Faceți căutări pe acest blog

duminică, 13 ianuarie 2019

Cine este Alexandru Florin Țene ?

Alexandru Florin Țene


VOICHŢA TULCAN MACOVEI: CINE ESTE ALEXANDRU FLORIN ȚENE?



• CURRICULUM VITAE



ŢENE Florinel Sandu (Pseudonim Al. Florin ŢENE), născut în oraşul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, la 13 iunie 1942. Părinţii Ion şi Ecaterina.
Şcoala primară o urmează la Drăgăşani.
Absolvă Liceul Teoretic din Drăgăşani 1960 şi urmează cursurile Şcolii Tehnice Tipografice de 3 ani, din Bucureşti, secţia Tehnoredactare şi Tipar înalt.
Urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Baia Mare 1963-66, şi de istorie la Târgu Mureş, 1966-1970.
Termină cursurile postuniversitare de economie aplicată, în 1979 şi cursurile de Integrare Europeană la Bruxelles în anul 1999.
După absolvirea facultăţii lucrează ca profesor în comuna Tarna Mare din regiunea Maramureş.
În 1964 devine redactor al Staţiei de Radioficare Drăgăşani, în emisiunile căreia difuzează reportaje şi lucrări literare ale scriitorilor drăgăşeneni, cum ar fi: prof. Emil Istocescu, Dumitru Constantin, Dumitru Velea, părintele Bălaşa, N. Cochinescu, Virgil Mazilescu, Titina Nica Ţene, dar şi vâlcenii, Doru Moţoc, Traian D. Lungu, Ion Lazăr, Gh. Diaconu, Costea Marinoiu, George Ţărnea, Lucian Avramescu etc.
În perioada 1965-2004 ocupă diferite funcţii economice în Drăgăşani şi Cluj-Napoca. În 1959 înfiinţează, pe lângă Casa de Cultură din Drăgăşani, Cenaclul literar „Gib I. Mihăescu” care funcţionează şi astăzi. La şedinţele acestui cenaclu au participat poetul Virgil Mazilescu, pe atunci elev la liceul din Drăgăşani, viitorul prim-ministru Radu Vasile, Nicolae Cochinescu, procuror pe atunci în Drăgăşani, azi membru în Curtea Supremă de Justiţie. Pe când era student la Baia Mare a înfiinţat împreună cu poetul Vasile Radu Ghenceanu şi cu pictorul Mihai Oros „Cenaclul Literar Nord” (1963). A înfiinţat Cenaclul „Vasile Sav”, 2004, „Artur Silvestri”, 2006, „Radu Stanca”, 2014, ce funcţionează în cadrul Ligii Scriitorilor.
În perioada 1970-1971 lucrează ca redactor la ziarul de şantier „Lumina de pe Lotru” ce apărea pe şantierul hidro-energetic de la Voineasa. A fost redactor şi la „Curierul Primăriei Cluj-Napoca” şi la revista „Cetatea Culturală”, inclusiv la „Confluenţe româneşti”.
Debutează cu poezie în 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în clasa XI-a. Debutează editorial în 1974 cu volumul de versuri „Ochi deschis”, editura Litera, Bucureşti. În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, Bucureşti. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreeană, rusă, franceză, italiană, japoneză.
Publică poezie, articole, critică literară şi eseuri în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară, Argeş, Secera și Ciocanul, Orizont, Înainte, Scrisul Bănăţean, Iaşul Literar, Convorbiri Literare, Confluenţe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poştaşul, Familia, Literatorul, Contemporanul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincilea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Singur, Viaţa de pretutindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluenţe literare, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească, Steaua, Tribuna, Dokiana, Semne, Lettres Europeennes, Cuvânt Torăcean, Viaţa Socială, Munca, Unitatea Naţională, Adevărul de Cluj, Făclia, Cuget Liber, Radio Bucureşti, TVR, Radio Craiova, Radio Cluj, Confluenţe, Poştaşul, Tibiscus, Meandre, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelaţii diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada), Regatul cuvântului, Făclia, Glas creştin, Citadela, Itaca (Dublin), Pagini Româneşti în Noua Zeelandă, MIORIŢA (SUA), Clujul Liber, Napoca News, Confluenţe Româneşti, Basarabia literară, Semănătorul, Observatorul din Toronto, Caietele Columna, Salonul Literar, Răsunetul,Academia de Poezie, Artă şi Literatură, Caietele Columna, Revista ZEIT, APOLON, ONIX, Creator, Freamăt, Heliopolis, AG pe rime,Destine contemporane din Canada, Rotonda Valahă, Napoca News, Creator, Apolon, Observatorul din Canada, Făclia, în publicații din Gabon-Africa, revista Uniunii Ziariștilor Profesioniști , Porțile Nordului, Literaturitate, Negru pe Alb-castelul cuvintelor- , Luceafărul, Feed Back, Ardealul literar și artistic, Sintagme literare, Literatura, Unirea(Viena), Radio Unirea (Viena), Parnas XXI , Observatorul din Toronto, Cuvântul argeşean, Litera 13, Orizonturi mureşene Surâsul Bucovinei ş.a.
