Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 15 februarie 2014

Dr. Alex Berca - SOCI - Trecutul, prezentul şi speranţa sa de viitor



SOCI -  Trecutul, prezentul şi speranţa sa de viitor
                                                        Dr. Alex Berca
                                                                  Annapolis, SUA

Autorul face prezentarea evoluţiei pregătirii Olimpiadei de iarnă 2014. de la Soci precum şi condiţiile evoluţiei acestui oraş, de la trecutul său la rolul de gazdă a acestui eveniment sportiv şi la perspectiva sa viitoare în condiţiile construcţiei diverselor obiective sportive.
Sunt prezentate unele dintre cheltuielile destinate şi efectuate pentru această Olimpiadă precum şi multiplele dificultăţi cu care se confruntă toţi participanţii la acest eveniment sportiv, începând cu atleţii, presa, vizitatorii şi chiar localnicii acestui oraş precum şi diversele măsuri de securitate destinate protejării tuturor celor prezenţi la această Olimpiadă de Iarnă.
 Pentru cei mai mulţi spectatori a celei de a 22-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă, 2014, oraşul Soci este destul de puţin cunoscut, sau dacă se ştie ceva despre el, este considerat ca o staţiune de odihnă şi un punct turistic de pe harta Federaţiei Ruse.
   Având prilejul discutării despre Olimpiada de iarnă cu un grup mai mare de colegi şi studenţi am avut surpriza să văd că foarte puţini dintre ei aveau informaţii ceva mai bogate despre acest oraş.
  Trăind ani de zile într-una din ţările din spatele Cortinei de fier ştiam mult mai multe despre oraşul mult visat chiar de către omul obişnuit din Rusia fără să mai vorbim despre ceilalţi oameni din alte ţări şi fără prea multe relaţii ”înalte” la conducerile politice ale acestor ţări, care ar fi fost bucuroşi să-şi petreacă o vacanţă în această staţiune.
  Profitând de prilejul conversaţiei amintite, am început să le explic şi să dau unele exemple mai detaliate.
  Oraşul Soci, a fost creat şi a început dezvoltarea sa încă din 1838, deci de circa 180 de ani.
  Situat în partea de vest a fostei Rusii, a fostei Uniuni Sovietice şi actualmente a Federaţiei Ruse (în regiunea Krasnodor), aşa după cum a evoluat istoria Rusiei, pe partea de Est a Mării Negre, este aproape de actuala Republică Georgia şi aproximativ vis-a-vis pe Marea Neagră de unele dintre aşezările din Bulgaria (Varna şi Burgas).                    
   Din punct de vedere geografic acest oraş cu o suprafaţă de circa 170 Km.p. este încadrat între coasta Mării Negre şi lanţul munţilor Caucaz ceea ce îi conferă o imagine încântătoare, însoţită de o climă subtropicală, cu veri în care temperaturile ajung în timpul zilei la circa 30 de grade Celsius şi ierni în care în timpul zilei temperatura ajunge la circa 18-20 grade Celsius iar în timpul nopţii la circa 11 grade Celsius.
Condiţiile atmosferice plăcute şi lipsa unor precipitaţii permanente au fost unele dintre motivele atragerii unui număr din ce mai mare de locuitori în această zonă şi în special în acest oraş.
  Datele statistice demografice confirmă evoluţia numerică a populaţiei din ultimii 200 de ani şi care se prezintă ca în tabelul de mai jos.
Anul
    Nr. locuitori
1887
         98
1897
    1.352
1904
    8.163
1916
  13.254
1939
  72.597
1959
127.000
1989
385.851
1994
378.300
2002
397.103
2010
420.000
  Sursa: Population Census, 1980
   Spre sfârşitul secolului al 18-lea devenise o adevărată modă pentru nobilimea şi aristocraţia rusă de a petrece parte din vacanţe în această localitate fapt pentru care treptat s-au construit multe locuinţe elegante, cu o arhitectură specifică perioadei respective, sanatorii pentru tratamentul diverselor boli şi folosirea apelor termale.
   Familia imperială şi majoritatea tinerei generaţii de nobili ruşi se bucurau în zilele de vară de plajele acestui oraş, care deveniseră cunoscute pentru că aveau nisipuri fine şi curate şi priveliştile încântătoare ale munţilor Caucaz.
    După evenimentele din 1917, în special în epoca stalinistă la Soci se construiseră vile ultra elegante pentru demnitarii sovietici. Lui Stalin i s-a construit o vilă splendidă unde îşi petrecea vacanţele şi diversele sărbători.
   Nichita Hruşciov, după ce dovedise la Congresul al XX-lea al PCUS crimele săvârşite de Stalin şi viaţa de lux pe care acesta o ducea, a cerut să i se amenajeze şi lui la Soci, o locuinţă elegantă. Hruşciov se simţea atât de bine în acest oraş încât la un anumit moment dat la transformat în capitala de vară a ţării.  Aici prefera să invite diverse personalităţi oficiale străine şi tot aici se semnau diverse acorduri politice şi economice.
Mai recent preşedintelui Putin i s-au construit în acest oraş două vile (dacia –în limba rusă-n.n.), iar Soci, ca atare a devenit ”capitala neoficială” a Rivierei caucaziene şi o staţiune turistică deosebit de atrăgătoare pentru populaţia rusă care beneficia de banii necesari construcţiei unor locuinţe sau închirierii unor locuinţe pentru vacanţe.
Aşa se explică creşterea exorbitantă actuală a numărului de locuinţe ale noii oligarhii ruse.

