Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 29 octombrie 2014

UCRAINA - Zece întrebări cu zece răspunsuri ale dr. Alex Berca



10 Întrebări cu 10 Răspunsuri
Ca urmare a publicării la începutul lunii octombrie 2014 a lucrării:
 UCRAINA – Un punct de vedere geopolitic,
              Editura: TopForm
a autorului Dr. Alex Berca- Economist, analist politic la nivel global, mai mulți cititori i s-au adresat autorului cu diverse întrebări care să lămurească mai în detaliu unele afirmații și puncte de vederi din lucrare.
Redăm opinia autorului și răspunsurile la întrebările primite .
Autorul: Cu toate că nu mă așteptam la o reacție atât de rapidă după publicarea cărții, am avut o deosebită bucurie remarcând interesul pe care l-a provocat apariția în librării a lucrării mele.
   Unii dintre cititorii acestei lucrări mi-au adresat diverse întrebări cerându-mi să le dau mai multe detalii referitoare le opiniile mele afirmate în această carte.
   Înțelegând și apreciind interesul cititorilor am considerat că este obligația mea de a le răspunde tuturor chiar dacă unele dintre întrebări se repetă; aceasta dovedește interesul de cunoaștere în mod specific a problemelor respective.
   Am remarcat cu o deosebită bucurie că în România există în prezent un segment al populației intelectuale, tinere și mai în vîrstă, care este la curent cu toate evenimentele ce au loc pe plan internațional și care ar putea la un anumit moment dat să afecteze și poziția României pe plan mondial.
  Socotesc important să prezint întrebările și răspunsurile pe care le-am dat.

Î: V-ați referit în lucrare la intenția și planul Administrației Putin privind amputarea unei porțiuni din Ucraina  după anexarea Crimeei.
    Cum apreciați politica Moscovei și în special a președintelui Vladimir Putin?
R: Ambiția Președintelui Vladimir Putin de a ocupa treptat porțiuni din Ucraina (acțiune începută prin anexarea Crimeei), continuă în prezent cu partea de est a Ucrainei și mai mult ca sigur nu se va opri nici în viitor.
     Planul acesta poate fi considerat ca o adevărată aventură având printre altele ca scop și distrugerea NATO-ului, cunoscut ca un oponent puternic ce a rămas în memoria lui Vladimir
     Putin încă de pe vremea existenței Uniunii Sovietice.
     Printr-o propagandă acerbă, bine orchestrată de Moscova, în repetate rânduri s-au făcut
multiple referiri la o eventuală federalizare a Ucrainei, adică transformarea ei dintr-o singură  țară puternică și independentă în mai multe republici mai mici care sunt mult mai ușor de ocupat și anexat.
      Asemenea afirmații se regăsesc în discursurile președintelui Vladimir Putin ținute la Universitatea Rusă din Latvia, Lituania și Estonia.
      Împotriva unor asemenea planuri și tendințe NATO invocă Articolul 5 al planului său de existență și acțiune arătând că un atac împotriva oricărui membru al NATO este considerat ca un atac împotriva tuturor membrilor NATO.
      Ceea ce este de reținut în mod special este punctul de vedere al președintelui Putin afirmat la 24 octombrie a.c. prin care a atacat Statele Unite afirmând că prin politica sa, aceasta caută să remodeleze întreaga lume în avantajul ei.
      O asemenea afirmație este una dintre cele mai grave afirmații anti-Americane susținută în în ultimii 15 ani de când Vladimir Putin a devenit liderul suprem al Rusiei.
         Afirmația lui Vladimir Putin sună ca o previziune a conflictului cu Statele Unite care nu va fi ultimul.
          De asemeni într-un discurs ținut la posturile de radio și televiziune din Rusia și care a durat circa trei ore, a afirmat că nu este dispus să facă vreo concesie țărilor Occidentale în privința rolului pe care îl are Rusia în problemele Ucrainei.
         El a spus: ”Rusia nu va întreba pe nimeni de a obține permisia în modul în care își conduce afacerilor internaționale”.
         De asemenea, într-un discurs ținut la Valdai Club[1] ce a avut loc în stațiunea Soci cu diverși ziariști și analiștii pe probleme internaționale (unii dintre ei fiind critici severi ai politicii Kremlinului – n.n.), președintele Putin a reiterat poziția sa cu privire la raporturile Rusiei cu Statele Unite – care ”...profită de puterea pe care și-a asigurat-o în urma Războiului Rece și prin care impune anumite puncte de vedere greșite întregii lumi”.
          Președintele Putin a criticat SUA pentru creșterea terorismului global, reluarea întrecerii în domeniul militarizării[2] și al creerii unei instabilității a securității mondiale.
          Adevărul este că dacă se continuă o asemenea atmosferă tensionată între Statele Unite și Federația Rusă, relațiile dintre aceste două puteri vor merge de la ”dificil” la din ce în ce mai rău.
           În același timp trebuie amintit că sistemul politicii rusești s-a manifestat în același mod și atunci cînd au avut loc conflictele din Bosnia și mai mult ca sigur va continua și în alte zone ale lumii.
           Prin politica sa Moscova caută să-și impună un punct de vedere de a nu tolera nici o relație a Ucrainei cu UE.
           La toate aceste încercări de provocare a unui conflict cu Statele Unite, o purtătoare de cuvânt a Washingtonului, Jen Psaki,[3] a afirmat Vineri 24 octombrie că Statele Unite nu intenționează să aibă o confruntare cu Federația Rusă și nu va compromite principiile de bază ale unei securități în Europa și în America de Nord.
           De aici reiese că Statele Unite își continuă politica de angajare a relațiilor cu Federația Rusă într-o arie largă de preocupări comune.