În 1964 se căsătoreşte cu poeta Titina Nica-Ţene, din comuna Şuşani, jud. Vâlcea. Are doi băieţi: Florin, specialist în imagine de televiziune şi Ionuţ, doctor în istorie şi master în drept, istoric, poet şi scriitor, fondatorul ziarului „Napoca News”, cu 16 cărţi publicate.
Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
Este membru corespondent al Academiei Americano - Română de Ştiinţă şi Artă (A.R.A.), din anul 2011, iar din anul 2014 este membru plin.
Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada.
Este membru al Societăţii Regale a Scriitorilor Români şi Belgieni.
Este Preşedintele naţional al Ligii Scriitorilor Români.
A fost membru al International Multidisciplinary Scientific Congress organizat de Universitatea Titu Maiorescu
În anul 2011 a primit DIPLOMA DE EXCELENŢĂ din partea Senatului Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, din Arad, pentru întreaga operă şi activitatea dusă pentru promovarea literaturii române.
Liga Scriitorilor Români îi acordă în anul 2012 MEDALIA „VIRTUTEA LITERARĂ”, pentru strălucita sa creaţie literară şi pentru promovarea culturii române în ţară şi străinătate. În 1915 a primit Marele Premiu pentru presă scrisă din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști.
În ianuarie 2012 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Filologie şi Fundaţia „Vasile Pogor” din Iaşi îi acordă DIPLOMA la Festivalul Internaţional Eminescu pentru lucrarea „Norocul limbii române: Eminescu”.
Urmare faptului că Al. Florin Ţene a oglindit în opera sa şi viaţa şi activitatea oamenilor de pe Valea Jiului, Sindicatul Liber al E.M. Paroşeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „SFÂNTA VARVARA”, în luna mai 2012.
Foloseşte pseudonimele: Al. Roşianu, Florin Roşianu, Florin Drăgăşenescu.
În 1997 primeşte o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”.
În septembrie 2006, a înfiinţat „Liga Scriitorilor din România”, devenind preşedintele executiv al acestei organizaţii profesionale care are 34 de filiale în ţară şi 12 în străinătate şi care editează 18 reviste în care se promovează literatura română autentică.
Este fondatorul revistelor: „Lumina de pe Lotru” (1970): „Agora Literară” (1996), „Regatul Cuvintelor”, „Constelaţii diamantine”, „Scurt circuit oltean”, „Memoria Slovelor”, Dobrogea Literară”, „Freamăt”, „Moldova literară”, „Cetatea lui Bucur”, „Sfera ionică” etc.
În 2016 primește din partea Primăriei municipiului Bistrița CERTIFICATE of EXCELLENCE și Medalia LIVIU REBREANU pentru activitatea de promovare a scriitorului Liviu Rebreanu și a altor scriitori din literatura română. De Ziua Culturii Române din anul 2017 a primit Medalia omagială ZIUA CULTURII ROMÂNE- 15 ianuarie și Certificate of Excellence.
În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România.
În anul anul 2009 a propus Patriarhiei Române ca Poetul Mihai Eminescu să fie sanctificat ca Sfânt în Calendarul Ortodox. Pe această temă a discutat prin postul de Radio România cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Această discuţie a avut-o pe mai multe posturi de televiziune.
La sugestia şi îndrumarea lui Al. Florin Ţene scriitorul Mihai Ganea a scris versurile şi a compus partitura IMNULUI LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI. Cântecul a fost interpretat pentru prima oară joi, 27 octombrie, 2016, în cadrul cenaclului literar „Artur Silvestri”. Imnul este cântat la deschiderea manifestărilor culturale organizate de Liga Scriitorilor Români, în ţară şi străinătate.