  De ce Soci – gazda Olimpiadei de Iarnă 2014?
  Din diferite considerente, mai mult sau mai puţin cunoscute în prezent, conducerea Federaţiei Ruse a acţionat pe diverse căi politice şi economice pentru a ”convinge” Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) de avantajele organizării Olimpiadei de iarnă 2014 în această staţiune.
  Ceea ce ce rămâne pentru moment ca un mare semn de întrebare, este dacă o asemenea staţiune cu o climă subtropicală, putea fi considerată ca cea mai perfectă alegere pentru competiţiile de iarnă.  Poate alte oraşe sau staţiuni cu clime favorabile sporturilor de iarnă ar fi fost mult mai adecvate stabilirii gazdei unui asemenea eveniment sportiv.
  Nu se poate contesta frumuseţea acestei zone în general şi amplasarea acestui oraş pe malul Mării Negre, care a fost un punct de mare atracţie pentru nobilimea rusă, pentru conducătorii statului socialist, pentru noua oligarhie rusă formată din mogulii petrolului şi al altor domenii economice, mulţi milionarii în dolari.
   Ideea oficială de alegere a acestui oraş era aprecierea lui de către cei ce aveau puterea de influenţă la Moscova, precum şi de către preşedintele Putin în dialogurile cu conducerea CIO.
  Preşedintele Putin susţinea ideea dezvoltării unei largi baze sportive destinată sporturilor de iarnă, pentru competiţii şi pentru antrenamentele sportivilor în prezent şi în special în viitor.
  Eforturile de convingere a CIO pentru alegerea acestui oraş, mai mult ca sigur, nu au fost deloc uşoare întrucât în momentul stabilirii deciziei finale, Soci nu dispunea decât de 10% din infrastructura necesară unui asemenea eveniment complex.  Au existat şi alte propuneri iniţiale cum au fost:     Almati (Kazahstan), Borjomi (Georgia), Jaka (Spania), Sofia (Bulgaria) şi altele.
Iar în final au rămăsese de ales: Salzburg (Austria), Pheongchang (Coreea de Sud) şi Soci (Federaţia Rusă).
Iar în finalul, finalului s-a decis pentru Soci.
  Nimeni nu poate explica şi nici să dovedească în prezent, care au fost criteriile ”reale” ale alegerii oraşului Soci. Poate cu timpul, se vor putea afla motivele şi ”suporturile” reale care au fost aduse în discuţii precum şi toate subterfugiile acestor ”negocieri”.

