ADEVĂRUL DIVERSIUNII „TISMANA DIN NOU COMUNĂ”
§1. Niciodată statutul localității
Tismana n-a depins de locuitorii ei !
Am renunțat în anul 2015 la subtitlul „Revistă literară lunară” pentru
revista „Sămănătorul”, tocmai pentru a face din aceasta o revistă literară de
patrimoniu istoric și cultural. În nr.10 din oct. 2014, apoi în nr. 1 din ian.
2015, am scris despre statutul Tismanei de-a lungul istoriei, tocmai pentru a
afla toți cititorii ce a fost și ce este acum seculara localitate Tismana,
leagănul Sf. Nicodim și al domnitorilor basarabi întemeietorii Țării Românești.
Articolele documentare au ajuns și la wikipedia, pagina https://ro.wikipedia.org/wiki/Tismana
:
„De-a
lungul timpului, Tismana a fost, respectiv, în această ordine, târg al păstorilor în epoca
precreștină, oraș când scaunul
Banatului de Severin se mută în sec. 15, mai întâi la Tismana, apoi în sec. 16
la Strehaia, iar la Craiova în sec. 17, cetate,în
timpul războaielor și în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu, târg, comună reședință de plasă, stațiune
climaterică, apoi iar comună și
în final, prin referendum local, validat oraș
în anul 2004.”
In toată această perioadă istorică
de șase secole, niciodată statutul Tismanei n-a depins de locuitorii ei decât
în ce privește târgul vechi, pliat apoi pe Bâlciul Sântămăriei de către
mănăstire și confiscat în „iepoca” ceaușistă ca festival, pentru a îndepărta
bâlciul de biserică. La începutul sec. al XX-lea, deputații Dincă Schileru și
Numa Frumușanu, George Coșbuc și cumnatul său George Sfetea reușiră să declare
Tismana stațiune climaterică. Și lucrară la amenajarea fântânii Chihaia și a
Văii Tismanei, deținuții comuniști Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej și
Emil Bodnăraș. Veni războiul, veniră și acești tovarăși la putere și
desființară statutul Tismanei de stațiune climaterică, ajungând localitatea din
nou comună.
Ajunse după „loviluția decembristă”, la cârma județului, prietenul meu și
coleg de liceu, Lae Mischie, care, expansiv cum e, și specialist în istorie,
ținu morțiș ca Tismana să redevină oraș așa cum fusese la începuturi. Înaintă
actele dar peste el se suprapuseră parlamentarii PSD de atunci care stricară
totul lansând ideea că „se declară toată comuna Tismana oraș”.
Degeaba, specialiștii guvernului scriseseră în legea 351/2001 că doar Tismana era declarat oraș de rang III
iar satele aparținătoare rămâneau tot la rangul V ca suburbie a orașului,
pentru că răul era deja făcut ! In ignoranța lor, lumea conțopiștilor
înțelesese că satele aparținătoare ale orașului nu pot accesa programul Shapard.
Și așa au rămas satele Tismanei de izbeliște. Și tocmai acestea puteau obține,
conform legii și statutului lor de ultim rang, fonduri pentru înființarea de
grădinițe, școli primare și lucrări de infrastructură. Ori, se știe că
ignoranța și prostia doare: în aceste sate s-au desființat grădinițe, școli
primare iar la centru s-au comasat școlile gimnaziale.
§2. Diversiunea a început de la
ignoranți și s-a întins ca râia !
Prin vara anului 2015, bântuiau prin Tismana propagandiștii ideii trecerii
din nou la comună. La început mai sfios, apoi tot mai ofensiv pentru că ideea
„se micșorează taxele” este atât de populistă precum ideea „vrei să câștigi o
mașină”. Mă oprește astă primăvară, timid, Nicu Dăianu, consilieri amândoi pe
vremea când luptasem împreună pentru ideea de oraș. Acum se sucise ! Cică,
plătea prea mult la taxe. Tocmai se lucra la casa de cultură și i-am spus ca
unui prieten: „- Știi ce se lucrează la
etaj, deasupra vechii primăriei ? O sală cu un spațiu de două ori mai mare
decât sala de festivități. Va fi plin de calculatoare iar nepoții tăi și ai
tuturora, aici își vor face veacul. Acolo sunt și bani din impozitele noastre,
cum tot din astfel de impozite se încălzesc copii noștri la școală sau plătim iluminatul.