      Î: Domnule Dr. Alex Berca, v-ați referit în lucrarea Dvs. la necesitatea unor sancțiuni reale care ar putea opri planurile Federației Ruse de a ”fărâmița” Ucraina în state mai mici.
          Puteți să-mi dați unele amănunte în acest sens?
      R: Cu puțin timp în urmă, mai exact la 8 septembrie a.c., UE a decis aplicarea unor sancțiuni economice mult mai categorice și cu o notă mai puternică de seriozitate și gravitate împotriva acțiunilor militare ale Federației Ruse împotriva Ucrainei.
          Au existat și încă se manifestă opiniile unora dintre țările membre ale UE care continuă să ceară acordarea unui timp mai îndelungat în privința sancționării acțiunilor belicoase ale separatiștilor ruși împotriva trupelor guvernamentale ale Ucrainei.
          Administrația de la Moscova consideră ca total nejustificate asemenea sancțiuni și neagă în același timp sprijinul pe care îl acordă separatiștilor ruși.
          Pe această cale se manifestă o totală falsitate în informarea populației ruse și a întregii lumi care știe și înțelege perfect modul fariseic al politicii rusești.
          Toată lumea cunoaște care este de fapt realitatea acestei invazii a unei țări străine și independente și numai este nici un secret planul de extindere a sferei de influență a Federației Ruse și dorința de a obține pe gratis toate bogățiile solului și subsolului Ucrainei.
         Sancțiunile pregătite și administrate Federației Ruse se referă la:
·        măsuri de blocare a activității economice a unor companii petrolifere care făceau comerț cu țările occidentale și care erau prezente pe piața de acțiuni a Occidentului;
·        blocarea unor livrări d produse militare (cum ar fi de exemplu, livrarea de către șantierele navale franceze a unor vapoare-port avion), destinate elementelor cheie ale forurilor militare rusești;
·        acordarea unei asistențe speciale militare, trupelor guvernamentale ucrainiene.
           Inițial unele dintre țările UE intenționau să acorde o asistență de tipul logisticii sau al antrenamentelor armatei ucrainiene.
           Chiar și SUA decisese la început să trimită pături și alimente necesare pentru circa 30.000 de soldați.
          La solicitarea președintelui Ucrainei, Petro Poroshenko, atât SUA cât și țările UE și-au revizuit planurile și fondurile necesare pentru ajutorarea Ucrainei.
          Ne aplicarea unor sancțiuni categorice îi oferă președintelui Putin impresia posibilității continuării invaziei Ucrainei și a altor țări.
Sancțiunile acordate în ultimele luni au efecte directe asupra economiei și prin anularea unor solicitări de fonduri de împrumut. De asemeni populației rusă i s-au redus drastic unele resurse de aprovizionare devenind din ce în ce mai constrânsă și mai puțin capabilă să-și procure anumite produse alimentare  și industriale care proveneau din import.