Olimpiada Soci 2014 – cea mai scumpă olimpiadă.
    La 4 iulie 2007 când s-a decis în mod final ca oraşul Soci să devină gazda Olimpiadei de iarnă, preşedintele Putin a afirmat că pentru toate amenajările necesare acestui eveniment sportiv, se vor cheltui circa 8.5 miliarde dolari care vor fi suportaţi în proporţie de 60% din surse guvernamentale şi 40% din surse private.
   Până la urmă s-a ajuns la 51 miliarde dolari. O asemenea sumă depăşeşte cu mult ceea ce s-a cheltuit pentru organizarea şi desfăşurarea până în prezent a oricăror jocuri olimpice.
   Cum se va acoperi această sumă şi care va fi proporţia sursele  guvernamentale şi a celor private, rămâne de văzut, fiind o problemă de viitor şi nu una prezentă.
  Drumul pe munte până la zona de ski Krasnaya Polyana a costat 9.4 miliarde dolari sau circa 200 milioane per Kilometru, ceea ce după opinia lui Boris Nemtsov, un opozant al preşedintelui Putin, este ”cel mai scump drum din lume”.
   După opinia lui Nemtsov, circa 30 miliarde dolari, au fost pierdute din cauza marii corupţii care există în Rusia şi de aceea el a numit această olimpiadă
”Corupţiada”.
   Despre modul în care s-au cheltuit aceşti bani precum şi  despre marile fraude financiare, nu se discută în prezent dar probabil nu va mai trece mult timp şi se va afla despre diverse procese economice, despre căderea unor capete din conducerile la diverse niveluri precum şi despre condamnările celor implicaţi în aceste enorme delapidări.
  Preşedintele Putin îşi va crea astfel o bază de informaţii pe care o va folosi împotriva unor oponenţi ai filozofiei lui politice, la momentul respectiv, după o veche metodă folosită de către KGB.
  Fără nici o discuţie că multiplele construcţii ale stadioanelor, pistelor pentru diverse probe în aer liber, trenul ce trebuia într-un interval de mai puţin de o oră să ducă sportivii şi vizitatorii la o distanţă de 130 Km. între Soci şi Sanki Sliding Center, modernizarea mijloacelor de telecomandă[1], 367 Km. de drumuri, 77 poduri, 201 Km. noi de cale ferată, au fost costisitoare, dar sunt convins tot odată că economiştii finanţişti vor cere spre verificarea în amănunţime situaţia bugetului destinat pentru aceste construcţii şi cheltuielile reale efectuate. Iată cum se prezintă complexul Olimpic din Soci.
De asemeni pe baza unei statistici internaţionale care se referă la numărul de atleţi participanţi la diverse olimpiade în perioada 1990-2014 şi costurile medii per atlet, rezultă următoarea situaţie:





Olimpiadele de vară

Anul

Localitatea

Țara
Număr de  atleţi
Suma cheltuită
Per atlet în $ SUA
1992
Barcelona
Spania
10000
1.2 mil.
1996
Atlanta
SUA
10000
0,38 mil.
2000
Sidnei
Australia
cca.10500
0,42 mil.
2004
Atena
Grecia
cca. 11000
0,30 mil
2008
Beijing
China
cca. 11500
0,53 mil.
2012
London
Anglia
cca.12000
1,47 mil

Olimpiadele de iarnă

Anul

Localitatea

    Țara
Număr de  atleţi
Suma cheltuită
Per atlet în $ SUA
1990
Albertville
Franţa
2000
1 mil.
1994
Lillehammer
Norvegia
2000
1.15 mil.
1998
Nagano
Japonia
cca. 2300
1.1 mil
2002
Salt Lake City
SUA
cca. 2300
1 mil.
2006
Torino
Italia
cca. 3500
1.74 mil
2010
Vancouver
Canada
cca. 3500
0,95 mil
2014
Soci
Fed. Rusă
cca. 2500
2.5 mil
         Sursa: Bent Flyberg and Allison Stewart of Said Business School, University
                        of Oxford, England;Inflation.eu; The Anti-Coruption Foundation (Moscow)

