Faceți căutări pe acest blog

duminică, 30 octombrie 2016

Noua emblemă şi imnul Ligii Scriitorilor Români - Cluj-Napoca

Noua emblemă şi imnul Ligii Scriitorilor Români - Cluj-Napoca
 

Şedinţa inaugurală de toamnă a Cenaclului literar „Artur Silvestri” al LSR a fost una cu totul deosebită. În „Sala Armelor” de la Cercul Militar Cluj, joi 29 septembrie, s-a celebrat împlinirea unui deceniu de existenţă a Ligii Scriitorilor Români, în prezenţa unui public numeros.

Citiţi relatarea din Confluenţe literare.  Autor: Voichiţa Pălăcean Vereş
Sau citiţi articolul online şi aici :
Ascultaţi IMNUL LSR, online, versuri şi muzică Mihai Ganea :
Notă. Aceste legături (link-uri) se pot accesa direct

Imnul Ligii Scriitorilor Români
Autor  Mihai Ganea


                             Pe fruntea ţării o cunună
                             De flori şi lauri s-a ivit,
                             Veniţi cu toţii, împreună
                             Să prindem mândru răsărit.

Refren:        E Liga, e Liga, frumoasă cunună,
                    Din gând făurită cu Limba Română,
Şi dor, libertate, să punem în carte,  
                    Iubire de ţară, iubire de frate.

                             Poeţii noştri sunt mândria
                             Cetăţii mamă iubitoare,
                             Ce ne-ncălzeşte bucuria
                             Din inima nemuritoare.
                            
Refren:        E Liga, e Liga, frumoasă cunună,
                    Din gând făurită cu Limba Română,
Şi dor, libertate, să punem în carte, 
                    Iubire de ţară, iubire de frate.

                             Avem condeiul ca o lance,
                             Armura-n slovă şi în har,
                             Noi prietenie vrem şi pace
                             Cu toţi confraţii la hotar.

Refren:        E Liga, e Liga, frumoasă cunună,
                    Din gând făurită cu Limba Română,
Şi dor, libertate să punem în carte, 
                    Iubire de ţară, iubire de frate.

                             Iar când vom fi la judecată
                             Şi drumul nostru va fi greu,
                             Să nu uităm, că de răsplată,
                             Va şti doar bunul Dumnezeu.

Refren         E Liga, e Liga, frumoasă cunună,
(Bis)            Din gând făurită cu Limba Română,
Şi dor, libertate, să punem în carte, 
                    Iubire de ţară, iubire de frate.