        Î:  Domnule Dr. Alex Berca, care este opinia Dvs despre Președintele Vladimir Putin?
        R: Opinia mea se aseamănă cu cea a multor specialiști politologi și observatori politici.  Cred că președintele Putin este orbit de ambiții politice și nu are o viziune clară a întregului joc pe care îl practică în prezent și a riscurilor pe care le incumbă (atât pentru el personal cât și pentru întreaga politică a Federației Ruse și bineînțeles  pentru întregul popor rus, în cazul în care nu se oprește cât mai curând poibil din acest ”joc”politic.        
Prin politica pe care o duce, dă dovadă de nerealism sau de un profund naționalism saturat până peste cap de nostalgia epocii sovietice.     
Să nu uităm că în 1975, la vârsta de 23 de ani, a fost cooptat de către una dintre cele mai puternice instituții sovietice – KGB. 
În anii `80 a fost martor alk rapidei decăderi a sistemului sovietic și al întregului său sistem militar, care a fost un moment (din punctul său de vedere-n.n.) deosebit de umilitor.  
În 1990 (la vârsta de 38 de ani) deosebit de supărat dovedea nostalgia victoriei sovietice (chiar dacă era numai aparentă), care fusese epoca tinereții lui.
În iarna acestui an a încercat printr-un efort deosebit să readucă în fața întregii lumi impresia marii puteri a Rusiei și a cheltuit o enormă sumă de bani pentru Jocurile Olimpice de iarnă, care din punctul de vedere organizatoric au fost catastrofal, dar din punctul de vedere al securității a fost la înălțime.
Din toate aceste aspecte se poate desprinde cu ușurința imaginea ambiției acestui președinte care nu urmărește decât să refacă poziția pe plan internațional a marii puteri a Rusiei (ca suprafață, număr al populației, prestigiului mondial și a rolului pe care vrea să-l aibă Rusia în luarea anumitor decizii la nivel mondial, fără să-și dea seama sau pur și simplu fără să-i pese de unele elemente esențiale ale evoluției social-economice a Federației Ruse și a ceea ce se petrece în momentul de față și în perspectivă pe plan mondial.
  
          Î:  Domnule Dr. Berca, în lucrarea Dvs ați amintit despre opinia Vicepreședintelui SUA, Joe Baiden, referitor la suportul Ucrainei și care spunea:
                                        ”... în drumul Dvs. nu veți fi singuri...”
               Care este opinia Dvs. despre sprijinul acordat de Statele Unite, Ucrainei?
         R: Președintele Ucrainei Petro Poroshenko a sosit la 18 septembrie 2014, în SUA în vederea discutării ajutorului economic și militar de care are nevoie Ucraina (cum ar fi de exemplu: sistemul de comunicații, obținerea unor veste anti glonț și produse alimentare în valoare de 60 milioane dolari).
În vizita sa, prima întâlnire a fost cu președintele Obama și apoi cu membrii Congresului american.
În discuțiile purtate și prezentate de către diferite surse ale mass-mediei americane și internaționale s-au exprimat în mod foarte clar pozițiile celor două țări.
Președintele Ucrainei a spus:
            ”Ucraina nu are nevoie de forțe militare ci de echipamente militare specifice. Avem nevoie de armamente anti-tanc, drone și nu de vorbe goale”.
Opinia președintelui Obama s-a referit la faptul că Statele Unite nu ar fi dispuse să acorde armament greu întrucât consideră că nu ar fi necesară o soluție militară în conflictul cu forțele militare rusești care ajunseseră nu numai la granița Ucrainei dar chiar intraseră pe teritoriul Ucrainei. Președintele Obama consideră că poate ar fi necesară o reanalizare a situației diplomatice și a unor concesii din partea Ucrainei față de cerințele separatiștilor ruși.
Din punct de vedere economic, Ucraina va avea un suport financiar în vederea asigurării unei stabilități economice prin acordarea de către FMI a unui împrumut de circa 17 miliarde dolari și cu o eventuală extindere a încă 19 miliarde dacă vor fi necesare.
De asemeni NATO urmărind evoluția evenimentelor din Ucraina a informat opinia publică mondială de planul de sprijinire pe care îl are pregătit în ipoteza în care trupele rusești nu se retrag din zonele de graniță ale Ucrainei.
Unele dintre aceste amănunte referitoare la acțiunile NATO nu au fost oficializate.
De asemeni în discuțiile cu membrii Congresului american au fost evidențiate și unele aspecte cu care încă se confruntă Ucraina din punct de vedere socio-economic și anume în mod special cu fenomenul corupției.
Din afirmația președintelui Poroshenko a reieșit că noul guvern a început o campanie împotriva corupției dar din păcate, acest ”fenomen” care s-a extins imediat după obținerea independenței naționale (1941), se confruntă în mod forte serios cu stabilirea unei legislații care este mult prea blândă și prea înceată în implementare.
Cred, că președintele Poroshenko duce o politică inteligentă vrând să aducă Ucraina pe poziția unei țări independente, democratice și care se bazează pe un sistem legislativ ce ține cont de egalitatea tuturor membrilor societății indiferent de poziția lor socială și economică.
Chiar dacă de comun acord cu parlamentul ucrainean au ajuns la concluzia acordării unor drepturi ”de facto” rebelilor ruți, asupra părții de est a Ucrainei, el nu abdică de la ideia menținerii totalei independențe asupra întregului teritoriu al Ucrainei.

