Scurtă cronologie de război [1]
Am extras din cronologia primului război
mondial, evenimentele legate de faptele descrise în memorialul Ion Aurariu.
Ele sunt necesare pentru a înţelege
deciziile la nivel de stat dar şi simţămintele şi deciziile la nivel personal
ale autorului.
1916
August, 4. Se semnează la
Bucureşti Tratatul de alianţă între România, pe de o parte, şi Franţa, Anglia,
Rusia şi Italia, pe de altă parte. Printre condiţiile intrării României în
război se stipula şi satisfacerea dezideratului unirii cu România a teritoriilor
româneşti din Austro-Ungaria.
August, 14. România declară
război Austro-Ungariei.
August, 15. Armata română
trece Carpaţii în Transilvania, începând operaţiunile militare.
August, 17. Germania declară
război României.
August, 19-24. Bătălia de la Turtucaia,
Bulgaria. Armata română, rău condusă şi slab sprijinită din spate şi din
flancuri, este înfrântă şi nevoită să se predea. „Dezastrul de la
Turtucaia" a costat armata română mii de morţi şi 25.000 de prizonieri şi
a avut un efect negativ.
August, 23 - septembrie, 5.
Trupele române din grupul „Cerna", comandate de generalul Ion Dragalina,
intră în Orşova, ţinând sub control calea Dunării.
Septembrie, 1-9. Bătălia
de la Merişori, Petroşani. Sub presiunea puternicei ofensive
germano-austro-ungare, trupele române sunt nevoite să se retragă pe linia de
frontieră.
Septembrie, 12. Bucureştii sunt
bombardaţi de aviaţia inamică.
Septembrie, 12. Puternică
contraofensivă a armatei române din sectorul Jiului, care se soldează cu
recuperarea oraşului Petroşani.
Septembrie, 13-15. Bătălia
de la Sibiu, prima mare bătălie de pe frontul de nord. Sub puternica presiune a
ofensivei inamice, armata română este nevoită să se retragă.
Septembrie, 16-20. Bătălia
de la Praid-Sovata. Ultima acţiune ofensivă a armatei române de pe frontul din
Transilvania.
Septembrie, 20 - octombrie, 3. Armata
română din Transilvania începe retragerea generală.
Septembrie, 28 - octombrie, 14.
Prima bătălie de la Oituz. Trupele române, comandate de generalul Eremia
Grigorescu, rezistă eroic, oprind înaintarea armatei germano-austro-ungare
(9-12 octombrie).
Octombrie, 3. Sosirea misiunii
militare franceze în frunte cu generalul Henri Mathias Berthelot.
Octombrie, 9. Trupele
germano-bulgare ocupă Constanţa.
Octombrie, 10-16. Prima
bătălie de la Târgu Jiu. Trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina,
resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina
Teodoroiu („Eroina de la Jiu").
Octombrie, 28 - noiembrie, 2. A
doua bătălie de la Oituz. Rezistenţa eroică a trupelor române respinge
atacurile duşmane.
Octombrie, 28 - noiembrie, 4. A
doua bătălie de la Târgu Jiu. Trupele inamice ocupă Târgu Jiu (2 noiembrie) şi
pătrund în Câmpia Olteniei.
Noiembrie, 8. Trupele germane
ocupă Craiova.
Noiembrie, 12. Autorităţile
de stat părăsesc Bucureştii şi se mută la Iaşi.
Noiembrie, 16-20. Bătălia
de la Neajlov şi Argeş („bătălia pentru Bucureşti"), cea mai mare
operaţiune militară de pe frontul românesc In 1916, ultima încercare a armatei
române comandată de generalul Prezan de a apăra Bucureştii. Cele mai violente
lupte din timpul marii operaţiuni militare s-au dat la Călugăreni, 16-17
noiembrie. După un succes iniţial, armata română, copleşită numeric şi tehnic,
este nevoită să se retragă, lăsând Bucureştii în mâna armatelor inamice.