Nu fii egoist ! Știi bine că ne-am luptat în consiliu cu Tăin și gașca
pesedistă contra categoriilor aberante ale terenurilor. Se propunea Tismana
categoria A, adică cernoziom, satele de pe deal erau B, adică o câmpie mănoasă
iar Sohodolul era C, teren arabil. M-am opus doar eu cu Telu Jerca arătându-le
pesediștilor geografia. Acolo savanții țării spuneau că suntem categoria a 7-a,
teren argilos. Ai votat și acum te vaiți că plătești pământul tău ca cernoziom
de Bărăgan. Uite, aia e legea care mărește impozitele nu aiureala ta. Și la
urma urmei, om serios ești tu să aprobi Tismana oraș și apoi să te suci ?”
Mai mă oprește peste puțin timp, fostul șef al SMA, nici nu mai știu cum îl
cheamă, care „și-a tras” magazinul universal din gară. Și el era cu ideea
Tismana comună și i-am spus: „ – Ai ajuns
la sapă de lemn ? Păi ai supt destui bani de pe urma tismănarilor, mai vrei și
de la primărie ? Te faci de râs !”
Uite-așa au dat câțiva neserioși cu piatra în lacul Tismanei și au sărit
buluc unii ca să o scoată ! Și se scarpină în cap și se miră: „ – Bă, ce idee
au ăștia ! Cum dracu de nu mi-a venit și mie până acum ?”
§3. (Un fel de) Interviu cu primarul orașului
Tismana
Cu Marian Slivilescu m-am înțeles întotdeauna bine, pentru că este un
intelectual, răspunde politicos și caută să clarifice oamenilor păsurile lor. A
fost unul din elevii mei cei mai buni la matematică, alături de Vasile Surcel,
Dumnezeu să-ierte ! Marian acceptă să-i vorbesc mai amical, pentru că respectă
pe cei bătrâni având și în familie pe distinsa sa mamă o învățătoare de
excepție, și ca pregătire, și ca femeie de înaltă ținută morală.
---------
Nicu Tomoniu: Dragă domʹ primar Marian, știi bine că
ți-am spus astă vară că umblă unii prin sat cu populismul „Tismana
comună” și-i ignorai. Amândoi credeam că-s ai opoziției. Acum cred că e o
diversiune cu sondajul acesta și ai fost sfătuit prost de cei din jurul tău.
Până la alegeri mai e, inițiativa asta va fi fatală pentru tine și PSD, o spun
pentru că-ți vreau binele ca fost profesor al tău, știi bine că eu nu mai am
treabă cu partidele ca să zici că am vreun interes.
Primarul Marian Slivilescu: Multă lume vrea schimbarea asta, iar unii senatori și deputați mi-au spus
că se va modifica legea în parlament.
Nicu
Tomoniu: Dăm vrabia din mână pe cea de pe gard. Mai poți modifica acum o
lege organică cu racul, broasca și o știucă la cârma partidelor? Aici la
Tismana e senator panglicarul de Barbu, frate cu Diaconescu OTV, acum la
pușcărie. Lumea nu l-a prea văzut prin Tismana. Vezi, să nu fie o înțelegere ascunsă între
parlamentarii PNL și PSD ca să mai câștige un mandat aici pe populisme din
astea, adică Tismana comună. Ți-am trimis o adresă în 27 mai 2015, intitulată „Propunere către autorităţile locale ale
oraşului Tismana pentru acţionare în judecată a responsabililor aplicării legii
Legii nr. 83/2004 intrată în vigoare de la 10.04.2004”. Nici până astăzi
n-am primit răspuns. Uite-o în geantă. În ea se spune că: „localitatea Tismana trecea la rangul de oraş la 10.04.2004 şi va fi
adăugită ca atare, în linia de tabel 1531 din legea 351/2001 – secţiunea IV,
5.6. Localităţi urbane de rangul III, specificând că adăugirea fusese făcută
conf. Legii nr. 83/2004”.