              Î:  Domnule Dr. Alex Berca, în calitatea Dvs. de analist economic și politic, cum vedeți și apreciați modul în care președintele Petro Poroshenko conduce actuala politică a Ucrainei.
                   Credeți că reușește să mențină un tonus ridicat al spiritului întregului popor ucrainean?
               R:   Am afirmat într-unul din răspunsurile mele precedente că este lăudabil modul diplomatic pe care îl folosește președintele Poroshenko și întregul său guvern vis-a-vis de politica agresiva a Federației Ruse.
Aș vrea să mă refer pe scurt la următorul fapt: profitând de momentele de încetare a focurilor, președintele Poroshenko a făcut la începutul lunii septembrie 2014 o vizită în orașul Mariupol situat în SE Ucrainei, în Nordul coastei Mării de Azov.
Orașul acesta are o populație de circa 500 de mii de locuitori.
Cred că acestă vizită a reprezentat un puternic simbol adresat în primul rând muncitorilor din întreprinderea metalurgică, care este un suport puternic al economiei Ucrainei.
De asemenea a fost un puternic mesaj adresat rebelilor pro-ruși și suporterilor acestora,  de la Moscova, precum că militarii ucrainieni și o mulțime de voluntari vor apăra zona strategică a acestui oraș.
Președintele Poroshnko a afirmat:
                        ”Acest oraș este și va fi întotdeauna ucrainean”!
Opinia mea referitoare la spiritul întregului popor ucrainean este legată și de modul inteligent și diplomatic de salvare a vieții oamenilor (militari și voluntari).
S-ar putea ca lăsarea orașelor Luhansk și Doneț care sunt sub ocupația rebelilor, de a avea alegeri municipale și un consiliu districtual ales de populația etnică rusă, să nu fie pe placul majorității ucrainienilor, dar acest aspect, această decizie a conducerii guvernamentale ucrainiene are o notă mult mai umanitară și este mult mai bine decât să se desfășoare ciocniri armate cu mii de morți și răniți.

                 Î:  Fiind un cunoscător al realității faptelor ce se petrec în Ucraina și în Federația Rusă, care este după opinia Dvs poziția poporului rus față de această acțiune desfășurată sub conducerea și suportul militar și financiar al Moscovei?
                 R: Cred că oamenii de bună credință din Rusia au un punct de vedere diametral opus față de politica putinistă.
Exemplul cel mai concludent în acest sens l-a oferit marea demonstrație ce a avut loc Duminică 21 septembrie 2014 la Moscova când mii de moscoviți și din alte orașe (tineri și mai în vârstă) au demonstrat purtând placarde și strigând lozinci care exprimau nemulțumirea față de politica Kremlinului de sprijinire a rebelilor pro-ruși.
A fost o demonstrație impresionantă prin numărul mare de participanți și prin ideile exprimate de către demonstranți și care se puteau vedea și auzi dela mare distanță:
                ”Iartă-ne Ucraina”
Din păcate toată lumea știe că asemenea demonstrații de masă nu pot influența cu nimic concepția politică a Kremlinului și acest lucru a fost dovedit  și de o altă manifestare a peste 50.000 de persoane care au demonstrat și și-au exprimat opiniile înainte de anexarea Crimeei.
Ceea ce cred că este mai mult decât inadmisibil este modul în care oficialitățile Administrației putiniste au negat și continuă s-o facă atunci când sunt aduse acuzații ale întregii lumi și chiar ale poporului rus care consideră politica Federației Ruse ca o încălcare flagrantă a principiilor relațiilor internaționale.
 
