Sărbătoarea „Trifului” din satul - Vânăta
|
- O inițiativă demnă de laudă -
Un articol
de Nicu N. Tomoniu
Precizare. Satul Ciocârlii aparține de parohia Vânăta -Tismana, ambele sate Ciocârlii și Vânăta, făcând parte din vechiul sat Groșani. Slujba religioasă a avut loc practic pe o uliță din Vânăta, nu din Ciocârlii. Facem cuvenita precizare și modificările din titlu necesare...
Precizare. Satul Ciocârlii aparține de parohia Vânăta -Tismana, ambele sate Ciocârlii și Vânăta, făcând parte din vechiul sat Groșani. Slujba religioasă a avut loc practic pe o uliță din Vânăta, nu din Ciocârlii. Facem cuvenita precizare și modificările din titlu necesare...
Glasul străbunilor și al pământului. Un pic
de istorie a Groșanilor.
Nu trebuie să ne mirăm de
receptivitatea și solidaritatea sătenilor în jurul unei sărbători a anului
agricol și nici de alegerea închinării acestei vechi sărbători Sfântului
Mucenic Trifon. A fost de-ajuns o scânteie și oamenilor li s-a trezit în subconștientul
ancestral, ciclul dumnezeiesc al anotimpurilor, așa cum viața, ne e condusă de
ciclul lunar biologic al nașterii iar ziua, de bioritmul de 24 de ore al
fiecărui om. Moșia Groșanilor se întindea spre capătul estic al depresiunii
Tismeana (denumirea antecreștină) alături de moșia ligăcească a lui Ligăcea de
lângă Secșori (azi Sarșori) și de moșia rușească a lui Rușea pe partea cealaltă
a râului Tismenii, așa cum este scris în hrisovul lui Dan I Vodă din 3 oct.
1385. Dan I Vodă cade însă în luptă cu țarul Șișman al bulgarilor iar la domnie
îl urmează Mircea cel Bătrân. Care peste doi ani, la 1387, dă mânăstirii
„jumătatea satului Groșani” ascultând de sfatul „popii Kir Nicodim” ce fusese
găzduit în această parte a Groșanilor și s-a simțit dator să scutească satul de
dări către domnitor, satul urmând să țină de mănăstire pentru pază și alte
lucruri obștești.
 |
| Clic imagine pentru format mare |
Moșiei Groșanilor i se trage
numele de la gorunii groși
– groșanii din capul viilor și din poieni -
ce se întindeau în vechime pentru umbra oilor, de aici din Vânăta,
spre lunca Tismenii până la gorunul cel mare din Dașova iar spre est, având
hotarele spre Coada Lacului, Homorâciu și până în Cături, apoi spre Vișa.
Partea din Groșani de la est de râul
Sohodol, se afla pe vechiul drum amenajat de romani de la castrul roman de
la Ciuperceni, prin Godinești până în Cetățuile de la Vălcele (Intersecția din
fața bisericii din Vălcele se numește Piaz, după latinescul „piazza”, piață).
Alt drum nu era acum șase secole și nici locuințe nu erau multe. Până nu s-a
construit șoseaua Tg-Jiu – Baia de Aramă, apoi satul a migrat pe mai multe ulițe,
spre această șosea.
 |
| Icoana Sf. Mc. Trifon, de pe troiță |
Partea Groșanilor dată mânăstirii de Mircea cel
Bătrân, de la moșia lui Ligăcea până la râul Sohodol avea două așezări: cea de
lângă Poiana Ciocârliilor s-a numit Ciocârlii, cea din capătul de nord al
Poienii Ponoave s-a numit Cot, după coturile uliței ce ducea la mănăstire, unul
la locuința de azi a lui Nicuță Târban și unul la intersecția dintre ulița din
Ponoave a mânăstirii și ulița lui Argint. Cotul, avea această veche denumire
pentru a se ghida drumeții spre mănăstire și a nu coborî în Dașova. Pentru că
nu exista un sat în spațiul actual al centrului orașului. Abia mai târziu aici
s-a întemeiat Mahalaua Prundu, vechiul sat al Tismenii fiind cel care se
întemeiase acum 6-7 secole la intrarea în Valea Mânăstirii, cu biserica „Buna
Vestire”, construită la 1720. (Se va scrie un articol special pe această temă,
care va fi inclus în Monografia orașului Tismana)
Inițiatorii și sponsorii.
Părintele Ion Bivolaru, „Părintele Jean” cum îi spun
prietenii, a acceptat cu bucurie propunerea lui Florin Văideianu de organizare
mai amplă a unei vechi sărbători din Ciocârlii sub un hram al Sf. Mucenic
Trifon, pe 1 februarie recent. Deși mică, așezarea de păstori - unii veniți din
Mărginimea Sibiului - are o mare valoare de patrimoniu, aici poposind pentru
prima[1]
dată Sfântul Nicodim, în căutarea locului sfânt de la cascadele Pișători.