Activitatea literară


Opera

1. Ochi deschis, versuri, editura Litera,1974, Bucureşti
2. Fuga Statuilor, poeme, editura Litera, 1979, Bucureşti
3. Nucul dintre două veacuri, versuri, editura L’Etoile d’Argent, Namur, Belgia,1996
4. Vitraliile mării, versuri, editura L’Etoile d’Argent, Namur, Belgia,1997
5. Chipul din oglindă, roman, editura Fundaţiei Culturale „I.D. Sîrbu”, Petroşani, 1997
6. Confesiunea unui navigator pe uscat, poeme, editura Academiei Americano-Română, Mannhein, Germania,1998
7. Să ne unim mâinile, prieteni, poeme, volum bilingv (român-maghiar), Fundaţia Prietenia din Pecs, Ungaria,1997
8. Alfa juvenil, în colaborare, editura Tinivar, Cluj-Napoca,1997
9. Moment poetic, în colaborare, editura Carter, Chişinău,1998
10. Insula viscolului, roman, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000
11. Cerul meu de hârtie, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Tibiscus, Uzdin, Serbia, 2000
12. Orbul din Muzeul Satului, roman, este al treilea volum, împreună cu Chipul din Oglindă, Insula Viscolului, ce fac parte din trilogia „Insula Viscolului”, ce se constituie într-o frescă a societăţii româneşti din secolul XX. Editura Napoca Star, 2002
13. Vă somez, domnule doctor!, piesă de teatru, editura Fundaţiei „I. D. Sîrbu”, Petroşani, 2003
14. Memoria inimii, analiză istorică, editura Etnograph, 2004
15. Cina cea fără de taină, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Eurograph, 2006
16. Gh. P. Lăzanu – Viaţa şi faptele sale, monografie, Editura Napoca Star, 2006
17. Cărticica de dat în leagăn gândul, povestiri onirice, editura Viaţa Arădeană, 2008
18. Antologie de poezie românească, poezii de Al. Florin Ţene, editura Noul Orfeu, 2008
19. Arca lecturii, cronici de carte, editura Semănătorul, 2008
20. Prizonierul oglinzilor paralele, eseuri, editura Semănătorul, 2008
21. Critică literară, editura Semănătorul, 2008
22. Arca frumoaselor vise de vânzare, piesă de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2008
23. Un teatru cât o inimă, critică teatrală, editura Fundaţiei „I.D. Sîrbu”, Petroşani, 2008
24. Cu inima în palmă, interviuri, editura Contrafort, Craiova, 2010
25. A şaptea zi după Artur, poezii, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2009
26. Evadare în Cutia Pandorii, eseuri şi interpretări filozofice, Editura Semănătorul, 2009.
27. O stafie tulbură speranţa, piesă de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2010.
28. Florile Sarmisegetusei, dramă istorică în versuri, Editura Semănătorul, 2010.
29. Cozia, dramă istorică în versuri, Editura Semănătorul, 2010.
30. Ochiul magic al metaforei, critică literară şi eseuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2010.
31. Sonată pentru creşterea ierbii, poeme, Editura Carte şi Arte, Bucureşti, 2010.
32. Răbdarea pietrei, poeme, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
33. Metafore ce ţin de mână ideile să nu rătăcească, eseuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
34. Întoarcerea statuilor, antologie de poeme, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011.
35. Întoarcerea statuilor, antologie de poeme, ed. a II-a, completată, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
36. Cartea - prietena mea, însemnări, editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
37. Cronici noi şi poezii, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
38. Drumul Golgotei spre sfinţenie, viaţa în versuri a lui Arsenie Boca, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
39. Sonată pentru creşterea ierbii, poeme, ed. a II-a, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
40. Geamănul din oglindă, roman, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
41. A şaptea zi după Artur, ed. a II-a, revăzută, Ed. Contrafort, Craiova, 2009.