                 Î:  Domnule Dr. Alex Berca ați făcut în lucrarea Dvs. unele aprecieri privind modalitatea de ajutorare a Ucrainei de către țările occidentale.
                      Puteți să-mi explicați  într-un mod mai concret punctul Dvs. de vedere?
               R:  Am asistat cu toții în ultimele luni la diversele informații transmise prin diverse surse ale mass-mediei internaționale privind acțiunile deosebit de intense de bombardare a unora dintre obiectivele cheie ale economiei siriene de către forțele armate americane.
O asemenea acțiune pe care personal am considerat-o ca fiind necesară ar fi trebuit să aibă loc cu cel puțin 6 luni înainte. În felul acesta ar fi avut un efect mult mai mare.
Din păcate o asemenea acțiune a fost declanșată cu mare întârziere, determinată de lipsa unei puteri decizionale a conducerii Administrației Obama.
Lipsa spiritului decizional și al unei acțiuni specifice a permis grupului islamist ce a impus denumirea de ”Stat al Islamului” să-și extindă numărul membrilor și să acționeze cu mare violență.
O situație similară a avut loc și în Ucraina.
Dacă sancțiunile date Federației Ruse ar fi fost aplicate la timp și cu o reală ”valoare” instructivă de către forțele ”internaționale” care se opun acțiunilor desfășurată de mișcarea rebelilor pro-ruși și care se manifestă ca adevărați teroriști, ar fi avut efecte mult mai eficiente.
Știm că președintele Petro Pororshenko a încercat prin multiple eforturi să menține o puternică rezistență în fața acțiunilor Moscovei.
Discursul deosebit de emoționant ținut în fața membrilor Congresului american a scos în evidență pe de o parte dorința Ucrainei de a se apăra și aș asigura un statut al independenței naționale precum și aplicarea unor principii democratice de care să beneficieze toți cetățenii acestei țări indiferent de etnicitatea lor.
Pe de altă parte a evidențiat necesitatea suportului american și al altor țări europene membre ale UE și NATO, cu armamentul greu necesar cu care să facă față acțiunilor militare ale separatiștilor ruși dotați de către Moscova cu echipament greu al armatei ruse.
Din păcate, așa cum am mai arătat și într-un alt răspuns prezentat altui cititor, nu discuțiile  și întâlnirile șefilor de state ale UE și ale Americii au o reală valoare și importanță ci suportul operativ  pe care Ucraina îl cere și trebuie să i se acorde.
Dacă acest suport nu se acordă nici în ceasul al 12-lea, va fi prea târziu pentru acordarea unui asemenea suport și s-ar putea ca și alte țări – cum ar fi țările baltice, Moldova, Transnistria și altele să ajungă într-o situație similară de confruntare militară cu trupele rusești.
Aș dori să reamintesc un pasaj care a fost prezentat de către mass-media internațională din convorbirea telefonică purtată de către Poroshenko și Putin și în care Vladimir Putin a spus:
         ”... trupele rusești ar putea ajunge la Kiev dar și la Riga, Vilnius, Talin, Varșovia și București doar în două zile..”
 Cred că o asemenea afirmație ar trebui să dea de gândit guvernelor tuturor țărilor europene (membre sau nu ale UE și NATO) și fiecare să gândească care va fi riscul pe care îl reprezintă Rusia în cazul în care ar fi dispusă să pornească un război, în special când Europa și tot occidentul nu este dornic de o asemenea acțiune.
Sancțiunile preconizate de UE și SUA trebuie să dovedească unitatea punctelor de vederi și puterea economică și politică a acestor țări.
În concluzie, putinismul trebuie oprit la timp din planurile sale actuale și de viitor și cu efecte directe la nivel internațional și chiar domestic.
Nu trebuie uitat că multe dintre sancțiunile impuse au dus la eliminarea unor importuri și ca atare populația Rusiei este lipsită de multe din produsele industriale și alimentare pe  care se obișnuiseră să le consume.

            Î:  Domnule Alex Berca, ca analist politic ați sugerat în lucrarea Dvs. unele idei  care ar  putea ajuta la soluționarea conflictului ruso-ucrainean.
                 Care ar putea să fie rolul NATO în acest sens?
            R: La întâlnirile membrilor coaliției internațional și NATO care au avut loc la Wales, mesajul președintelui NATO a fost foarte clar confirmând ideea după care țările membre ale NATO sunt unite în fața opoziției agresiunii Rusiei
Conducătorii țărilor occidentale și președintele Obama au confirmat că nu este vorba de folosirea unei soluții unilaterale împotriva acestor momente de criză.
Președintele Poroshenko a afirmat că militarii ucrainieni sunt capabili să-și apere singuri  țara dar există o necesitate imanentă a unui suport din partea NATO sprijinit de Statele Unite.
În acest sens cred că în sprijinul Ucrainei trebuie asigurate 5 pachete de acțiuni.
Aceste acțiuni ar fi:
            1. Ca și în cazul Irakului când Statul Islamic a încercat să preia Bagdadul, câteva sute de experți militari, forțele speciale și de asistență au fost imediat trimise pentru analiza la fața locului situația reală; același lucru se va petrece și cu Ucraina unde va fi necesară creerea unor legături strânse cu conducerea și cadrele militare ucrainiene.
            2. NATO va trebui să sprijine armata ucraineană cu armamentul și munițiile necesare în timpul cel mai scurt posibil și acest lucru se va putea realiza imediat din bazele militare NATO din țările europene.
Existența unui asemenea suport va avea un efect direct preîntâmpinând o nouă agresiune a trupelor rusești și a separatiștilor pro-ruși sprijiniți din punct de vedere militar de către Administrația dela Moscova.
            3. Diviziile de ”inteligență” și cele de comandă și control vor acorda suportul NATO inclusiv cu avioane destinate unei supravegheri permanente.
            4. Apărarea aeriană va trebuii imediat îmbunătățită incluzându-se patrule ale NATO prin sistemul : AWACS[4].
            5 Se va intensifica imediat pregătirea militară și asistența operațională în vederea creerii unei linii puternice de apărare.
Alături de toate aceste acțiuni ale NATO, trebuie să se continue cu creșterea sancțiunilor economice împotriva Federației Ruse, care după cum se poate vedea au început să-și dovedească efectul.
După cum se știe planurile Moscovei erau ca acest an să se încheie cu o creștere economică ce se spera să atingă 1.5-2%.
Până la începutul lunii noiembrie 2014, în urma unora dintre sancțiunile impuse Federația Rusă nu are nici un procent de creștere economică și în același timp i s-au anulat unele dintre împrumuturile mari pe care le solicitase.