vineri, 28 octombrie 2016

Recenzie IN MEMORIAM... #COLECTIV, de Lucia PĂTRAŞCU

Recenzie IN MEMORIAM... #COLECTIV, de Lucia PĂTRAŞCU


Volumul de versuri „In memoriam... #Colectiv”, Editura „Lucas”, Brăila, 2016, 76 de pagini, semnat de scriitoarea Lucia Pătraşcu, adună un număr însemnat de poeme născute din şoc, violenţă spirituală, întâmplare tragică, cu efecte emoţionale în prag de... „atac de panică”, din imagini cutremurătoare, alimentate de... „spectacolul” dramatic în sine, dar indus şi din excese de publicitate media, pe fondul unor suferinţe umane individuale, speculate imoral, patetic şi lacrimogen, deşi doar victima sau victimele colective, direct implicate, trăiesc cu adevărat grozăvia întâmplării, întâmplărilor nefericite.
   Accidentul tragic din toamna anului 2015 de la Clubul „Colectiv” şi „spectacolul” mediatic oferit de televiziuni au impresionat sincer şi dureros miile de telespectatori şi au avut un impact devastator asupra omului cinstit! Din păcate, ca de obicei, adevăraţii vinovaţi rămân nepedepsiţi, şi doar câţiva „acari de-ai lui Păun” trag ponoasele „de ochii lumii”!
   Şi, se mai întâmplă chiar ceva şi mai spectaculos, la limita condamnabilă a faptului imoral. Victimele, adevăratele victime, cu cortegiul lor de suferinţă, sunt uneori înjosite chiar de cei apropiaţi, rude, părinţi, prieteni, care, printre lacrimi şi patetice manifestări de suferinţă, anulează şi compromit egoist şi imoral toată drama şi, până la urmă, chiar impasul lor sufletesc, real şi dureros, prin despăgubirile, nu neapărat morale, ci financiare! Nu este cazul dramei de proporţii naţionale de la Colectiv, dar permiteţi-mi un Intermezzo pe tema afirmaţiilor anterioare:
  Familia copilului nevinovat şi pur, de nici patru ani, omorât de o haită de câini, care a impresionat o ţară întreagă, a primit despăgubiri financiare considerabile pentru moartea tragică a copilului, spre satisfacţia celor doi părinţi...nefericiţi!?, pe care îi acuz de „malpraxis” moral, dar nimeni n-a acuzat-o pe bunica tembelă, care a stat la taclale cu alte nepăsătoare ca ea, în loc să-l supravegheze pe nepoţelul său. Surioara îndurerată de moartea doctoriţei-rezident în tragicul accident aviatic din Munţii Apuseni a solicitat vocal şi gălăgios despăgubiri băneşti şi le-a primit, spre bucuria sa imensă, pentru că, printre „lacrimi de crocodil”, după afirmaţiile unui comentator tv, şi-a oferit o excursie în Dubai!!?? Pentru câţiva conaţionali plecaţi din ţară şi morţi, tragic şi nefericit, în Italia, într-un cutremur devastator, primul-ministru s-a deplasat la faţa locului, a ajutat familiile nefericite şi...a decretat Doliu naţional, adevărată tevatură de Operetă, dar nu se face nimic spectaculos, nu se dau despăgubiri pentru victimele zilnice de câte 15-19 oameni de pe şoselele patriei...
   Din păcate, oameni ca noi plângem sincer la toate dramele şi suferinţele văzute pe ecranele televizoarelor! Fiecare are propria reacţie!
   Reacţia doamnei Lucia Pătraşcu s-a materializat sincer şi patetic în versuri, pe care le-a dedicat... in memoriam: Celor nevinovaţi, seceraţi de coasa nemiloasă a nepăsărilor”, după motto-ul postat în pagina 4, pe care l-a completat şi cu un altul: „Pe cruce-i scris doar numele.. Şi-atât!...”
   64 de poeme (număr egal cu cel al victimelor!) scrise sub presiunea unor emoţii sincere, cu o tensiune lăuntrică provocată de nedreptatea ca factor al... „necesităţii şi întâmplării”, postulat filosofic din literatura de specialitate, dar şi al implicării justiţiare, rece şi absurdă, acoperită de sindromul „lex dura, sed lex”, pe care îl consider cinic şi încremenit în aparenţele uşor imorale ale intransigenţei inamovibilităţii, cu trimitere la victimele nevinovate de la Colectiv şi „adevăraţii” vinovaţi.
   Însă, eu vreau să conving că doamna Lucia Pătraşcu este nu atât o... „victimă” a impactului mediatic de situaţii dramatice ci, mai ales, o poetă sensibilă: A plouat cu nelinişti când / peste voi ploua cu ţipete. / Cu frică a plouat când / peste voi ploua cu foc. / A plouat cu durere când / peste voi ploua cu scrum. / Cu jale a plouat când / peste voi ploua cu răni arse. / A plouat cu deznădejde când / peste voi a plouat cu plecări. / A plouat cu întrebări când / peste voi ploua cu tăceri /.../ A plouat... Şi încă plouă / ... / Cu lacrimi!...” („Plouă”, pag. 7). Fascinant, şi sincer, şi patetic!, şi nedrept!
   Cănd sirenele salvărilor SMURD sunau disperate în drumul lor spre dezastrul de la Colectiv şi când medicii şi asistentele se mobilizau sincer şi eficace, secondaţi de Raed Arafat, să salveze suflete de tineri nevinovaţi, iubitori de Muzică şi de Frumos, poeta Lucia Pătraşcu, ridica „Statui de cenuşă” (poemul de la pagina 9): „În sunet de orgă, prin stele zdrobite, / statui de cenuşă sub lavă se cresc, / Neantul cuprinde mirări măsluite, / Ce-nalţă-n fuioare un vaier ceresc”, ca o Missa Solemnis, în acorduri canonice de toacă, la vecernia de seară!
   Doamna Lucia Pătraşcu are propria „religie”  a suferinţei şi a artei în egală măsură, când scrie patetic şi acuzator, la timpul trecut, într-un adagio funebru: „Era... Era o tinereţe / încrezătoare, / ce creştea / către amiaza arborilor... / ... / Iar acum, în toamnă, / căderea frunzelor / întristează cerul, / căci lacrimile plânse / sfâşie nesfârşitul sumbru / până dincolo de începuturi” („Era...”, pag. 10); ca să-şi facă cunoscute şi revolta, şi protestul, şi neliniştea, şi tristeţea pentru „legile” nescrise, nedrepte şi imprevizibile: „Ce lup hămesit şi avar, şi mişelnic / pe ei îi aşteaptă la margini de râpă / şi-n cânt de sirene cu voaluri de cârpă / spre noapte-i aruncă drept pradă? Jertfelnic!” („Ce lup hămesit...”, pag. 11).
  Un sentiment devastator de revoltă dar şi de groază pentru ceea ce li s-a întâmplat într-o seară de „muzică şi poezie” unor tineri frumoşi şi sensibili, în poemul „Spaimă”, (pag. 18): „Durerea amintirilor / nu tace încă... / ... / Se prăbuşeşte / în bezna cea adâncă, / apoi, târâş, / cu solzi lucioşi / de şarpe / mi se strecoară-n suflet”.
   Durerea poetei este una sinceră, reală, morală şi în afara unor compromisuri de etică necesară; versurile au sonorităţile dangătului de clopot şi monotonia decentă a unui ritual funebru, în ciuda viziunilor care puteau fi mai luminoase, dacă n-ar fi fost anulate de un destin nedrept şi nemeritat: „Au fost osândiţi / să trăiască / în turnul de fildeş / cu scări suitoare, / fără ca să mai coboare / vreodată / în cotidian” („Turnul de fildeş”, pag. 19).
   Şi propune, prozodic şi în limitele intimităţii lirice, un „Doliu” (poemul de la pag. 21): „Prin ploaia de neguri, / ţesând un concert / pe clape de frunze / se-aude discret / un plâns ce se-neacă-n / sclipiri ucigaşe, / cu focuri de moarte / cu lacrimi de sânge / de voi ne desparte, / ... / Şi doliul ne ninge”.
   În încheiere, o caldă şi lirică recunoaştere a suferinţei îndurată gratuit şi nedrept: „De-ar fi să-ţi dau ceva, ţi-aş da o floare / înmiresmată crud, cu stropi de rouă / şi ţi-aş căta prin blânda înnoptare / pe ceru-nalt, o stea sau poate două” („Pentru cel rămas”, pag. 63), cu un impact moral mai pozitiv decât gălăgioasele manifestaţii de stradă şi a demisiei impusă demagogic unui prim-ministru.