42. Paznic la o pisică şi un castel, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
43. Cărticica de dat în leagăn gândul, Editura Fundaţiei Culturale „I.D. Sârbu”, Petroşani, 2010.
44. Dicţionarul Ligii Scriitorilor, vol. I, în colaborare cu Anda Dejeu, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011.
45. Aventură prin dicţiunea ideilor, eseuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.  
46. Un teatru cât o inimă, ediţia a II-a, cronici teatrale, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
47. Între Thalia şi Minerva, critică literară, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.  
48. Autoritatea adevărului – Adevărul autorităţii, interviuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
49. O viaţă din întrebări şi răspunsuri – convorbiri între Al. Florin Ţene şi scriitorul australian de origine română George Roca, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.
50. Geamănul din oglindă, roman, Editura NICO, Târgu Mureş, 2012.
51. Sămânţa din interiorul Cuvântului, versuri, Editura Semănătorul, 2012.
52. Germinaţia cuvântului de sub zăpadă, vol. I, versuri, de la A la I, Editura Semănătorul, 2012.
53. Germinaţia cuvântului de sub zăpadă, vol. II, versuri, de la Î la Z, Editura Semănătorul, 2012.
54. Pe când poezia ţinea de foame, proză scurtă, Editura Semănătorul, 2012.
55. Contemporanul meu, Iisus! Poezii, Editura Semănătorul, 2012.
56. Eseul, metaforă a gândirii logice, eseuri, Editura Semănătorul, 2012.
57. Călcâiul vulnerabil al mării, Poeme, Editura Semănătorul, 2012.
58. Călcâiul vulnerabil al mării, Poeme, Editura Nico, Târgu Mureş, 2012.
59. Subiectul ca text şi ideea ca subiect, eseuri şi cronici literare, Editura Semănătorul, 2012.
60. Emirate de gânduri, poeme, Editura Semănătorul, 2013.
61. Inelul de iarbă, roman, Editura Semănătorul, 2013.
62. Concert în lipsa mea-poeme, Editura Semănătorul, 2013.
63. Inelul de iarbă, ediţie revăzută, roman, cu o prefaţă de Voichiţa Pălăcean Vereş, Editura Napoca Nova, 2013
64. Vârcolacii, povestiri, prefaţă de Marinela Preoteasa, Editura CuArt, 2013.
65. Un ocean de deşert – roman, Editura Semănătorul, 2013.
66. UN OCEAN DE DEŞERT – roman, cu o Prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, 2013.
67. Aventura metaforelor prin canionul cu idei, publicistică literară, Editura Semănătorul,2013.
68. Din stampe, Clujul..., antologie realizată în colaborare cu Iulian Patca, Editura Napoca Nova, 2013.
69. În genunchi mă întorc la Vers – poezii, Editura Semănătorul, 2014.
70. Critica între artă şi ştiinţă, cronici şi eseuri, Editura Semănătorul, 2014.
71. Răzbunarea gemenelor, roman, Editura Semănătorul, 2015.
72. PLATANII visează veşnicia, poezii, Editura Semănătorul, 2015.
73. Răzbunarea gemenelor, roman, cu prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, Târgu Mureş, 2015.
74. La braţ cu Andromeda, viaţa scriitorului Gib I. Mihăescu între realitate şi poveste, prefaţă de Voichiţa Pălăcean Vereş, roman, Editura NAPOCA NOVA, Cluj-Napoca, 2016.
75. OGLINDA Ligii Scriitorilor, o altfel de istorie a literaturii române, în colaborare cu Voichiţa Pălăcean Vereş şi Gavril Moisa, Editura Napoca Nova, 2016.
76. Veniţi, privighetoarea cântă! Viaţa scriitorului Alexandru Macedonski între realitate şi poveste – roman, Editura Napoca Nova, prefaţă de prof.univ.dr. Florentin Smarandache.
77. Repetabila întoarcere pe o punte de cuvinte. Viața scriitorului Augustin Ostace între realitate și poveste, Editura Amazon, 2018.
78. MANIFEST. În anul CENTENARULUI Vinovăția criticilor și istoricilor literari care și acum promovează „operele” scriitorilor ce au scris în spiritul realismului socialist. Un pericol pentru educația tinerilor. Editura Napoca Star, 2018.