            Î: Domnule Dr. Berca, v-ați referit în lucrarea Dvs. la dependența țărilor europene față de petrolul rusesc. Cum vedeți această situație în preajma apropierii unei ierni grele și necesitatea aprovizionării cu petrol și gaze naturale a Ucrainei?
          R: Consider că această întrebare ca și celelalte de până acuma este deosebit de importantă.
Informațiile pe care le am din surse oficiale, se referă la un suport al Ucrainei cu gaze naturale din partea Slovaciei.
Este adevărat că acest suport ajută cu ceva nevoile Ucrainei dar care este sub necesitățile efective ale acestei țări.
Slovacia va avea posibilitatea să asigure circa 30 miliarde metri cubi de gaze naturale, întrucât ea însăși depinde de importul de gaze din Rusia.
Cu un an în urmă Ucraina a consumat circa 49 miliarde metri cubi de gaze naturale din care circa ½ proveneau din Rusia.
După unele demersuri făcute de către Departamentul de Energie al Ucrainei, se speră la obținerea a 15 miliarde metri cubi de gaze din alte țări europene, din Ungaria și Polonia.
Desigur că aceste cantități nu reușesc să acopere întreaga necesitate a economiei Ucrainei și ca atare va exista necesitatea unei reduceri a activității economice.
După opinia unor specialiști în domeniul energetic, aceste reduceri se vor referi la reducerea cu circa 30% a nevoilor destinate industriei și circa 10% a nevoilor destinate gospodăriilor.
Această problemă a consumului de gaze și petrol este corelată și cu problema prețului pentru gazele naturale, care de fapt a fost până în prezent un ”preț scăzut artificial”, bazat pe politica de propagandă rusească care vroia să arate cât de generos este sistemul de tip socialist și pentru a crea ideea de revenire la ”patria mamă”- Rusia.
Cred că în condițiile actuale, Departamentul de Energie al Ucrainei va trebui să reanalizeze situația prețului gazelor naturale în funcție de noile condiții economice existente.
Ideia generală este de a face ca Ucraina și celelalte țări europene să nu mai fie atât de mult dependente de gazele naturale provenite din importul rusesc.
De asemeni cred că ar trebui văzut în ce măsură ar fi posibil ca în anumite domenii de activitate să se treacă temporar dela consumul de gaze naturale la folosirea cărbunilor.
Asigurarea unei stabilități economice și a unei siguranțe a investițiilor va determina oferirea unor investiții pe termen lung ceea ce va ușura situația economică actuală și de viitor a Ucrainei și a celorlalte țări europene.
În paralele cu toate aceste acțiuni va fi necesară creerea unor echipe voluntare care să se ocupe de asigurarea cu haine groase, călduroase și a unor medicamente destinate în special copiilor și oamenilor în vârstă.

            Î: Domnule Dr. Alex Berca, credeți că ar fi posibilă o reducere a prețului gazelor naturale și a petrolului în perioada imediat următoare care ar facilita aprovizionarea unor cantități mai mari de gaze naturale și petrol de către Ucraina și alte țări europene?
            R:  În ultimii ani președintele Vladimir Putin a devenit unul dintre cei mai mari suporteri ai politicii de protejare a mediului înconjurător. După opinia președintelui NATO, Domnul Anders Fogh Rasmunssen, această poziție a președintelui Putin se referă la combaterea sistemului ”fraking”[5] care după opinia unor specialiști în domeniul extracției gazelor naturale și a petrolului, este foarte periculos pentru oameni, plante și animale.
Folosirea acestui sistem (ce nu este încă aprobat nici în Statele Unite – n.n.) ar putea asigura întregul consum al gazelor naturale pentru toată Europa.
În Statele Unite se continuă efectuarea unor cercetări care ar putea duce la îmbunătățirea procedeului ca atare și eliminarea oricăror riscuri asupra sănătății.
În Statele Unite și pe plan mondial s-a remarcat în ultimele luni a scădere apreciabilă a prețului petrolului și gazelor naturale, ca urmare a creșterii ofertei de petrol și gaze naturale din diverse rezerve naturale.
O asemenea tendință se remarcă în politica de export a petrolului (de exemplu) de către multe țări exportatoare ajungându-se de la $120.00/baril la $83.00/ baril  și mai recent la $75.00/baril.
Într-un Raport prezentat de către Edward Morse –Șeful Departamentului de cercetări și analize al Companiei Citigroup, la începutul lunii octombrie 2014, se arată că tendința actuală de livrare a petrolului, de exemplu, este într-o continuă creștere ceea ce s-ar putea reflecta în scăderea prețului de livrare care ar putea ajunge în jurul a $50.00/baril.