                                                  Dumitru ANGHEL
Dumitru Anghel
Lucia Pătrașcu





















OCTOMBRIE...

Era octombrie...ardea pământul
de vaierul ce se-nălţa la Cer
şi, parcă, niciodată, gol, cuvântul
n-a fost mai fără rost şi mai stingher.

Când tinereţea a plecat năucă
şi-a rătăcit pe-o dungă de pripas,
un gând încolăcind doruri de ducă
şi lacrimi nesfârşite au rămas.

Căci sărutaţi de limbile perfide,
tinerii, torţe ca un rug aprins,
ne-au luminat o clipă-n ochi mirarea
şi-apoi cenuşa lor, plângând, ne-a nins.

Nicio mireasă floare n-a mai fost
şi niciun mire, soţ să crească neamuri,
i-a dus din viaţă o clipită fără rost
 şi-o veşnicie i-a chemat în veacuri...

DOLIU

Prin ploaia de neguri,
ţesând un concert
pe clape de frunze,
se-aude discret
un plâns ce se-neacă-n,
sclipiri ucigaşe,
ce-n focuri de moarte
cu lacrimi de sânge
de voi ne desparte
şi doliul ne ninge.

IERTAREA

Cu ochii parşivi
focul goneşte
prin cenuşa timpului
străpungând zarea
nopţii fără memorie.

Bătrânii înţelepţi
spun că numai
copilăria florilor
îmblânzeşte arşiţa
şi aduce iertarea
vinovaţilor.

Dar pe cei risipiţi
în gherla nepăsărilor
cine-i va ierta
de povara durerii?

LACRIMI

V-aţi dus pe drum de iarbă
şi frunzele, convoi,
v-au însoţit plecarea
în timpul de apoi.

Mi-aţi întristat tăcerea,
iar visele şirag,
prin pulberi de cenuşă,
s-au rătăcit în prag.

Iertaţi-mi neştiinţa
cu care n-am putut
să vă opresc plecarea
spre locul nevăzut,

în care v-aşteptau
topirile de veci,
ce ning nepăsător
răsfrânte lacrimi reci.


PLOUĂ

Ploaia s-a prelins în ploaie...

A plouat cu nelinişti când
peste voi ploua cu ţipete.
Cu frică a plouat când
peste voi ploua cu foc.
A plouat cu durere când
peste voi ploua cu scrum.
Cu jale a plouat când
peste voi ploua cu răni arse.
A plouat cu deznădejde când
peste voi ploua cu plecări.
A plouat cu întrebări când
peste voi ploua cu tăceri.

A plouat...Şi încă plouă!...
Cu lacrimi!...