Publică poezii şi critică literară în 42 de antologii. A publicat până în prezent 5690 de articole de critică literară, anchete sociale, economice etc.


Este prezent în:
Peste 60 de Antologii, inclusiv în antologia internaţională „Arta de a fi uman”, vol. 5, „Antologie de poezie română – Cinstind Limba Română”, întocmită de Corneliu Leu,inclusiv antologiile: „Afirmări culturale” întocmită de Elena Buţu, Ed. Sitech, 2014, „Antologia Scriitorilor Români de pe toate continentele”, întocmită de Elisabeta Iosif, Editura CETATEA CĂRŢII, 2014; şi antologia internaţională „Poesia oltre confini”, apărută în Canada, şi difuzată în Italia, Nigeria, Spania, Portugalia şi România.
„Dicţionarul Scriitorilor Români” de Aurel Sasu, Editura Paralela 45, 2006
„Dicţionarul Personalităţi Române şi faptele lor”, de Constantin Toni Dârţu, volumele 4, 32 şi 56.
„Dicţionarul General al Literaturii Române”, vol. TZ, editat de Academia Română sub îngrijirea Acad. Eugen Simion, 2009.
DICŢIONARUL Scriitorilor Români de Azi, din România, Basarabia, Bucovina de nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, de Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin, Iaşi, 2011.
O altfel de istorie a literaturii române contemporane, vol. I, Autori Ştefan Doru Dăncuş, George Coandă, Vali Niţu etc. 2013.
Alte dicţionare editate de diferite personalităţi din judeţele Vâlcea şi Teleorman
DICŢIONARUL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca,2011.
Enciclopedia internaţională a personalităţilor WHO is WHO WORLD SOCIETY.
POPASURI SCRIITORICEŞTI PE OLT ŞI OLTEŢ de Florentin Smarandache, Editura Sitech, Craiova, 2013.
Profiluri şi structuri literare, vol. 2, de Florea Firan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003.
O altfel de istorie a literaturii române contemporane, vol. II. Editura Napoca Nova, 2016.

Referinţe critice (selectiv)

În anul 2002 a apărut monografia „Al. Florin Ţene, 60, Sub zodia Gemeni”, la editura Napoca Star.
În anul 2005 scriitorul hunedorean Petrică Birău publică monografia „Al. Florin Ţene - Literatura ca mod de viaţă”, editura Eurograph, colecţia „Mnemosyne”
În anul 2013 scriitoarea Mariana Cristescu a publicat cartea „FAMILIA ŢENE – Destine contemporane”, Editura NICO, din Târgu Mureş, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la căsătoria scriitorilor Al. Florin Ţene şi Titina Nica Ţene.
Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de căsătorie a Familiei Ţene, Primăria Cluj a sărbătorit acest eveniment, unde primarul Emil Boc le-a acordat DIPLOMA DE EXCELENŢĂ şi RECUNOAŞTERE.
Au scris despre Al. Florin Ţene următorii: Acad. C. Bălăceanu Stolnici, acad. Eugen Simion, Petru Poantă, Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Marcel Breslaşu, Miron Radu Paraschivescu, Negoiţă Irimie, Anghel Dumbrăveanu, Emil Istocescu, N.N. Tomoniu, Ioan Barbu, Ion I. Părăianu, Ion Popescu Brădiceni, Miron Ţic, Horia Zilieru, Alex Ştefănescu, Laurenţiu Ulici, Veronica Bălaj, Marian Barbu, Dumitru Velea, Petrică Birou, Rodica Marian, Antonia Bodea, Nicolae Uţică, Ioan Velică, Constantin Zărnescu, Doru Moţoc, Traian D. Lungu, Petre Petria, Gh. Stroia, Veronica Balaj, Doina Drăgan, Marin Oprea, Nina Cassian, Nicolae Tăutu, Constantin Toni Dârţu, Mariana Cristescu, Emil Istocescu, Teodor Barbu, Dan Brudaşcu, Ion Cristofor, Gh. Azap, Sorin Grecu, Gavril Moisa, Ion Constantinescu, Ioan Benche, Liliana Corobca, Ion Roşioru, Gh. Neagu, Mircea Popa, Puiu Răducanu, Gheorghe A. Stroia, Vasile Cocârcea, N. Manolescu, Laurenţiu Ulici, Ion Bănuţă, Marin Oprea, Gavril Moisa, Voichiţa Pălăcean Vereş, Elena Buţu, Doina Drăguţ, Marinela Preoteasa, Florin Grigoriu, Ion Constantinescu, Mircea Daroşi, Răducan Adriana, Menuţ Maximinian, Mariana Cristescu, George Roca, Ion I. Părăianu, Antonia Bodea, Al Stănescu, Vasile Val Telceanu, Gabriel Andreescu, Din Petre, Florentin Smarandache, Virginia Paraschiv, Florin Roman, Ben Todică, Radu Vida, C.Cubleșan, Ion Cristofor,Ion Pachia Tatomirescu, Mircea Popa, Florica Ranta Cândea, Dinu Doru Glăvan, Lucia Elena Locusteanu , Voichița Tulcan Macovei şi mulţi alţii.
Înainte de 1989 este anchetat de securitatea comunistă împreună cu soţia, poeta Titina Nica-Ţene, pentru o scrisoare adresată revistei Flacăra în care demasca înfometarea poporului român de către dictatorul Ceauşescu.
A participat activ la Revoluţia din decembrie 1989.
În anul 2000 a fost exclus din Uniunea Scriitorilor din România, pentru motivul că Al. Florin Ţene a publicat un articol într-un ziar din Valea Jiului în care arăta că o parte din conducerea Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor a colaborat cu Securitatea comunistă bazându-se pe unele documente găsite în Comitetul judeţean PCR Cluj în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989. Urmare acestui fapt Conducerea Filialei l-a exclus din Uniunea Scriitorilor înscenându-i un plagiat inexistent. Mai târziu s-a confirmat că Eugen Uricariu a fost colaborator al Securităţii.
Din 2011 este membru corespondent al Academiei Americane Române de Ştiinţă şi Artă.
Este tradus în limbile sârbă, rusă, spaniolă, engleză, italiană, albaneză şi franceză.
O parte din cărțile sale se află în colecțiile Bibliotecii Universității din Arizona, Tempe, SUA.