  
Totul ar fi avut parte de o oarecare înţelegere din partea CIO, a organizatorilor, a sportivilor şi a vizitatorilor, dacă tot ceea ce era de făcut ar fi fost gata la timp şi nu ar fi exista nici un fel de dificultăţi.
Din păcate însă asemenea probleme, despre care vom vorbi în continuare încă mai există şi chiar dacă mulţi oameni cu un bun sens al umorului şi-au exprimat în diverse forme opinia, mulţi dintre cei prezenţi, după ce au cheltuit foarte mulţi bani să ajungă la Soci, au fost şi încă sunt consternaţi şi nemulţumiţi de tot de ceea ce au găsit aici, sau mai bine zis de ceea ce ar fi trebuit să găsească.
Securitatea întregii zone şi a oraşului Soci
  Asigurarea securităţii sportivilor, membrilor diverse mijloace ale mass-mediei şi a vizitatorilor a constituit una din marile preocupări ale tuturor organizatorilor Comitetului Olimpic al federaţiei Ruse sub directul control al preşedintelui Putin.
  Realizarea unei asemenea acţiuni deosebit de largi se referă la controlul bagajelor, verificarea diverselor recipiente de apă şi a altora de cosmetică, patrularea timp de 24 de ore a întregului traseu a trenului rapid între cele două centre unde se desfăşoară diversele competiţii (în interior şi exterior), verificările la intrarea pe calea aerului, prin trenuri sau auto.
 Toţi cei care şi-au cumpărat bilete pentru a asista la diferitele competiţii, trebuie să se identifice cu paşapoartele pe care le au şi cu alte mijloace de identificare cu fotografii.
  O asemenea acţiune, de asemenea proporţii oferă tuturor celor prezenţi imaginea unei zone militarizate, cu toate că unul dintre oficialii Serviciului Federal de Securitate, Alexei Lavrishchev spunea că toată armata de securitate va fi astfel desfăşurată încât să nu se observe dar să fie deosebit de eficientă.
  O altă parte a sistemului de securitate are la bază aparatura de observaţii. Andrei Soldatov, care este unul dintre conducătorii acestui sistem şi tot odată editorul website-ului: Agentura.ru, afirma la un interviu, că supravegherea întregii zone unde se desfăşoară Olimpiada include folosirea diferitelor mijloace de interceptare şi comunicare, drone, semnalizatoare sonore de interceptare a submarinelor şi un foarte mare număr de camere de luat vederi instalate  în cele mai multe colţuri ale ariei olimpice.
   De asemeni, serviciile de securitate au acces la toate convorbirile telefonice şi la toate mesajele transmise prin Internet.
  Asemenea măsuri de precauţie sunt deosebit de importante întrucât Caucazul este considerat de către toţi experţii în probleme de terorism ca o zonă fierbinte a conflictelor dintre diversele popoare venite din diverse colţuri cum ar fi: cecenii, osetii, abhazii cerchizii şi alţii.
  Aici se vorbesc peste 40 de limbi şi dialecte şi există o permanentă atmosferă de confruntări interne şi de nemulţumiri la adresa administraţiei de la Moscova.
  Pentru rezolvarea acestei probleme pentru toată perioada cât ţine Olimpiada (între 8 şi 23 Februarie 2014) au fost aduşi în această zonă circa 40.000 de poliţişti revenind aproximativ un poliţist la circa 10 locuitori.
  Măsurile de securitate sunt deosebit de serioase. Sunt zone unde nu se poate circula cu automobilul decât dacă există permise speciale de circulaţie şi sunt alte zone unde este total interzisă circulaţia pentru oricine, chiar şi pentru cei cu permise speciale.
   Specialiştii în probleme de terorism, consideră Caucazul o arie deosebit de periculoasă împărţită în două zone distincte:
       -zona de Sud: în care este inclusă Georgia, ţară care a pierdut 20% din teritoriul propriu în urma războiului din 2008  împotriva Rusiei. Regiunile separatiste: Osetia de Sud şi Abhazia şi-au proclamat independenţa şi au fost recunoscute pînă la urmă de către Moscova, dar nu au fost recunoscute  de către comunitatea internaţională.
         Văzând o hartă a acestei regiuni se poate remarca cât de aproape este Soci de frontiera cu Abhazia.