Lucia Pătraşcu - Brăila


vineri, 7 octombrie 2016

Comunicat „Sămănătorul”: se extinde linia sa programatică și cu tineretul



Comunicat „Sămănătorul”: se extinde linia sa programatică și cu tineretul

Preambul.
Extinderea profilului revistei Sămănătorul de la ”trimestrial istoric și de patrimoniu cultural” - de regulă vizând cu prioritate zona locală Tismana – și în privința tineretului, este un demers absolut necesar. AST - Asociația Semănătorul Tismana, comitetul său director și redacția revistei Sămănătorul au hotărât să-și extindă activitatea și în două proiecte pentru tineret înaintate MTS - Ministerul Tineretului și Sportului. Unul vizând implicarea tineretului în viața comunității prin activități și acțiuni tematice pentru influențarea politicilor publice locale, și altul, realizarea revistei cultural-informative de interes public local și județean “Observator Cultural Zonal de Tineret Tismana – Țicleni”. Revistă finanțată prin Proiectul de tineret  Dezvoltare Culturala Zonala de Tineret Tismana – Țicleni .
Dialog tineresc
Ideea nu este nouă. În discuția pe care a avut-o  asociația noastră (marți, 22 martie a.c.) cu cadrele didactice ce predau la gimnaziul din cadrul Liceului Tehnologic Tismana, s-a constatat că puțini elevi știau faptul că poetul George Coșbuc a avut la Tismana o mare contribuție la dezvoltarea patrimoniului local și la emanciparea localității noastre. A existat totuși o inițiativă de tipărire a revistei liceului, Recreația mare, dar inexistența unor fonduri a făcut ca ea să nu mai fie tipărită de vreo trei ani. Întâlnirea noastră a resuscitat totuși interesul tuturor cadrelor didactice și elevilor. Care au căutat cauzele lipsei de interes pentru viața și literatura clasicilor și au găsit-o în mass-media care prezintă în 90% din știrile sale așa zisele „brekingniuzuri” de evenimente politice, rutiere, meteo, distractive sau din spectrul dosarelor penale, ș.a. Această orientare lipsită de valoare culturală a televiziunilor, ba chiar frivolă, s-a făcut în detrimentul emisiunilor culturale și pentru tineret, care au fost abandonate. Dacă mai adăugăm și rețelele de socializare Internet, jocurile virtuale (și nu „virale”!) iată o descriere a abuliei care cuprinde tineretul și nu numai.
Pornind de la aceste concluzii simple s-a ajuns spre cele două proiecte înaintate MTS - Ministerul Tineretului și Sportului. Am găsit alte asociații partenere, avem tineri cu atestate pentru managementul proiectelor, tineri care le pot duce până la capăt. Așa a apărut și proiectul Dezvoltare Culturală Zonală de Tineret Tismana – Ţicleni, coordonator de proiect fiind propus din partea AST, ing. Antonio Tomoniu, expert managerul asociației Semănătorul Tismana și membru în consiliul director. 
Tineri lucrând la identificarea unor ținte culurale

Obiectivul general al proiectului
- Proiectul Dezvoltare Culturală Zonală de Tineret Tismana – Ţicleni îşi propune stimularea „consumului cultural” în rândul tinerei generaţii prin implicarea activă a acestora pentru a promova valorile culturale din cele două comunități ţintă din proiect la nivel local, judeţean, regional si chiar naţional.
Suportul mediatic al acestei acţiuni benefice va fi realizat de revista Observator Cultural Zonal de Tineret Tismana – Ţicleni.  Dar tineretul nu se va preocupa doar de diseminarea informaţiilor tematice de tineret și cultural-editoriale numai prin tipărirea revistei. Implicarea se prevede a exista în întreg demersul cultural-editorial cu implicaţii sociale. Vor avea importanță organizările de dezbateri şi întruniri, se va folosi și presa profesionistă, propunându-i-se acesteia articole cu aspecte esențiale din viața tinerilor, care să înlocuiască relatările futile privind tinerii care conduc fără carnet auto, fac scandal în discoteci, participă la furturi și la violuri în grup. Nu acestea sunt aspectele fierbinţi de azi ale tineretului. În cadrul proiectului tinerii vor participa activ la întregul proces editorial dar mai ales la recoltarea, alegerea informaţiilor și a temelor. Identificarea instituțiilor culturale despre care trebuie să afle cât mai mulți tineri, dezvăluirea agendelor lor, listarea principalelor reviste de cultură locale și județene, toate acestea trebuie să fie inserate neapărat în cuprinsul revistei. Iar revista trebuie să fie integrată într-un întreg ansamblu, cu pagini web, grupuri de discuții, alte forme atractive pentru tineret.
Coperta a IV-a