Referinţă Bibliografică: 

VOICHŢA TULCAN MACOVEI:CINE ESTE ALEXANDRU FLORIN ȚENE? / Al Florin Ţene : Confluenţe LiterareEdiţia nr. 2926, Anul IX, 04 ianuarie 2019.



vineri, 11 ianuarie 2019

Dezvelirea plăcii memoriale care marchează Centenarul UZPR


Moment istoric. Dezvelirea plăcii memoriale care marchează Centenarul UZPR
Președinte Doru Dinu Glăvan
Astăzi, 11 ianuarie 2019, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) a scris o pagină de istorie în existenţa breslei jurnaliştilor. În urmă cu exact 100 de ani, la 11 ianuarie 1919, a fost semnat la Bucureşti actul de constituire a primei Uniuni a breslei gazetarilor profesionişti din România.
Uniţi de entuziasmul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi animaţi în prefigurarea unui viitor strălucit ţării, ziariştii români au hotărât acum 100 de ani să se unească şi împreună să dea lumii semnalul că România Mare a devenit o forţă în comunicare şi în susţinerea valorilor adevărate, cu oameni demni şi curajoşi, talentaţi şi iubitori de ţară, aflaţi în slujba cetăţeanului.
Uniunea a traversat 100 de ani de istorie zbuciumată, cu situaţii dramatice, evenimente excepţionale, cu sacrificii şi revigorări surprinzătoare. Datorită oamenilor de mare calitate, dedicaţi, pasionaţi, oneşti, vizionari, oameni cultivaţi şi talentaţi pe care breasla aceasta i-a avut şi îi are, UZPR a marcat astăzi un moment ce va rămâne în memoria presei din România: Centenarul Uniunii și implicit al breslei.
În semn de omagiu pentru cei care atunci au pus piatra de temelie la construcţia solidă a Uniunii şi spre neuitarea faptei lor, astăzi a fost dezvelită placă memorială dedicată evenimentului, pe strada Constantin Mille, la nr. 4, pe clădirea în care a fost semnat documentul de înfiinţare a UZPR, la 11 ianuarie 1919.
Dezvelirea plăcii memoriale a fost precedată de o scurtă istorie a Uniunii, prezentată de Doru Dinu Glăvan, preşedintele UZPR, şi de cuvintele adresate celor peste 100 de participanţi la eveniment de Sergiu Andon, primul preşedinte al Uniunii de după 1990.
Apoi, împreună, cei doi au dezvelit placă memorială. Sfinţită de preot, în lucirea ochilor emoţionaţi de semnificaţia profundă a momentului ai tuturor celor de față, placa memorială va dăinui de azi, amintind de trecut şi cu un gând spre viitor.
Porumbei albi s-au înălţat deasupra celor prezenţi: ziarişti, reprezentanţi ai mass-media, trecători. Un simbol ce fixează încă mai profund în memorie momentul. Pe strada Constantin Mille, la difuzor se cântă Imnul jurnaliştilor, pe versurile lui Miron Manega.
De astăzi, 11 ianuarie 2019, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România păşeşte cu optimism şi curaj în secolul al doilea al jurnalismului profesionist.