            Î: Domnule Dr. Alex Berca care este opinia Dvs. referitoare la o întâlnire și la un dialog între cei doi președinți ai Rusiei și Ucrainei.
               Credeți că ar fi posibilă și eficientă o asemenea întrevedere și un asemenea dialog?
           R: O întâlnire la nivel înalt între cei doi conducători a avut loc la Milano la 17  octombrie 2014.
La această întâlnire au participat și Cancelara Germaniei, Dna Angela Merkel și președintele Franței, Domnul François Hollande.
Din păcate dialogul s-a încheiat fără un progres deosebit în privința conflictului armat din estul Ucrainei.
Participanții oficiali la acest dialog au evidențiat că actualul conflict este cu mult mai grav decât  tensiunea existentă în condițiile Războiului Rece.
În timpul discuțiilor președintele Vladimir Putin a afirmat că Rusia nu este cu nimic implicată în acest conflict și că el personal este gata să medieze un dialog între rebelii și reprezentanții forțelor militare ucrainiene în vederea retragerii ambelor forțe de pe pozițiile actuale și încetarea focurilor în baza înțelegerilor din septembrie 2014 de la Minsk.
Participând la acest dialog, cei doi șefi de state (al Germaniei și Franței – n.n.) au afirmat că nu pot considera afirmația lui Putin ca reală atâta timp când toată lumea știe că de peste 7 luni trupele de rebeli au fost susținute cu armament și financiar, iar trupe rusești au trecut granița Ucrainei.
La acest dialog, președintele Poroshenko a dat dovadă de mult tact când a afirmat că în schimbul încetării focurilor s-au făcut concesii rebelilor pro-ruși referitoare la unele drepturi aplicate în zona de est a Ucrainei care este sub controlul lor.
Tot odată Poroshenko a ținut să amintească că o situație similară a acțiunilor rusești a avut loc și cu separatiștii ce au acționat în Moldova și în Georgia.
Menținându-se pe o poziție deloc favorabilă găsirii unor soluții alternative, președintele Putin a cerut să se stabilească ”o linie de separare între Ucraina și teritoriul de sub controlul rebelilor”.
Cred că de fapt aceasta a fost una din tacticile ascunse ale lui Putin de a rupe încă o felie din teritoriul Ucrainei și care să reprezinte noul stat al rebelilor și apoi să se extindă cu o situație similară și în alte zone ale Ucrainei, fărâmițând astfel această țară (sau cum a numit-o la un anumit moment dat: Ucraina nu este o țară, este un teritoriu), în diverse ”republici” mici care vor fi mult mai ușor de anexat și de condus de la Moscova.
Înainte de acest dialog, la cel mai înalt nivel, președintele Putin a avut o întrevedere cu Dna Cancelar Merkel. La această întrevedere ambii conducători au folosit (după opinia unor corespondenți de presă – n.n.), un limbaj total nediplomatic.
După această întâlnire și după participarea la dialogul dintre Putin și Poroshenko, Dna Merkel a afirmat unor corespondenți de presă că nu vede nici un rezultat pozitiv al acestui dialog atâta timp cât Vladimir Putin nu înțelege să respecte ideea integrității teritoriale a Ucrainei.

Annapolis, MD- SUA
28 octombrie 2014


[1] Valdai Club este o intilnire anuală într-un format flexibil Presedintelui Federatiei Ruse cu experți internaționali în politica internă si externă a  Rusiei.
[2] În prezent modernizarea militară a Federației Ruse absoarbe 20% din volumul cheltuielilor publice,
   Sursa:The Economist,25-31 oct. 2014, pg.16
[3] Jen Psaki – purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA și fostă purtătoare de cuvânt a Președintelui
   Obama.
[4] AWACS – Air born Warning and Control System
[5] Fraking (Fracturarea hidraulică) - proces natural de extracție a gazului, care se dovedește a avea consecințe negative asupra sănătății umane și pentru schimbările climatice. Fracking pentru extracția gazelor naturale creează efecte asupra sănătății potențial nocive de-a lungul întregului ciclu de viață: tehnica de fracturare hidraulică în sine, precum și procesele asociate, inclusiv în construcția de drumuri, foraje, cimentări, asiguraraea apelor potabile și multe alte efecte negative.