Oportunități culturale și exemplele de bună practică.
În cadrul proiectului trebuie accentuate oportunitățile locale privind evenimentele și exemplele de bună practică legate de cutumele locale și de patrimoniul istoric și cultural al celor două localități vizate. De pildă oportunitatea ca la Tismana să fie pusă în valoare organizarea vechiului festival privind cântecul, dansul și portul popular dar și premizele de la care a pornit acest festival: o seculară sărbătoare a păstorilor, un bâlci și un târg, ambele medievale, consemnate de către călătorii străini în Țările Române.
La Țicleni, oportunitatea de a avea o bună bază materială pentru folosirea unor forme de învățământ adaptate specificului minier dar nu numai, de îndată ce găsim acolo o pleiadă de diplome și medalii câștigate de tineri în diverse domenii culturale și sportive care mai de care mai valoroase.
Noutăți de la Tismana și Țicleni
Și acolo artizanatul și cursurile Școlii de Artă Populară din Tg-Jiu, sunt oportunități de dezvoltare locală și implicare a tineretului în viața comunitară. Un rol mai revine revistei de a identifica reperele principale ale vieții culturale locale pentru a completa Agenda Culturala 2016-2017 a Consiliului județean Gorj prin Centrul județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, care, în mod cât se poate de normal, dă doar calendarul general al manifestărilor culturale și informațiile esențiale vizavi de evenimentele culturale din județ. Se necesită deci, articole privind alte evenimente neincluse în agendele culturale oficiale Stă în sarcina participanților la proiect de a aduce detalii privind evenimentele culturale din cele două comunități țintă. Pornind de la inventarierea și descrierea în amănunt a evenimentelor locale, se deschide calea spre un canal de informare și comunicare dintre tineri și autoritățile publice locale în domeniul cultural-editorial.

Un rezultat așteptat.
Emulația din jurul apariției revistei Observator Cultural Zonal de Tineret Tismana – Ţicleni nu s-a lăsat așteptată. Un exemplu. Tânăra profesoară de limba română de la Liceul Tehnologic Tismana, Maria Feroiu, propune Asociației Semănătorul Tismana, ca la terminarea acestui proiect, spre mijlocul lunii noiembrie, să dezbatem cu cadrele didactice ce predau la liceu activitatea lui George Coșbuc de la Tismana, poetul și traducătorul Divinei Comedii a lui Dante fiind cel care a fost sufletul mișcării literare înființată la Vila Sfetea de pe Valea Tismanei, acum un secol. Din păcate, poetul împreună cu alți mari clasici ai literaturii române au cam fost scoși din manualele școlare, rămânând ca predarea activității și a operei lor să se facă… opțional.
Am fost întrutotul de acord cu doamna profesoară, pentru o largă dezbatere. Pentru că cei tineri vor uita cât de curând nu numai opera clasicilor dar și numele lor. Mai ales că în Oltenia nu sunt uzitate numele ardelenești. Iată o întâmplare reală care, în discotecile noastre spre exemplu, n-ar putea avea loc. Un tânăr se prezintă altuia la o discotecă din Salva, Bistrița Năsăud: „- George Coșbuc”. Celălalt se prezintă și el: „- Liviu Rebreanu”. Evident că la Bistrița Năsăud nimeni nu râde, e plină zona de nume Coșbuc, Rebreanu, Goga sau Slavici. Dar ne întrebăm: oare câți tineri ar râde într-o discotecă muntenească dacă dialogul ar avea loc în localitățile din această zonă? Prea puțini tineri, acum ! Și poate niciunul în viitorul apropiat… Pentru nu vor ști nici cine a fost Coșbuc și nici Rebreanu!
Echipe de fotbal Țicleni și Tismana, pagina cu „ finanțări reviste”

Pagina specială privind finanțarea revistelor culturale
Dată fiind lipsa fondurilor pentru apariția de reviste literare școlare, revista Observator Cultural Zonal de Tineret Tismana – Ţicleni prezintă, la pagina 31, EXEMPLU de DOCUMENTE care trebuie întocmite pentru aplicarea Legii nr. 186/2003 printr-un „Contract cadru privind acordarea de sprijine financiare pentru cultura scrisă”. Exemplul este util pentru orice unitate școlară din țară iar primăriile sunt obligate conform legii să aloce fonduri și să întocmească procedura standard așa cum există, ca exemplu, în această pagină 31, PROCEDURA OPERAŢIONALĂ PRIVIND ACORDAREA UNOR SPRIJINE FINANCIARE DE CĂTRE CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI TISMANA PENTRU CULTURA SCRISĂ. Este o mapă conținând douăsprezece formulare pe care trebuie să le întocmească școlile sau asociațiile de oriunde din țară.
Ori, la nivelul școlilor și liceelor, la nivelul executivului din primării și al Consiliului Local, chiar din localitățile mari din județ, această procedură nu este cunoscută. Consiliul Local aprobă finanțarea dar comisia de specialitate și executivul înțeleg prin finanțare cumpărarea unui număr de reviste de la asociații, școli și licee. Ori, revistele acelea trebuie finanțate pentru că, după apariția lor, se vor face prezentări de conținut, mese rotonde pentru dezvoltarea unor tematici din reviste, concursuri, sondaje și multe altele. Legiuitorul n-a vrut să faciliteze tipărirea de reviste și de cărți pentru a le vinde cei care cer finanțare, ci, pentru a le da gratuit tinerilor pentru reînvierea scrisului și cititului de literatură. Și în consecință, la dezbaterile și mesele rotunde, legate de conținutul revistelor. Revista dă la pag. 31, adresele web, alternativ codurile QR pentru smartfone sau mobil, de unde se pot descărca cele 12 exemple de formulare necesare la finanțarea unei reviste sau a unei cărți.
Reviste gorjene