        - zona de Nord: include Cecenia care s-a autoproclamat independentă în 1991. În 1994 şi 1999, Moscova a purtat două războaie sângeroase împotriva acestei ţări independente care a dus la moartea şi rănirea a  peste 100.000 de ceceni. Războiul încă nu s-a încheiat şi a dat naştere la noi conflicte şi ameninţări din partea grupurilor islamiste radicale care din ce în ce mai puternice şi care comit atacuri din ce în ce mai numeroase
     Numai cu o lună înainte de începerea JO au avut loc două atacuri teroriste asupra oraşului Volgograd (situat la circa 650 Km) făcute de grupări jihadiste din Daghestan.
 Faptul că la deschiderea JO nu au avut loc atentate teroriste, poate fi socotit ca un mare succes dar numai dintr-un anumit punct de vedere şi anume: nu s-a creat panică în rândul populaţiei şi al sportivilor, nu au fost victime, dar  nu trebuie uitat că asemenea acţiuni criminale nu se vor opri şi vor putea avea loc oricând şi oriunde.
   Tot ca o măsură de precauţie, în special după atacul terorist din Bengazi (Libia), împotriva ambasadei americane, şi unde au murit 4 membri ai ambasadei printre care şi Ambasadorul SUA în Libia, Statele Unite au trimis la Soci un batalion de poliţişti şi două nave militare, care sunt staţionate în apele maritime ale Federaţiei Ruse din portul Soci şi care numai l-a solicitarea Federaţiei Ruse vor intra în acţiune şi tot odată vor ajuta la evacuarea sportivilor şi vizitatorilor americani veniţi la Soci.
   Securitatea acestei zone şi a oraşului Soci include cele două locuri unde se desfăşoară competiţiile sportive (Soci şi Sanki Sliding Center) precum şi tot traseul cu trenul rapid ce face legătura între aceste două puncte ce sunt la distanţă de circa 130Km. şi care, după cum am mai spus, se efectuează în mai puţin de o oră.
  Organizatorii Olimpiadei 2014, au de asigurat securitatea împotriva unor reacţii din afara Federaţiei Ruse cât şi din interiorul ei.
   În ajunul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, zeci de activişti sociali, au protestat la Moscova până au fost arestaţi de poliţia moscovită, cerând eliberarea protestatarilor ce au fost arestaţi încă din  2012 pentru că şi-au exprimat nemulţumirea alegerii noului/vechiului lider de la Moscova.
   De asemeni fostul campion la şah, Garry Kasparov, (n:1963), care este un cunoscut oponent al preşedintelui Putin, afirma că Jocurile Olimpice de la Soci nu fac decât să promoveze dictatura politică din Rusia şi menţinerea preşedintelui Putin în atenţia publică mondială. El a cerut sportivilor să boicoteze această competiţie.
  Cât de serioasă şi luată în consideraţie de către sportivi a fost solicitarea lui Kasparov, rămâne de văzut, dar mai mult ca sigur o asemenea afirmaţie nu a constituit un moment plăcut pentru conducerea administraţiei de la Moscova şi pentru Comitetul Olimpic naţional şi cel internaţional.
  Activiştii sociali susţin şi unele puncte de vedere referitoare la acordarea unor drepturi privind libertatea de exprimare şi drepturi egale pentru homosexuali şi pedofili.
  Presa internaţională a dat publicităţii unele informaţii înainte de începerea JO referitoare la acţiunea a peste 200 de scriitori din toată lumea, printre care se numără Gunter Grass[2], Salman Rushdie[3], Margaret Atwood[4] si Jonathan Franzen[5], care printr-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Putin au denunţat "strangularea drepturilor omului" în Federaţia Rusă, legile împotriva libertăţii de exprimare si legislaţia împotriva homosexualilor.
  Asemenea legi "îi afectează în special pe scriitori", spun autorii scrisorii, şi ei "nu pot sta tăcuţi", în timp ce "vedem cum colegii scriitori şi jurnalişti sunt reduşi la tăcere sau riscă condamnarea şi alte pedepse drastice pentru simplul fapt că îşi exprimă opiniile".
  Scriitorul german Gunther Grass este pe lista alături de alţi trei câştigători ai premiilor Nobel, Wole Soyinka, Elfriede Jelinek si Orhan Pamuk, dar şi de scriitori cunoscuţi din peste 30 de ţări, ca Ariel Dorfman, Carol Ann Duffy, Edward Albee, Julian Barnes, Ian McEwan sau Neil Gaiman. Cea mai cunoscută scriitoare contemporană din Rusia, Liudmila Ulitskaia, a semnat şi ea scrisoarea deschisă.