Legea prevedea că doar Tismana, localitatea componentă a oraşului Tismana
nou declarat, era oraş de rang III, nu şi amărâtele de sate, unele aflate
la 8 km depărtare de centru. În mod
corect, Legea 351/2001 – secţiunea IV, 5.6. Localităţi urbane de rangul III,
adăugase ca oraş DOAR LOCALITATEA TISMANA. Satele ce ţineau de oraşul Tismana
nu puteau fi trecute la capitolul „Localităţi urbane” şi era mai mult decât
evident că ele nu puteau fi lăsate decât tot ca sate de ultim rang conform
legii 351/2001, ANEXA Nr. IV, LOCALITĂŢI RURALE. Iar ierarhizarea localităţilor rurale pe ranguri este următoarea: rangul IV, sate reşedinţă de comună şi rangul V, sate componente ale
comunelor şi sate aparţinând
municipiilor sau oraşelor.
Ca urmare, satele: Pocruia, Sohodol,
Celei, Costeni, Gornoviţa, Topeşti, Vîlcele, Vînăta, Izvarna şi Racoţi ce aparţin
oraşului Tismana erau sate de rang V, ce
ţineau de noul oraş Tismana şi ca atare ele trebuiau să beneficieze de
programul Shapard pentru că ele rămâneau
acum tot la ultimul rang V, prin legea nr. 83/2004.
Primarul Marian Slivilescu: Păi tot așa sunt considerate și acum…
Nicu Tomoniu: Și atunci ? Dacă rangul acestor sate nu se va schimba, cum se vor micșora
impozitele ? De ce se vehiculează aceste
populisme când multe taxe și impozite depind, încă din vremea lui Tăin și a lui
Mischie de o lege proastă când s-a acceptat ca Tismana să fie de categoria A,
cernoziom, satele de categorie B,C,D, arabil a-ntâia și niciun sat de munte n-avea
categorie de pământ argilos și pietros ?
Primarul Marian Slivilescu: Era o categorie fiscală, pentru plata pământului pe care stăm.
Nicu Tomoniu: Păi vezi ? Ce minciuni te pun unii să vehiculezi că vor scădea aceste taxe
care sunt bătute-n cuie demult ? Alături de faptul că nu se pot face proiecte, pe când, Telu Jerca, Ion Butiuc și Dan Macarie au
reabilitat ditamai vechiul cămin cultural de la Topești pe vremea lui Luculescu
? După aia, primarii n-au mai făcut nici un proiect. Telu Jerca făcuse un
centru de informare turistică care a fost desființat. Iar cu centrul nou, ai
văzut cum am fost umilit de nepricepuți.
Primarul Marian Slivilescu: Aici recunosc că am greșit având încredere în ei. Dar acum urmează să
facem un nou cadastru iar taxele vor exploda dacă rămânem oraș.
Nicu Tomoniu: Păi vezi cum te duc cu zăhărelul cei de sus ? Vor zice în campanie
electorală că ei ne-au salvat de la taxe făcând din Tismana comună, vor ieși
iar la putere, tot aceiași senatori și deputați iar în final, impozitele vor fi
poate chiar mai mari și lumea va afla că a fost din nou dusă de nas. Cum o veți
mai suci atunci ca să liniștiți lumea când se va afla adevărul? Eu vreau să te
ajut nu să fac politică, pentru că am altă treabă acum, cu revista, cu editura,
vezi bine că e nevoie de ele pentru a se ști care au fost legile care au schimbat
statutul Tismanei de-a lungul istoriei.
--------
 |
| Circular la fosta SC Tismana SA |
Aceasta a fost discuția pe scurt și puțin aproximativă pentru că n-am avut
reportofonul la mine. Și nici să termin treaba, pentru că la primar vine lumea
ca la ghișeul de informații de la Gara de Nord.
Aș mai fi avut de spus că senatorul Barbu, al Tismanei, ne dă bărbi și dă
și parlamentului. Pe seama gogoriței cu Tismana revenire la comună. Să vezi cum
se va întinde gogorița ca râia și în „Casa Poporului” a coanei Leana și a „mult
iubitului” Ceaușescu. Pentru voturi, o să se voteze o lege prin care TOATE
orașele țării cu mai puțin de 10.000 de locuitori să revină la statutul de
comună. O veche lege scoasă de la naftalină. Care va aduce PSD-ul și PNL-ul iar
la 90& din voturi. Și vor învia din nou vechile partide, aflate și ele acum
la naftalină.
§4. Ce părere are Goagăl ?
Am fost curios și ce spune lumea la căutarea de pe Google „trecerea de la oraș la comună”. Ideea nu
e nouă, sunt orașe care se zbat de ani de zile să devină comună și degeaba.