Un articol mărunt din revistă, cât o întreagă istorie.
Revista Sămănătorul a observat în statisticile de pe blogul său, bază a conținutului revistei tipărite, o ridicare spectaculoasă a numărului de accesări, mai ales a celor din domeniul cultural, patrimonial și istoric. Pe baza acestei statistici am inclus în revista Observator Cultural Zonal de Tineret Tismana – Ţicleni, un  mic articol „Torna, torna, fratre” care, se știe, a fost prima dovadă istorică a unui limbaj vechi, precursor al limbii române. În vasta regiune a vechii Dacii, limba locală era una părintească pentru soldaţii din ambele tabere, aceştia fiind recrutaţi din rândurile populaţiei băştinaşe. Articolul are doar vreo zece rânduri dar el invită la căutarea întâmplării propriu zise și deci la descoperirea faptului că unii istorici recenți, de pildă Lucian Boia, ne fac o istorie după ureche, nu după documente.
„Istoricul Vlad Georgescu a inventariat cele 3.000 de nume descoperite în inscripţiile care corespundeau perioadei respective din Dacia romană şi a stabilit că 74% dintre acestea erau latine, 14% greceşti şi doar 12 la sută „barbare“ (ilirice, celtice, semitice etc). E greu de stabilit procentul de romani get-beget din Dacia ocupată, dar ideea (subliminală) a lui Boia, că alte provincii ar fi fost colonizate numai cu nativi italici, e absurdă. Nici o populaţie de zece ori mai mare decât cea din Roma la vremea respectivă n-ar fi ajuns pentru a coloniza toate teritoriile cucerite, mai ales că Imperiul Roman se estima că ajunsese, la 11 ani după cucerirea Daciei, la peste 88 de milioane de locuitori. În fapt, la ora la care Dacia a fost cucerită, romanii realizaseră deja prima globalizare din istorie, însuşi împăratul Traian fiind de origine spaniolă”. Din articolul:
Pagina cu articolul „Torna, torna, fratre”

PLATFORMA WEB/Blog/„Social Media”.  Pagina Web + Grup discuții oficial tematic de tineret
Iată mai jos lista completa cu toate INSTRUMENTELE DE PROMOVARE – INFORMARE -  DISTRIBUIRE Internet & “Social Media” DIRECTE din cadrul proiectului de tineret Dezvoltare Culturala Zonala de Tineret Tismana – Ţicleni si a Revistei “Observator Cultural Zonal de Tineret Tismana – Țicleni”:
- Blogul oficial din cadrul proiectului  de tineret,  este accesibil la următorul link:      -  http://observatorculturalzonal.blogspot.ro/
- Situl profesional www.scribd.com/ – bibliotecă de documente digitale Scribd: 
- Situl profesional www.calameo.com 
Revista cultural-literara “Observator Cultural Zonal de Tineret Tismana – Țicleni promovata in cadrul „Social Media” prin intermediul rețelei sociale Facebook:
-         Grupul de discuții  oficial tematic cultural si de tineret realizat in cadrul „Social Media” prin intermediul rețelei sociale Facebook  al proiectului de tineret Dezvoltare Culturala Zonala de Tineret Tismana – Ţicleni este accesibil la următorul link: https://www.facebook.com/groups/278602139180729/
Paginile „Asociații gorjene”

Mulțumim tuturor participanților la acest proiect AST, aflat sub siglele Guvernului României, MTS - Ministerul Tineretului și Sportului, aplicat orașelor Tismana și Țicleni. Pornim îndemn tinerilor și altor persoane implicate să arătăm că vremurile bune ale cititului tipăriturilor, stând lejer în pat sau fotoliu, sunt mai de preferat și mai sănătoase decât stând cocoșat în fața calculatorului și obosindu-ți ochii de tânăr. Dar mai ales, e vremea reconsiderării istoriei noastre și recuperării clasicilor români ce dispar din manualele școlare la comanda unor directive ale unor miniștri puși pe criteriu politic, cărora nu le-a plăcut la școală cititul.