  Scriitorii, autori ai scrisorii deschise, afirmau că în urmă cu o săptămână singura sursă independentă de ştiri din Rusia, televiziunea pe cablu Dojd, a fost deconectată, dupa ce toţi marii operatori au renunţat sa o mai difuzeze".
  Răspunzând unora dintre aspectele legate de drepturile omului, preşedintele Putin afirma că ”legea nu este discriminatorie, ci este menită să îi protejeze pe copii de informaţii periculoase privind homosexualitatea şi pedofilia”. Mai mult decât atâta, el i-a invitat pe homosexuali să viziteze Soci, unde sunt bineveniţi dar "să îi lase pe copii în pace".[6]
  Alte acţiuni ale Serviciul de securitate al Federaţiei Ruse (fostul KGB), au fost (şi continuă) cele referitoare la verificarea tuturor spectatorilor care au venit la Soci, tocmai pentru a opri orice surpriză de exprimare a nemulţumirii populaţiei şi care ar putea să fie prinse în imaginile transmise prin canalele televiziunilor internaţionale.
  Efectul modului de manifestare a politicii actuale ruseşti, prin neluarea în considerare sau chiar sancţionarea aspră a oricăror manifestări în sprijinul respectării drepturilor omului, au avut ca o primă reacţie refuzul unora dintre conducătorii ţărilor libere, de a participa la ceremonia deschiderii Jocurilor Olimpice. Mă refer în mod special la preşedintele Statelor Unite, Barak Obama, la premierul britanic David Cameron, la preşedintele franţei Francois Holland, Cancelarul Germaniei Dna. Angela Markel sau preşedintele Germaniei Joachim Gauck, la Stephen Harper, Primul Ministru al Canadei şi alţii.
   Desigur, din anumite interese mai mult economice şi din raţiuni politice, mai mult decât din spiritul de respectarea a drepturilor oamenilor, la ceremonia de deschidere a JO au fost prezenţi printre alţii premierul Chinei - Xi Jinping, ca răspuns la faptul că în 2008 Putin a participat la Olimpiada de la Beijing, şi Primul Ministru al Japoniei Shinzo Abe.
   În ce măsură l-a deranjat pe preşedintele Putin acest fapt se va vedea poate mai târziu când va apare din nou la masa tratativelor economice diversele aspecte ale exportului de petrol rusesc spre Europa.
  Este foarte adevărat ceea ce au remarcat în mod deosebit diversele mijloace ale mass-mediei internaţionale după care intervenţia perseverentă a preşedintelui Putin pentru alegerea oraşului Soci drept gazdă a JO, nu a fost decât o formă de re-manifestare a politicii ruseşti de prezentare a Rusiei ca o mare putere în lume (chiar dacă din punctul de vedere al numărului populaţiei şi al suprafeţei ţării se remarcă o diminuare masivă, prin independenţa pe care şi-au ales-o diversele ţări, vrând să iasă din închisoarea naţiunilor în care au trăit zeci de ani) şi tot odată de prestigiu personal al preşedintelui Putin, în momentul în care popularitatea sa este în continuă scădere în ultimii ani.
   De fapt acest aspect a fost afirmat la un anumit moment dat, de către preşedintele Putin care a spus:
        ”...lichidarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare greşeală a secolului XX”
şi ca atare el caută în prezent,  prin orice mijloace politico-economice să atragă sub umbrela Federaţiei Ruse fostele ţări membre ale U.R.S.S.
  În acelaşi cor continuă să cânte şi Ministrul sporturilor din Rusia,Vitali Mutko, care la un interviu pe care la dat presei spunea:
     ”... jocurile olimpice sunt despre sportivi; asupra lor trebuie să ne concentrăm”.
şi a refuzat să dea explicaţii mai detaliate despre neparticiparea unora dintre personalităţile lumii libere.
   Cât de mult sau ceea ce a înţeles Ministrul sporturilor despre ”concentrarea asupra sportivilor”, este sub un mare semn de întrebare, atâta timp cât sportivii şi suporterii lor (presa şi vizitatorii) se confruntă cu multiple dificultăţi de natură organizatorică, de acomodare şi chiar de sănătate.
    
