Iuliu-Marius Morariu - Recenzie Ion Aurariu – „Prin vremuri de război”

Ion Aurariu, Prin vremuri de război, prefaţă de Nicolae Tomoniu, Editura Semănătorul, Tismana, 2015, 111 p.

Recenzie de Iuliu-Marius Morariu

         În condiţiile în care, întregul mapamond comemorează în perioada 2014-2018, centenarul primei conflagraţii mondiale, interesul pentru literatura de specialitate produsă în acea perioadă a cunoscut în aceşti ani un adevărat reviriment.

         Astfel, în cadrul unor conferinţe dedicate subiectului[1], sau în volume editate[2], cercetătorii valorifică atât documente oficiale care au contribuit, în spaţiul românesc, la finalizarea războiului şi înfăptuirea Unirii[3], cât şi literatură folclorică[4] sau memorialistică dedicată temei[5].

         Cea din urmă categorie este una de-a dreptul privilegiată, şi este o categorie specială, cu valoare testimonială. De altfel, memorialistica şi folclorul au fost în acea perioadă singurele modalităţi de transmitere a realităţilor de pe front care puteau scăpa ochiului atent al cenzurii, iar la folclor nu se pricepea oricine, în vreme ce, consemnarea evenimentelor zilnice petrecute în tranşee, cu mai mult sau mai puţin talent artistic, o putea face aproape orice om care avea cunoştinţe elementare de scriere şi citire.

         Cunoscând aceste aspecte şi dorind să restituie Gorjului o piesă de o valoare inestimabilă, profesorul Nicolae Tomoniu, a purces la editarea memoriilor lui Ioan Aurariu, ajutat fiind de către urmaşii acestuia.

         Născut în anul 1897 şi decedat în aul 1963 (pp. 11-12), acesta a fost învăţător în localităţile Celeiu şi Tismana. Debutul războiului îl găseşte în vârstă de 17 ani, iar intrarea României aici îl găseşte proaspăt absolvent al şcolii normale de învăţători, fapt ce face ca el să fie imediat încorporat imediat la şcoala militară din Dorohoi şi apoi în rândurile soldaţilor din Regimentul 18 Infanterie, context în care participă la mai multe bătălii, între care Mărăşti şi Mărăşeşti. Pe front, el consemnează întâmplările petrecute acolo, oferind astfel o mărturie în plus a greutăţilor războiului.

         În prefaţa, care poate fi clasificată drept studiu introductiv, profesorul Tomoniu face o incursiune în contextul complex al conflagraţiei, încearcă să reconstituie traseul interior al memorialistului, ajuns, de pe  băncile şcolii, direct în tranşeee şi să caracterizeze din punct de vedere literar însemnările lui:

,,Intrat la 19 ani, din şcoală direct în atmosfera tragică, apăsătoare şi imprevizibilă a războiului, normalistul trăieşte întâmplări de un dramatism neînchipuit pentru noi muritorii civilizaţiei de astăzi. Imortalizarea cutremurătoarelor evenimente din Primul Război Mondial pe un carneţel de buzunar, nu este văzută totuşi, de autor, a fi ,,o lucrare de pretenţie literară". Din punct de vedere al mobilului acestei iniţiative aşa şi e: cum ar putea un copil să se gândească la literatură când clopotul bisericii cimitirului din Târgu Jiu, cimitir vecin cu cazarma lui, nu încetează să bată cât e ziua de lungă, anunţând cât e ziua de lungă,  moartea încă a unui erou căzut în luptă  în Defileul Jiului"? Nici timpul, nici starea sufletească nu i-ar permite aşa ceva când printre cei îngropaţi sunt unchi sau chiar verişori căzuţi în prima linie a frontului! Asta pe lângă colegii de primară de la Tismana, ce luptau în Reg. 18 Gorj ce va va fi decimat în defileu, la câteva zeci de km de cazarma lui" (p. 3). 

        

         Conţinutul celui dintâi carnet de însemnări, editat aici (fapt ce ne face să credem că vor urma şi altele) este realizat respectându-se normele metodologice specifice. Astfel, autorul nu intervine în conţinut decât arareori şi atunci din punct de vedere stilistic, spre a nu distorsiona informaţia şi spre a nu ştirbi din frumuseţea volumului. El lasă arhaismele şi regionalismele aşa cum au fost ele folosite de autor, fapt ce conferă şi valoare etnografică operei.

         Dincolo de valoarea ei de izvor istoric, cartea este şi un veritabil material pentru psihologii care vor să se preocupe de starea sufletească a celor de pe front. Emoţiile sunt creionate în tuşe simple, dar sigure şi de intensitate puternică, ele reliefând deopotrivă greutatea războiului şi stările de frământare interioară, amplificate atât de iminenţa morţii, cât şi de alţi factori.

