 |
| Scriitorul Dumitru Dănău (în mijloc) la o lansare de carte a Editurii "Semănătorul" |
RENAŞTEREA
Cu sapa în mână, printre rândurile de cartofi,
Paraschiva tăia de zor buruienele, adunând totodată şi „goangele”, care mâncau
bietele frunze, lăsând prăpăd în urma lor. Lumea zicea că au fost aduse de
americani, cu avioanele, dar cine ştie…
Cam pe la prânz, femeia simţi o durere, aşa ca o
tăietură peste şale, deşi era încinsă bine cu brăcirile. Lăsă sapa din mână şi
se grăbi spre casă. Bănuiala că îi venise sorocul să nască se adeverise.
Femeia era din Câmpofeni, născută Rădoi, sora învăţătorului
Ion Rădoi. Se măritase cu Constantin, croitor în sat, cu care mai avea patru
fete, doi – o fată şi un băiat – plecaseră la Domnul de mici.
El venise din Rasova, coborând pe Jaleşul plin de
pive, ce prelucrau dimia, acţionate de apa limpede şi repede, care le mângâia
cu sunetul acela de „piv – piv”, de unde le venea şi numele. Om harnic, învăţat cu munca de mic – ca toţi
ţăranii acelor timpuri grele – atins şi el de criza anilor 1929 – 1933, este
forţat de împrejurări să plece în căutare de lucru, pentru a-şi putea întreţine
familia. Ajutat de omul politic Grigore Iunian, pleacă în Basarabia, sperând într-o
reuşită. Migraţia omului în căutarea unei soluţii de existenţă a fost şi va fi
perpetuă. Dumnezeu îl ajută şi se
angajează gardian la închisoarea din Bălţi. Cu un salariu fix şi destul de
bunicel Constantin scapă de necazuri.
 |
| 22 octombrie 2013, la Tismana |
Odată, când a venit acasă, într-o permisie i-a spus
nevestei:
― Nu te las până nu îmi faci un băiat! Numele Dănău,
nu se va pierde.
Chemată grabnic, moaşa, Maria Popescu (străbunica
celui ce mai târziu va fi conf. univ. dr. Ion Popescu Brădiceni), se şi apucă
de treabă. Încălzi apa, pregăti prosoape curate şi începu să şteargă fruntea,
plină de sudoare, a bietei femei, care ţipa, chinuită de durerile facerii. Aşa
a lăsat Dumnezeu să vină omul pe lume.
Într-un târziu, sleită de puteri, Paraschiva întrebă cu
glas scăzut:
― Ce este moaşă, fir-ar alimănit, că nu mai ieşea?
― Băiat!
― Of, Doamne! Cum zici mata să-i pun numele?
― Mitu, ca pe fiu’ meu, că este şi învăţător şi
ofiţer.
Orice renaştere trece prin moarte. Mitu, fiul moaşei
Maria Popescu, moare pe front în cel de al II-lea Război Mondial, apărând
pământul ţării sale.
Mitu, cel născut, devine învăţător, profesor şi
ofiţer. Astăzi este colonelul în rezervă şi cunoscutul scriitor Dumitru Dănău.
Florian Văideianu
Jurist