 Dificultăţile organizatorice, de acomodare şi de sănătate
  Cu toate că trecuseră 7 ani de la data când se decisese locul de desfăşurare a JO, multiplele lucrări de amenajare şi enormele sume de bani cheltuite în acest scop, nu au reuşit să contribuie la perfecta finalizare în timp, a acestor pregătiri.
   Cei aproape 13000 de ziarişti din întreaga lume acreditaţi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia JO s-au confruntat încă din primele zile ale sosirii lor la Soci, cu tot felul de probleme organizatorice, de acomodare şi de sănătate.
  Asemenea aspecte pe de o parte ridicole dar în acelaşi timp inadmisibile pentru un asemenea eveniment mondial şi pentru secolul în care trăim, i-au determinat atât pe sportivi cât şi pe ceilalţi vizitatori să comunice în întreaga lume prin diverse mijloace cum ar fi de exemplu prin Twitter ceea ce au găsit şi cu ce au trebuit să se confrunte într-o ţară pretinsă ca fiind una din marile puteri ale lumii.
  Nu este nici locul şi nici scopul acestui articol de a face o listă completă a diverselor probleme existente, şi ca atare vom menţiona numai unele dintre ele:
-                     cu toate că ziariştii anunţaseră cu cel puţin 5 luni înainte numărul participanţilor şi îşi făcuseră rezervările necesare la hoteluri, în momentul în care au sosit, camerele nu erau pregătite. Cele mai multe dintre ele nu erau finisate, altele nu aveau mobilierul corespunzător, altele nu aveau aşternuturile necesare şi cele mai multe nu aveau perne de dormit.
Ziarişti au fotografiat un anunţ prin care Comitetul de organizare, făcea apel la populaţia locală, de a dona fiecare câteva perne de care aveau nevoie pentru oaspeţii hotelurilor;
-                     lipsa apei curgătoare la lavoare şi la băi, lipsa apei potabile şi a apei calde pentru duşuri;
-                     din cauza apei de spălat infestate de la lavoare, reporterul Bob Costas   de la NBC News a suferit o gravă infecţie la ochi şi după un tratament nereuşit şi indicaţia de a purta ochelari, infecţia s-a extins şi la celălalt ochi punându-l în imposibilitate de a mai transmite la televiziune ştirile despre rezultatele zilei. El a trebuit să fie înlocuit de un al reporter Matt Lauer care va trebuii să lucreze în două schimburi, transmiţând dimineaţa şi seara înlocuindu-l pe Costas, care era recunoscut ca un maestru al ştirilor de primă clasă de la olimpiade.
-                     Unora dintre sportivi li s-a atras atenţia încă de la început să nu folosească duşurile deoarece apa conţinea o substanţă care le putea arde pielea.
-                     lipsa unor spaţii sanitare fără nici un element de asigurare a unor condiţii de individualitate (private); instalarea câte a 2 sau 3 closete în aceeaşi cameră, iar în alte săli, au fost instalate câte 2 closete turceşti, care pentru mulţi dintre sportivii tineri din ţările dezvoltate care nu mai văzuseră înainte asemenea instalaţii, a fost un prilej de amuzament. 
   ”Nici nu este de mirare, spunea unul dintre reporteri care vizitând Universitatea din Kazan spunea: am văzut toalete cu câte 5 WC-uri instalate în aceeaşi cameră şi fără pereţii despărţitori între ele”.
-                     chiar dacă unele camere nu aveau mobilierul necesar, în schimb se găseau birouri pe care era pusă fotografia preşedintelui Putin.
-                     în multe dintre camerele de hoteluri ca şi pe pârtiile de schi umblau sau se aciuiseră căini vagabonzi;
-                     holul principal al unuia dintre hoteluri (pe strada Gornaya) din apropierea centrului, în loc să fie un loc cu o atmosferă plăcută de bun venit pentru viitori ocupanţi, era plin cu tot felul de ambalaje mari în care era mobilierul de abia sosit.
-                     Oare nu s-ar fi putut livra acest mobilier cu cel puţin 7-10 zile înainte şi totul să fie gata amenajat la venirea ocupanţilor acestui hotel?
-                     pe unul din trotuarele din apropiere erau depozitate grămezi de peste 1 metru înălţime de pereţi de ipsos, necesari terminării lucrărilor de construcţie.
-                     pe drumuri, lipseau capacele pentru gurile de canalizare;