marți, 21 octombrie 2014

Florian Văideianu - BĂTRÂNII



BĂTRÂNII

 
Imagini din târgurile vechi - Ţărănci la piaţă
Tatăl său, Ion Pânişoară îi spusese de cu seara că dacă nu se trezeşte până în cântatul cocoşului din zori, acasă îl lasă. El nu îl poate aştepta, trebuie să fie în târg înainte de a se lumina, ca să prindă loc pe digul Jiului, că acolo se ţine piaţa legumelor şi fructelor.
― De leneş nu trebuie să tragi că-ţi pierzi vremea degeaba.
Frica de a nu rămâne acasă îl făcu pe Titu să nu doarmă toată noaptea. Aşa a stat, cu ochii deschişi, privind tavanul pe care se jucau limbile focului reflectate prin gura sobei  întreţinută mereu cu lemne de mama sa, să nu se facă frig noaptea în hodaie.
Când se trezi nea Ion, băiatul de numai cinci ani era deja în curte.
― Ce faci, mă, aşa cu noaptea-n cap ? Bântui ca moroii prin bătătură, de nu laşi nici găinile să doarmă…
― Vreau să merg cu mata la Târgu-Jiu. Eu n-am fost niciodată la oraş, cred că-i frumos… şi mare.
Căruţa încărcată de cu seara cu sacii în care merele culese din Deal înmiresmau cu aromele lor îmbietoare, aştepta cuminte plecarea spre oraş. Înhămară caii şi sub privirea mamei, Tudoriţa – care le pusese într-o traistă şi „ceva de-ale gurii”, tată şi fiu plecară în grabă spre Târgu-Jiu.
Cocoţat pe „blana” căruţei, Titu se ţinea bine  de haina groasă de dimie neagră a tatălui său, să nu cadă peste chilimii.
― Mă, ai grijă să nu pierzi  copilul pe drum, să mergeţi încet să nu asude caii!
Porţile se închiseră cu zgomot şi cei doi se pierdură încet în întuneric. Mai era mult până se lumina de zi. Drumul – numai gropi – legăna căruţa care scârţâia din toate încheieturile.
Când soarele îşi arunca prima geană de lumină peste pământul, care prindea viaţă, se apropiară de intrarea în oraş. Titu era numai ochi şi urechi. Număra toate căruţele care treceau pe lângă ei.
― Tată, mână şi mata caii mai repede că ne întrec toţi, să nu rămânem fără loc în târg…
― Mă, dacă te grăbeşti, dă-te jos şi ia-o înainte, că te ajung şi eu din urmă.
La intrarea în târg, din spre Iezureni, o mare de apă apăru în faţa lor. Plouase toată săptămâna şi venise Jiul mare că inundase tot oraşul. Curţile şi grădinile oamenilor erau acoperite de ape şi mâl. Trunchiuri de copaci pluteau la vale, duse de apele învolburate ale Jiului. Oamenii speriaţi de prăpădul apei se cocoţaseră pe acoperişurile caselor, fugind din faţa puhoaielor. Frica pusese stăpânire peste tot.
― Titule, tată, eu zic  să ne întoarcem acasă, asta nu-i glumă, venim noi altă dată, după ce se retrage apa.
…………………………………………………………………
Patruzeci de ani au trecut de la întâmplarea cu târgul inundat de ape. Titu Pânişoară era de acum un bărbat matur şi ocupa o funcţie responsabilă în cadrul urbei: Primar al Municipiului Târgu-Jiu.
Într-una din şedinţele de lucru, împreună cu înalte oficialităţi şi oameni importanţi ai oraşului, se ridică problema regularizării râului Jiu, pentru a feri populaţia de pericolul inundaţiilor şi pentru a se construi şi o salbă de mici hidrocentrale, care să producă energie electrică, nepoluantă şi ieftină.
Proiectanţi şi constructori şi-au exprimat opinii, susţinute de o serie întreagă de documente tehnice. În mod normal, lucrările de regularizare a râului trebuiau începute din amonte spre aval.
― Aveţi condiţii tehnice pentru organizarea de şantier la Sadu ?
― Tocmai aici este problema că nu avem… tovarăşe primar.
― Nu-i nimic, vă asigur eu condiţii: cazare şi masă pentru muncitori şi începeţi lucrările din aval, de la Târgu-Jiu.
Aşa au început lucrările de regularizare a râului Jiu.
Aşezat pe o bancă din faţa blocului în care locuieşte, cu un zâmbet ce se proiecta în trecut, fostul primar al Municipiului Târgu-Jiu, inginerul pensionar Titu Pânişoară, acum în vârstă de 86 de ani îşi aminteşte „toate întâmplările legate de „bătrânul Jiu”.
― Doi oameni au contribuit, trup şi suflet, pentru asigurarea liniştii locuitorilor oraşului, ca să nu mai fie deranjaţi de inundaţii. Unul este Directorul General al ACH-ului, inginerul Romeo Sălişte.
Centrală hidroelectrică pe Jiu