Valentina Mareș/ UZPR
Sursa: uzp.org.ro

joi, 10 ianuarie 2019

100 de ani de la înființarea U.Z.P.R.


100 de ani de la înființarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Președinte Doru Dinu Glăvan

La 11 ianuarie 2019, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România împlinește un secol de serviciu credincios în slujba societății românești. După ce a trecut prin timpuri de toate felurile, supraviețuind onorabil și reunind în rândurile sale unele dintre cele mai ilustre condeie ale limbii române, UZPR se prezintă astăzi în același eșalon de frunte al marilor și altruiștilor slujitori ai societății civile.
În calitatea sa de organism de utilitate publică, fapt atestat ca atare prin însăși legea creației, UZPR activează, prin ziariștii ei, în cele mai importante canale de informare în masă, de la Televiziunea publică, Radio România și Agenția Națională de Presă, până la Trusturile private de Radio și Televiziune, de la presa militară, până la cotidiane și reviste de prestigiu, din țară și din diaspora.
Jurnalismul a fost și rămâne o breaslă de frunte care are ca etalon, la rându-i, efigia jurnalistului Mihai Eminescu și, ca reper actual, o renăscută Uniune profesională. Alături de conducere se află filiale puternice, în toată țara și în diaspora, care coagulează cele mai bune idei și acțiuni ale jurnalismului profesionist actual și în care sunt provocați la inițiative atât jurnaliștii seniori, cât și aspiranții și cei aflați în plină maturitate creatoare. Numeroase evenimente, parteneriate și publicații stau sub semnul UZPR. Seratele „Eminescu, jurnalistul” sau Premiile „Eminescu ziaristul”, Gala anuală a Premiilor UZPR sau Celebrarea Zilei Ziaristului Român, revista lunară de cultură Cronica Timpului, ziarul bilunar Certitudinea sau periodicul Revista UZP, precum și numeroasele proiecte, în colaborare cu instituții de prim rang, guvernamentale și neguvernamentale, dau consistență vieții aceste organizații. Dimensiunea internațională a UZPR este dată de demersurile pentru crearea viitoarei Uniuni a Presei din Balcani, precum și comunicarea strânsă cu organizațiile similare din statele vecine, din Europa și de pe alte continente.
UZPR continuă să-și consolideze rândurile și să atragă numeroși tineri jurnaliști, proporția acestora depășind deja 60%, un indiciu clar al faptului că organizația recunoscută a presei profesioniste este un reper în gazetăria autohtonă. În pragul aniversării propriului centenar, UZPR a accelerat și procesul de atestare profesională a acelor jurnaliști care, printr-o activitate susținută, fermă, fără să depună armele profesionale nici în cei mai grei ani ai cenzurii, se bucură astăzi de o binemeritată indemnizație la vârsta pensionării, pentru tot prestigiul pe care l-au adus presei românești.
UZPR continuă să deruleze numeroase proiecte de anvergură, în colaborare cu academicieni, cadre universitare, profesori, scriitori, cineaști, creatori de artă, și se mândrește să publice în fiecare an, sub semnul editurii proprii – Editura UZP, cele mai bune producții jurnalistice și literare ale membrilor săi. De altfel, prezența, în premieră, a Uniunii la recentul Târg de carte „Gaudeamus” a fost primită cu mare interes.
Pentru toate aceste realizări și pentru traiectoria de excepție prin vremuri, cu oameni dedicați, aprigi și onești, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România va face din ziua de 11 ianuarie 2019 un moment memorabil pentru întreaga presă din România. Va fi dezvelită o placă memorială pe strada Constantin Mille, la nr. 4, locul în care s-a semnat înființarea UZPR, pentru ca apoi jurnaliștii de top să celebreze momentul aniversar, la déjà legendarul local Capșa.
Mai departe, începând cu acea zi, debutează secolul al doilea al jurnalismului profesionist, care începe, iată, cu o sărbătoare a tuturor ziariștilor din România și va continua cu fiecare cuvânt pe care profesioniștii „istoriei în viteză” îl vor așterne în numele deontologiei, al slujirii opiniei publice mai presus de vreme și de vremuri.
Întregul program al evenimentelor care se vor succeda, în cascadă, în București, în filialele din țară și în importante centre românești din diaspora va fi publicat, promovat și comentat, prin toate canalele media, în perioada următoare.
Doru Dinu Glăvan
Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
 Sursa: uzp.org.ro