Noiembrie, 20. Guvernul
Ionel I.C. Brătianu părăseşte Bucureştii şi pleacă la Iaşi.
Noiembrie, 23. Trupele
germane ocupă Ploieştii.
Noiembrie, 23. Armatele
germano-austro-ungare ocupă Bucureştii, din care armata română se retrage
Noiembrie, 29. Apare primul
număr al ziarului oficial „Gazeta Bucureştilor" în două versiuni: germană
şi română.
Decembrie. Se constituie
Damiţa, lângă Kiev, un mare lagăr unde se concentrează numeroşi români
transilvăneni, făcuţi prizonieri de armata rusă în vederea organizării unui
corp de voluntari care să lupte alături de armata română.
Decembrie, 1. Administraţia
militară inamică se instalează la Bucureşti.
Decembrie, 11. Se
formează la Iaşi guvernul Ionel I.C. Brătianu - Take Ionescu.
Decembrie, 25. Trupele
germano-austro-ungare ocupă Focşanii.
Decembrie, 25. Înfiinţarea
ordinului militar de război „Mihai Viteazul", cu trei clase.
1917
Ianuarie-februarie. Epidemie
de tifos exantematic şi febră recurentă, care seceră mii de suflete în rândul
militarilor şi populaţiei civile, la care s-a adăugat o iarnă grea, foametea,
lipsa de combustibil, de îmbrăcăminte şi de mijloace de transport. A opta parte
a corpului medical al ţării piere şi alături de ei o mie de sanitari.
Ianuarie-iunie. Refacerea
armatei române, care este organizată în Armatele 1 şi a 2-a, cuprinzând 15
divizii infanterie, 2 de cavalerie, 4 regimente de artilerie grea şi 12
escadrile de aviaţie. La această acţiune militară a concurat şi misiunea
militară franceză condusă de generalul H.M. Berthclot.
Ianuarie, 7. Se înfiinţează la
Iaşi „Comitetul naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria" (format
din 12 persoane: dr. Vasile Lucaciu, dr. Ioan Nistor, Octavian Goga, Sever Roşu
ş.a.), care semnează declaraţia de război împotriva monarhiei austro-ungare.
Februarie, 18. Începe
Revoluţia din Rusia; trupele garnizoane din Petrograd trec de partea poporului
răsculat. Se formează un guvern provizoriu, iar ţarul Nicolae II abdică (2
martie).
Martie, 5. Semnarea de către
ostaşii români din armata austro-ungară căzuţi prizonieri în Rusia şi aflaţi în
lagărul de la Darniţa (Kiev) a următorului angajament: „Noi ofiţerii, gradaţii şi soldaţii români de neam, jurăm pe onoare şi
conştiinţă că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ţinuturilor
noastre româneşti de sub dominaţia Austro-Ungariei şi pentru alipirea lor la
România".
Martie, 23. Proclamaţie a
regelui Ferdinand I, în care promite pământ ţăranilor şi drepturi cetăţeneşti.
Promisiunile cuprinse în această proclamaţie sunt reluate de rege la 23 aprilie
- 6 mai.
Martie, 31. Se contractează la
„Banca Angliei" un împrumut de 40.000.(XX) de lire sterline (1 miliard de
lei), în condiţii extrem de grele pentru statul român.
Aprilie, 3. Guvernul Rusiei
aprobă ca 30.000 de prizonieri de origine română din armata austro-ungară să se
constituie într-un corp de voluntari pentru a lupta alături de armata română
refăcută.
Mai, 27. Sosesc la Iaşi
primele două batalioane ale Corpului de voluntari transilvăneni, pentru a lupta
alături de armata refăcută.
Iunie-august. Greve şi
demonstraţii în Transilvania împotriva foametei şi războiului.
Iulie, 8. Armata
germano-austro-ungară ocupă Cernăuţii.
Iulie, 11-19. Bătălia de la
Mărăşti. Puternică ofensivă a armatei române, comandată de generalul Alexandru
Averescu, soldată cu un strălucit succes tactic împotriva ofensivei armatei
germane.