         Emoţionant este de exemplu, momentul despărţirii soldatului de mama dânsului, venită în vizită la el. Deosebit de interesant este aici felul în care autorul discerne, din punct de vedere axiologic, între diferitele emoţii şi rolul lor. Redăm aici pasajul, simplu, dar paradoxal complex:

,,După o noapte groaznică, în care ne deşteptă de 3-4 ori comanda drepţi, plecarăm de la cazarmă noi 4 normalişti şi 20-30 de soldaţi, sub comanda unui serg(ent) instructor. În drum mă întâmpină biata mumă plângând. Mă sărută pe obraz, eu îi sărutai mâna şi plecai la gară cu inima întristată, nu că mi-ar fi frică de moarte, dar din cauza sărmanei mele mame, care m-a purtat în pântecele ei, m-a crescut cu amar şi cu necaz, m-a dat la şcoală, iar când i-aş fi putut da ajutor, plec la războiu" (p.17)[6].

        

Brevet Ion Aurariu

Volumul este interesant şi pentru informaţiile privitoare la starea sanitară din tranşee pe care le oferă (p. 74, 75 et passim), pentru tabloul complex pe care îl oferă cu privire la tabloul însângerat al războiului (felul în care se informau şi transmiteau informaţii etc.), dar şi din multe alte motive, fapt pentru care nu putem decât să îi felicităm pe cei care au avut iniţiativa editării lui şi să îl recomandăm cititorilor dornici să pătrundă în universul trist şi complex al primei conflagraţii mondiale şi să îl cunoască prin prisma unei mărturii directe.

In imagine:  Brevet Ion Aurariu - "Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918" cu baretele Mărăşti, Mărăşeşti

---

[1]
                        [1] Ca de exemplu: 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial. Contribuţia sebeşenilor la război şi Marea Unire, Sebeş, 05. 12. 2014.

[2]
                        [2] Cf. Rodica Groza, coord., . Sebeş, timp regăsit... Lucrările Conferinţei ,,100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondual. Contribuţia sebeşenilor la război şi Marea Unire" (5 decdmbrie 2014), Editura Emma Books, Sebeş, 2014; Doru Sinaci, Emil Arbonie, coord., Administraţie românească arădeană. Studii şi comunicări din Banat-Crişana, vol. IX, col. ,,Slaviciana- Serie nouă”, Vasile Goldiş University Press, Arad, 2014.

[3]
                        [3] Mihai-Octavian Groza, ed., Senatul militar român central al ofiţerilor şi soldaţilor din Viena (31 octombrie- 27 noiembrie 1918),  Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2015; Idem, Documente privind activitatea Consiliului Naţional Român din Alba-Iulia,  Editura Emma Books, Sebeş, 2012.

[4]
                        [4] Cf. Iuliu-Marius Morariu, ,,Imaginea Primului Război Mondial reflectată în folclorul din zona Năsăudului”, în vol. Administraţie românească arădeană. Studii şi comunicări din Banat-Crişana, vol. IX, col. ,,Slaviciana- Serie nouă”, coord. Doru Sinaci, Emil Arbonie, Vasile Goldiş University Press, Arad, 2014, pp. 587-594.

[5]
                        [5] De altfel, acest gen este unul destul de bogat. A se vedea, între alte mărturii şi: Virgil Curta, Growing with de war. A Romanian Volunteer on the Austrian-Italian Front, 1915-1917, translated by Botond Balogh and Florin Curta, Argonaut Publishing House, Cluj-Napoca, 2006; Mihai-Octavian Groza, ,,Pagini din ,,memorialistica măruntă a Primului Război Mondial. Însemnările lui Radu Mărgean”, în rev. Astra Salvensis, anul II, nr. 3, Salva, 2014, pp. 89-98; Valeriu Leu, Nicolae Bocşan, ed., Marele Război în memoria bănăţeană (1914-1919), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012; Valeriu Leu, Nicolae Bocşan, Mihaela Bedecean, ed., Marele Război în memoria bănăţeană (1914-1919), volum II, Memoriile lui Pavel Jumanca, Editura Presa Universitară Clujeană/ Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2013; Valeriu Leu, Carmen Albert, Banatul în memorialistica “măruntă” sau istoria ignorată (1914-1919), Editura Muzeului de Istorie al Judeţului Caraş-Severin, Reşiţa,1995.

[6]
                        [6] După cum se poate vedea, războiul a dereglat ritmurile fireşti ale vieţii satului. Pentru mai multe informaţii cu privire la acest aspect, a se vedea: Eugenia Bîrlea, Perspectiva lumii rurale asupra primului război mondial, teză de doctorat (ms. dactilografiat), Cluj-Napoca, 2000.