A consemnat Nicolae N. Tomoniu, președinte AST
Tismana, 7 octombrie 2016


duminică, 2 octombrie 2016

Comunicat: „Sămănătorul” la braț cu tineretul



La o dezbatere de grup în Târgu-Jiu

Comunicat: „Sămănătorul” la braț cu tineretul

Preambul.
AST - Asociația Semănătorul Tismana și redacția revistei Sămănătorul într-o discuție a comitetului său director și-a propus - încă din vară - să-și extindă activitatea sa și în proiectele pentru tineret. Era un demers absolut necesar pentru că tinerii sunt în unele cazuri ignorați și se simt marginalizați. Puțini ajung în consiliile locale și tot puțini știu cum se pot implica în viața comunității. Și dacă ar dori să se implice, cine să-i îndrume? Există tineri care încă n-au găsit calea de a deveni după studii un cetățean activ, cu un serviciu, cu o familie și fără stresul cotidian privind viitorul.
De la aceste premize simple am plecat în demersurile noastre spre un proiect înaintat MTS - Ministerul Tineretului și Sportului. Am găsit alte asociații care să intre în parteneriat cu noi, în cadrul lor existând tineri având atestări pentru managementul proiectelor și chiar manageri în unele proiecte pentru tineret anterioare și care pot duce până la capăt o strategie benefică tinerilor.
Așa a apărut proiectul cu titlul inspirat din limbajul rapid și simbolistica uzitată  în rețelele de socializare. Proiect despre care dăm detalii mai jos, ca un „Comunicat de presă”. Nu înainte de a remarca, faptul că pe parcursul derulării acestui proiect, interesul deosebit și implicarea entuziasmantă a fost în prim plan. O caracteristică specifică tinerilor de când e lumea. Coordonator de proiect a fost propus din partea AST, ing. Antonio Tomoniu, expert managerul asociației Semănătorul Tismana și membru în consiliul director.
Urmărind proiectul pe ecran

Proiectul  de tineret „9 ne pasa de Tine(ri)”   

Obiectivul general al proiectului de tineret „ 9 ne pasa de Tine(ri)” urmărește  dezvoltarea de activități și acțiuni tematice pentru influențarea politicilor publice locale care-i privesc direct pe tineri prin:
-         stimularea participării în procesul de luare a deciziilor și implicării active a tinerilor în viața comunității în special,
- mobilizarea, responsabilizarea, implicarea activă a tinerilor în actul de guvernare locală și a inițiativelor comunitare ale tinerilor în general,
în scopul creșterii oportunităților de dezvoltare durabilă participativă de tineret din Municipiul Târgu-Jiu pentru a deveni cetățeni activi și a le dezvolta simțul civic.
Tinerii au ce adăuga pentru proiectele lor

Descrierea procesului de Influențare a politicilor publice locale

Iată două aspecte ale procesului de influențare a politicilor publice locale (Consiliul Municipal/Cons. Local) care-i implică direct pe tineri, două aspecte principale, ca exemplu, lista acestora fiind mai lungă. Cu siguranță ea va fi completată în cadrul întâlnirilor de grup, ce deja au loc, ducând în final la rezultate și acțiuni neîndoielnic benefice participanților.
I. Procesul de luare a deciziilor este un prim aspect. El se referă la faptul că factorii decizionali județeni/locali, Consiliul Municipal/Local consultă și informează tinerii înainte de a înscrie un Proiect de Hotărâre care-i privește. Tinerii fac cunoștință cu procedurile premergătoare procesului decizional ca prim pas în implicarea lor activă în viața comunității/
II. Actul de guvernare locală ar fi al II-lea aspect. Pentru că acesta se lărgește: tinerii propun modificări sau un nou Proiect de Hotărâre  prin intermediul unuia/mai multor/ consilieri (aceștia având rolul de a obține avizele personalului tehnic, comisiilor de specialitate, proceduri de includere pe ordinea de zi). Proiectul de  Hotărâre al Consiliului Local va fi întocmit în primă formă, tinerii inițiatori, creatori de start, împreună cu consilierii avizați în domeniu din Consiliul Local, organizează, consultă și informează grupul/ONG-ul înainte de a înscrie Proiectul de  Hotărâre  pe ordinea de zi a Consiliului Local.
Astfel, NOILE inițiative comunitare ale tinerilor pot deveni cu mai mult succes hotărâri obligatorii ale Consiliului Local. Cu alte cuvinte, în acest proces feedback-ul devine practic atât util cât și obligatoriu între Autoritățile Publice Locale / Consiliul Local și tineri ( ONG-uri de / pentru tineret ).
Inițiativele vizate prin Proiectul de  Hotărâre inițiat sau modificările aduse celor deja planificate de Consiliul Local, odată aprobate, devin hotărâri obligatorii și scopul tinerilor va fi atins. Adică, oportunitățile de dezvoltare durabilă participativă de tineret din Mun. Târgu-Jiu (strategie valabilă și în alt CL din teritoriu) au un final CONCRET.
Prezentul proiect pregătește și instruiește grupurile țintă, prin mijloacele expuse aici sau strategiile prevăzute în proiect de inițiator în derularea lui. În acest fel, cunoștința procedurilor teoretice și practice privind procesul de luare a deciziilor și actul de guvernare locală fiind destul de clar.