Legea nu prevede astfel de demers și nici nu se poate schimba, fiind o lege
organică. Iată câteva pagini:
Iar despre trecerea orașului Tismana
la comună e plin „netu”:
e una din pagini dar am face aici o listă lungă de câte mai sunt.
Concluzia e clară: dacă se face atâta tam-tam nu înseamnă că „e ordin de
sus”? Și că se bagă în ziare și televiziuni bani grei ? Gândesc bine
„serviciili” cum zicea bietul Ceașcă. Păi dacă se vântură gogoașa cu Tismana,
localitate de mare răsunet, toate acele orașe ce vor să devină comune vor vota
ca oile pe cei care promit că „vor schimba legea”. Faină diversiune nu-i așa ?
§5. Adevărul se ascunde pe undeva ?
Mi-a atras atenția site-ul
Unde Erika MÃRGINEAN zice la final: „Decalajul
între sat şi oraş? Fermierul merge pe asfalt la fermă şi orăşeanul are buda-n
curte!
Orăşenii pe hârtie trag după ei
satele aparţinătoare cu statut de zonă urbană, fără canalizare, fără apă
potabilă şi pline de praf sau noroi, în funcţie de starea vremii. Legal ar avea
dreptul (???n.n.), dar încă nicio localitate din România nu a retrogradat.
Teama de ziua de mâine îi ţine la stadiul de tatonări. Dacă se va face cumva reorganizarea teritorială să nu regrete că nu mai
sunt oraş!”
Hopaaa! Această ultimă frază te pune pe gânduri. Numai unii știu că va
urma: „reorganizarea teritorială”
a României ! Dau iar o căutare Google și găsesc o serie de comune care
vor să devină oraș ! Hait ! Va să zică știu ele ce știu iar noi habar n-avem. Iar
Tismana va trece la statut de comună pentru că sunt câțiva sus puși care au
anumite interese să nu fim oraș în noua organizare, nu-i așa? Pentru că
viitoarele orașe vor fi de tipul fostului oraș raional, ce avea în mână
finanțele și dezvoltarea raionului.
Brusc, mi-aduc aminte hârtiile pe care mi le arătase primarul cu
distribuția fondurilor guvernamentale. Dacă din anul 2004 și până azi Tismana,
ca oraș, a beneficiat de fonduri de zeci și sute de ori mai mari ca la comune,
să vezi lucrul dracului ! Anul acesta, uite o comună zice primarul, care are
alocate mai multe fonduri ca orașul Tismana !
Hait ! Deci deja de sus se ia în calcul ca Tismana să nu mai fie oraș. Unde
s-au născut mai marii politicieni ai noștri ca să știm care din ei ne vor răul ?
§6. Concluzie
Se confirmă ce spun la începutul articolului: niciodată statutul localității Tismana n-a depins de locuitorii ei!
Iar acum suntem la mare ananghie pentru că, undeva sus li s-a cășunat unora să
ne facă seama și să ne facă de râs, trecându-ne la comună așa cum a făcut
Gheorghe Gheorghiu-Dej cu stațiunea climaterică Tismana.
Să fie clar pentru toată lumea: eu
nu mai am convingeri politice după ce PNL Tismana a fost distrus în anul 2008
de cozi de topor precum Ion Crăciunescu și Ilie Morega. Și nu mă interesează
neapărat dacă diversiunea cu trecerea la comună va reuși. Mă interesează, ca
jurnalist, ca lumea să afle despre ce am scris la revista ”Sămănătorul” pe această
temă a statutului Tismanei iar investigațiile mele să le fac cunoscute.
Ce se va întâmpla la Tismana numai Dumnezeu poate ști! Pentru că, se spune că
Dumnezeu lasă pe om să greșească pentru ca astfel să afle adevărul și fapta
bună a lumii acesteia.
E complicat acum de întors o idee care a intrat în spontanul maselor. E
ceva de genul oilor care se aruncă în prăpastie pentru că s-a aruncat oaia din
capul coloanei. Dar să lăsăm nefericiții să se arunce în lac după piatra
aruncată, pentru ca să se convingă bine că nu e de aur !
Tismana, 23 ianuarie 2016
Nicu N. Tomoniu,
Membru al Uniunii Ziariștilor
Profesioniști din România