-                     W.C.-urile nu aveau hârtie igienică şi chiar se găseau mici plachete care indicau ca hârtia igienică să nu fie aruncată în WC-uri pentru ca acestea să nu se înfunde;
-                     uşile de la camerele de dormit şi de la băi nu se închideau, iar dacă unele se închideau nu se mai puteau deschide. Acest lucru l-a făcut pe unul dintre sportivii americani care se închisese într-o baie şi neputând să mai iasă, s-a decis - după un timp în care striga pentru ajutor şi nimeni nu răspundea, să spargă uşa pentru a ieşi prin gaura pe care o făcuse.
-                     ne terminarea completă a construcţiilor, menţine un miros de ciment ud, în special în serile mai călduroase care au loc în ultimele zile şi când se simte şi o oarecare briză.
-                     temperaturile ridicate (ce au ajuns la Soci de circa 10-20 grade Celsius) şi de asemeni manifestarea unor temperaturi ridicate şi în ariile de competiţii sportive în aer liber, au creat multe probleme sportivilor pe diverse piste ale competiţiilor în aer liber, prin topirea zăpezii.
Nu ar fi fost mai normal să se aleagă o altă gazdă unde temperaturile în timpul iernii sunt mult mai apropiate pentru asemenea competiţii?.
Desigur, ideea de dezvoltare a unei staţiuni de odihnă care a rămas în urmă din punct de vedere economic şi care risca să piardă din ce în ce mai mulţi vizitatori, este de apreciat, dar poate s-ar fi putut găsi alte soluţii care să permită transformarea într-o staţiune atractivă, fără cheltuirea a miliarde de dolari.
    Cu toate că asemenea informaţii privind lipsa unor elemente esenţiale de acomodare, au fost aduse imediat la cunoştinţa diferitelor persoane de la diverse niveluri cu responsabilităţi din conducerea Comitetului Olimpic al Federaţiei Ruse şi a fost informat chiar preşedintele Putin, majoritatea acestor probleme au rămas sub semnul unor semne de întrebare.
   Singurul dintre oficialii Comitetului Internaţional Olimpic, preşedintele Thomas Bach, în cuvântarea la deschiderea Olimpiadei adresându-se preşedintelui Putin şi i-a spus:
        ”...cred că fără implicarea dumneavoastră personală, toate acesteanu ar fi fost posibile. Aţi făcut tot ce trebuia pentru sportivii care participă la JO.
             V-aţi îndeplinit toate promisiunile făcute în faţa CIO în urmă cu 7 ani, atunci când Soci a fost desemnat de CIO să organizeze acest  eveniment.”
       Cât de onest a fost acest discurs sau cât din el a fost politizat, făcându-i preşedintelui Putin o plăcere deosebită în atingerea scopului de recunoaştere pe plan mondial a calităţii lui de conducător, este o întrebare pe care numai cei direct interesaţi în această problemă o vor putea afla în timp.
    Fapt este că sportivii veniţi la aceste JO  sau străduit ca şi la celelalte olimpiade să ajungă la recorduri deosebite sau chiar să le depăşească.
 Referindu-ne la viitorul acestui oraş şi beneficiile ce i se vor atribui, se referă la o nouă tentă, poate chiar de lux, dată unui oraş cu o poziţie frumoasă dar cu un aspect obosit din cauza timpului şi a lipsei de fonduri, şi de care vor beneficia locuitorii după terminarea Olimpiadei de iarnă.
   Discutând cu diverşi reporteri Thomas Bach, referindu-se la costul mare al JO spunea:
           ”... nu putem discuta despre costurile pentru JO când vine vorba de   transformarea completă a unei întregi regiuni dintr-o veche şi  demodată staţiune, într-un loc modern destinat pentru practicarea de sporturi, turism şi destinaţii convenabile.
                 Acestea nu sunt cheltuieli pentru Olimpiadă, sunt cele destinate creării infrastructurii pentru viitorul populaţiei din această regiune şi din toată Federaţia Rusă, de care vor beneficia toate generaţiile viitoare”.




[1] Principala companie care s-a preocupat de dezvoltarea structurilor de telecomandă în Soci şi împrejurimi, a fost compania americană AVAYA care a investit în acest proiect circa 580 milioane dolari. (ro.wikipedia.org)
[2] Gunter Grass (n:1927) – nuvelist, poet, sculptor german. Premiul Nobel pentru literatură  în 1999
[3] Salman Rushdie (n:1947) – novelist englez-indian.
[4] Margaret Eleanor Atwood (n:1939) – poetă, nuvelistă, critică literară, activistă socială în domeniul mediului
   înconjurător,canadiană
[5] Jonathan Earl Franzen (n:1959) – eseist american