Iulie, 24 - august, 6. Bătălia
de la Mărăşeşti. După 14 zile de lupte grele, armata română a respins puternica
ofensivă a armatei atacatoare. Prin durată şi intensitate, bătălia a fost cea
mai mare de pe frontul românesc din tot cursul războiului. Cele mai dramatice
momente ale marii bătălii de la Mărăşeşti au fost luptele de pe platoul
Muscelului (2-5 august) şi lupta de la Răzoare (6 august), unde a căzut eroic
întreaga companie de mitraliere comandată de căpitanul Grigore Ignat (n. 1885
Bârlad).
Pierderile trupelor române în morţi,
răniţi sau dispăruţi se cifrează la 610 ofiţeri şi 26.800 soldaţi si gradaţi;
mulţi dintre ostaşii dc toate gradele au fost distinşi, pentru eroismul de care
au dat dovadă, cu ordine .şi medalii şi alte recompense, iar drapelele unui
mare număr de unităţi române au fost decorate cu ordinul „Mihai Viteazul";
comandantul Armatei I generalul Eremia Grigorescu împreună cu alţi generali şi
ofiţeri au fost decoraţi, de asemenea, cu ordinul „Mihai Viteazul".
Iulie, 26 - august, 9. A
treia bătălie de la Oituz. Cele mai dramatice momente ale bătăliei au fost
atacul Cireşoaiei (30 iulie) şi lupta de la Coşna (7-9 august), care încheie
victorios pentru armata română bătălia de la Oituz.
Iulie, 27. Încheierea la Iaşi
al unui protocol între împuterniciţii guvernului rus şi român şi ai Casei de
Depuneri din România, privind depozitarea unor valori româneşti la Moscova,
reprezentând 7.500.000.000 (şapte miliarde cinci sute milioane lei), din care
57.952.357 (cincizeci şi şapte milioane nouă sute cincizeci şi două mii lei,
trei sute cincizeci şi şapte lei în aur), stocul metalic al Băncii Naţionale a
României (BNR) 500.000 (cinci sute mii de lei în aur), arhiva BNR, evaluând la
suma de 1.593.768.119.752 lei aur, iar restul reprezentat prin numerar,
bijuterii, tablouri, obiecte de cult şi alte diferite depozite făcute Casei de
Depuneri de particulari, instituţii publice şi private în sumă de
75.000.000.000 lei aur. La 5 august 1917, reprezentanţii guvernului român şi
rus semnează la Moscova un proces verbal prin care se confirmă depozitarea
Tezaurului la Kremlin, guvernul rus obligându-se să-1 păstreze şi să-1
înapoieze. Valoarea declarată a tezaurului depozitat la Moscova (decembrie 1916
şi iulie 1917) se ridică la suma de 941.641.717.793 lei aur (dar adevărata
valoare reprezintă o cifră mult mai mare, deoarece în compunerea tezaurului se
aflau obiecte unice care nici nu pot fi echivalate).
August. Înfiinţarea primei legaţii române în
SUA (şi-a început activitatea în ianuarie 1918).
August, 28-30. Bătălia
de la Cireşoaia. Acţiune ofensivă româno-rusă, soldată cu pierderi extrem de
grele. A fost ultima bătălie importantă din campania anului 1917 pe frontul
românesc.
Noiembrie, 7. Marea Revoluţie
Socialistă din octombrie în Rusia, care inaugurează în istoria omenirii epoca
trecerii de la capitalism la socialism.
Noiembrie, 15. Guvernul
rus adoptă „Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia", care proclamă
egalitatea şi suveranitatea popoarelor dezrobite din Rusia, dreptul lor la
autodeterminare până la separarea şi formarea de state independente, abrogarea
tuturor privilegiilor şi restricţiilor naţionale şi naţional-religioase, precum
şi dreptul de liberă dezvoltare a tuturor popoarelor asuprite şi exploatate şi
a minorităţilor naţionale.
Noiembrie, 26. Se
încheie la Focşani armistiţiul dintre România şi Puterile Centrale, ca urmare a
condiţiilor militare noi intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la
Brest-Litovsk (noiembrie, 22).