Documentele oficiale, demersurile și acțiunile concrete
Discuții aprinse

Acestea sunt realizate de către Asociația Semănătorul Tismana împreuna cu partenerii ONG direct responsabili în cadrul proiectului de tineret „9 ne pasa de Tine(ri) !”
- Constituire CARTA ALBĂ a Centrului CRICT - Centrul de Resurse pentru Informare și Consiliere a Tinerilor
- Constituire FIȘA POST Lucrători de tineret (din cadrul G.A.L.D.T.) responsabili cu activitățile din cadrul Centrului CRICT
- Constituirea GRUPULUI INFORMAL de inițiativă - Grupul de Acțiune Locală și Dezvoltare pentru Tineret  - G.A.L.D.T.
- Constituirea Regulamentului de funcționare al Consiliului Consultativ al Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret - Târgu-Jiu C.C.O.N.G.T.
- DEMERS 1 – ACȚIUNE CONSILIUL JUDETEAN GORJ – HCJ (pentru influențarea politicilor publice de tineret) cu exemplu de bună practică CONSILIUL JUDETEAN din alt județ (vizavi de dezvoltarea politicilor publice de tineret)
- DEMERS 2 – ACȚIUNE PRIMĂRIA Municipiului Târgu-Jiu - HCL cu exemplu de buna practica PRIMARIE de  Municipiu din alt județ (vizavi de dezvoltarea politicilor publice de tineret)
La „Cafeneaua publică”
- DEMERS 3 – ACȚIUNE TEMATICĂ, „CAFENEA PUBLICĂ” Influențarea politicilor publice de tineret

Teme puse în discuție:
- Ce oportunități (proiecte, petrecere a timpului liber, facilitate) există pentru tinerii din județul Gorj?
- Ce idei de proiecte pentru tineri aveți, în ce fel de proiecte/activități ați vrea sa fiți implicați? Scurte descrieri.
- Daca ați fi “Primar al tinerilor”, ce inițiative ați avea?
- Ce mesaj ați transmite autorităților publice locale (primarului, viceprimarului, consiliului local) din partea tinerilor?
- DEMERS 4 – CHESTIONAR cu întrebări pentru tineri în cadrul proiectului de tineret „ 9 ne pasa de Tine(ri) ”  / chestionar cu întrebări realizate de către tineri din grupul țintă al proiectului de tineret „ 9 ne pasa de Tine(ri) ” 
- Toate acestea sunt realizate în cadrul proiectului de tineret „9 ne pasa de Tine(ri) !” implementat de către Asociația “Semănătorul Tismana”  și cofinanțat de către Ministerul Tineretului și Sportului.
- Proiectul pentru tineret „9 ne pasa de Tine(ri) !” este o inițiativă a  Asociației “Semănătorul Tismana”  în parteneriat cu organizațiile: Asociația Dorna Tismana,  Asociația Liberă Inițiativă și Antreprenoriat Tismana, Asociația Regională pentru Dezvoltare Durabilă.

PLATFORMA WEB „9 ne pasa de Tine(ri)”/Blog/„Social Media”.  Pagina Web + Grup discuții oficial tematic de tineret

Lista completă cu toate INSTRUMENTELE DE PROMOVARE – INFORMARE -  DISTRIBUIRE Internet & “Social Media” DIRECTE din cadrul proiectului de tineret „ 9 ne pasa de Tine(ri)” este cea descrisa mai jos, invitând pe cei interesați să o acceseze pe rețeaua Internet:
- Blogul oficial tematic de tineret din cadrul proiectului de tineret „ 9 ne pasa de Tine(ri)”,  are adresa:  -  http://galdt.blogspot.ro/
- Biblioteca de documente digitale Scribd aflată la adresa: http://www.scribd.com/ – Pagina proiectului:
Proiectul de tineret „ 9 ne pasa de Tine(ri)” promovat în cadrul „Social Media” prin intermediul rețelei sociale Facebook:
- Grupul de discuții  oficial tematic de tineret realizat în cadrul „Social Media” prin intermediul rețelei sociale Facebook  al proiectului de tineret are adresa:  https://www.facebook.com/groups/155177714916509/?ref=bookmarks
- Pagina Web  oficială cu tematică de tineret realizată în cadrul „Social Media” prin intermediul rețelei sociale Facebook a proiectului de tineret „9 ne pasa de Tine(ri)” are adresa:

Mulțumind tuturor participanților la acest proiect AST aflat sub siglele Guvernului României, MTS - Ministerul Tineretului și Sportului, aplicat Municipiului Târgu Jiu. Pornim îndemn tinerilor și altor persoane implicate să arătăm că vremurile bune ale dialogului guvern – sindicate – patronate –ONG-uri sau activitățile noilor firme sociale, încep să dea roade. Prin proiectul „9 ne pasă de Tine(ri)” Sămănătorul a pus pe acest teren cetățenesc imens o modestă sămânță. Dar fie-i recolta bogată!

A consemnat Nicolae N. Tomoniu, președinte AST
Tismana, 2 octombrie 2016