Decembrie, 27. Guvernul
României decide curăţarea teritoriului Moldovei de minele ruse bolşevice, care
săvârşeau jafuri şi asasinate.
1918
Ianuarie,
13. După un ultimatum (3 ianuarie), Consiliul
Comisarilor Poporului (guvernul bolşevic rus condus de Vladimir Ilici Lcnin)
rupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervine practic
starea de. război. La punctul 2 al declaraţiei se arată câ tezaurul în aur al
României aflat la Moscova „nu va mai putea fi obţinut de oligarhia română,
Consiliul Comisarilor asumându-şi răspunderea pentru conservarea şi remiterea
în mâinile poporului român".
Ianuarie,
24. Sfatul Ţării întrunit în şedinţa solemnă votează în
unanimitate independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, etapă importantă
pe calea unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă.
Ianuarie,
26. Demisia guvernului Ionel I.C. Brătianu - Take
Ionescu.
Ianuarie,
28. România cere pace Puterilor Centrale.
Ianuarie,
29. Se formează un nou guvern în frunte cu generalul
Alexandru Averescu.
Februarie, 18. Sc încheie la
Brest-Lilovsk pacea între Rusia Sovietică şi Germania.
Februarie, 20. Se semnează la
Focşani un protocol de prelungire a armistiţiului cu Puterile Centrale.
Februarie, 27. Plecarea misiunii
franceze din România.
Martie, 5. Demisia guvernului
Averescu. Se formează un nou guvern prezidat de Alexandru Marghiloman.
Martie, 27. Sfatul Ţării de
dominaţie rusă dc la Chişinău hotărăşte unirea Basarabiei cu România după 106
ani.
Aprilie, 9. Decret regal de
unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, şi
contrasemnat de Alexandru Marghiloman, prim-ministru, şi Dem Dobrescu, ministru
de justiţie.
Aprilie, 24. Semnarea
Tratatului de pace de la Bucureşti dintre România pe de o parte şi Germania,
Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de altă parte. România este nevoită să
cedeze Dobrogea, să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi (prin care să
cedeze teritorii însumând 5.600 km^) şi să încheie înrobitoare convenţii
economice (agricolă, a petrolului, a pădurilor etc.).
Octombrie, 27. Guvernul român
adresează trupelor de ocupaţie inamice un ultimatum, prin care se cere să
părăsească teritoriul României.
Octombrie, 28-29.
Armata germană începe retragerea spre Transilvania.
Noiembrie, 1. Capitularea
Germaniei. Sfârşitul primului război mondial şi dezmembrarea statului dualist
austro-ungar.
Noiembrie, 7. Manifest al
Marelui Sfat Naţional din Transilvania privind convocarea la 1 decembrie a
Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia.
Noiembrie, 15. Consiliu! Naţional
Român din Bucovina hotărăşte unirea Bucovinei cu România.
Decembrie, 1. Are loc la Alba
Iulia, Marea Adunare Naţională, cu participarea a peste 100.000 de români
veniţi din toate ţinuturile Transilvaniei şi Banatului. Vasile Goldiş, din
însărcinarea şi în numele Consiliului Naţional Român Central, citeşte textul
rezoluţiei de unire a Transilvaniei cu România (aprobată în unanimitate), care
începe cu cuvintele: „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania,
Banat şi Ţara ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba
Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, decretează „Unirea" acestor români şi
a teritoriilor locuite de dânşii cu România." Adunarea Naţională alege
„Marele Sfat Naţional Român", cuprinzând 250 de membri, dintre care 200
aleşi de Adunarea Naţională şi 50 cooptaţi de Marele Sfat Naţional Român.
[1] După acad. Dan Berindei – Istoria Românilor – cronologie – Edit. Cartex,
Buc., 2008 şi Virgil Alexandru Dragalina – Viaţa tatălui meu, generalul Ioan
Dragalina, Edit. Militară, Buc. 2009