Satul neavând biserică, locul ales pentru slujba
religioasă închinată sărbătoririi Sf. Mc. Trifon a fost
troița cea nouă,
ridicată pe locul celei străvechi și pe care timpul o deteriorase. A fost
ridicată de bine-credinciosul fiu al satului, Nicuță Târban pe cheltuială
proprie și cu ajutorul sătenilor, la o intersecție din satul Vânăta
unde o uliță dă spre Groșanii dinspre Dumbrava, adică spre Coada Lacului.
 |
| Nicuță Târban și troița ridicată |
Informând enoriașii despre noua organizare a
„Trifului” locuitorii au fost încântați să afle că prozatorul[2]
Florian[3]
Vădeianu, fiu al satului va fi sponsorul principal din perspectiva
cheltuielilor de deplasare a unor personalități care să dea valoare adunării
creștinești.
Joi, 28 ianuarie, am adus ca argument în Consiliul
Local Tismana, susținerea materială a revistei „Sămănătorul” tocmai pe această
bază. Le-am spus domnilor consilieri că revista am reprofilat-o anul trecut din
revistă literară lunară, în revistă de patrimoniu istoric și cultural, tocmai
datorită încărcăturii patrimoniale bogate pe care o au satele noastre. Și intenționez,
l-am spus, ca anul acesta să apară în revistă și alte articole pe lângă cele
despre istoria ungurenilor apărute anul trecut. Pentru că am elemente noi și
motive noi, cum ar fi de pildă această organizare religioasă dar, de astă dată și
cu o componentă laică.
 |
| Înainte de slujbă s-a arătat curcubeul ! |
Era dezbatere mare atunci în consiliul local, pe
marginea veșnicei hârtii care mai trebuie cerută, în orice localitate din
România, de către aparatul administrativ în cazul unei aprobări. Așa că, anunțul
meu despre „Trif„ credeam că n-a avut mare impact. Spre surprinderea mea,
părintele Bivolaru și-a mobilizat exemplar enoriașii, veștile privind un hram
nou, cu invitați de înaltă ținută, a creat o adevărată emulație în rândul
tuturor după ce vineri, împreună cu Florin Văideianu, am stabilit programul
zilei Sf. Mc. Trifon, cunoscută sătenilor sub denumirea laică de Trif. Am convenit să cerem sprijin logistic
domnului lt.col. (r) Gheorghe Buşe pentru filmări, având deja împreună experiența
organizării a 80 de ani de viață a altui mare prozator al Gorjului Ion C.
Gociu. Colaboratorul nostru la „Sămănătorul” dr. în filozofie Ion Mocioi și-a
anunțat cu drag sprijinul, deci ideea participării sporea. Spre bucuria noastră
s-a alăturat echipei de organizare dl col. (r) dr. ing. Walter LOGA și
studentul de origine străină Sheik Ahmed
IDREES – student la U.C.B. Tg-Jiu care a fost cooptat imediat în echipa
de filmare.
 |
| Sătence participante |
Anunțul programului a creat o adevărată emulație
printre săteni, cadrele didactice din Ciocârlii și Vânăta și unii cunoscători
ai oamenilor din sat, ne-au adus la cunoștință participarea unui alt nonagenar
pe lângă nea Ion Brotea, veteranul de război Victor Mănăilă. Și iar a alergat
Florin Văideianu să-l aducă pe primar de acasă la primărie să ștampileze înc-o
diplomă, ca apoi s-o laminăm la aparatura Asociației „Semănătorul Tismana”.
Sătencele împreună inimoasele educatoare ale satelor
Ciocârlii și Vânăta, doamnele Camelia Croitoru și Mariana Buzianu și-au gătit
copiii cu haine de sărbătoare, gospodinele
satului au pregătit sâmbătă și duminică bucate alese. Luni, până la ora
12, când au venit copiii de la școală, o cale de acces a șoselei s-a umplut de
mese bine încărcate.
Programul manifestării religioase a început
la ora 12
1. Cuvânt de deschidere
- jurist Florin VĂIDEANU (fiu al satului)
2. Slujbă religioasă închinată sărbătoririi
Sf. Mc. Trifon, realizată de către preotul satului – Ion BIVOLARU
 |
| O ungureancă din Mărginimea Sibiului |
3.
Alocuţiuni:
- primarul oraşului Tismana: ing. Marian
SLIVILESCU
- col. (r) dr. ing. Walter LOGA –
preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala
judeţului Gorj
- profesor Nicu N. TOMONIU – preşedintele
Asociaţiei „Semănătorul” Tismana, directorul Editurii „Semănătorul”
- profesor dr. Ion Mocioi – cercetător
ştiinţific, scriitor
4. Sărbătorirea nonagenarilor Ion BROTEA și
Victor MĂNĂILĂ – Veteran de război.
5. Cuvânt de încheiere – jurist Florian
VĂIDEANU
ECHIPA de FILMARE:
- prof. Nicu N. Tomoniu
- lt.col. (r) Gheorghe Buşe
- Sheik Ahmed
Idrees – student la U.C.B.
Tg-Jiu
În prima parte a evenimentului, Slujba religioasă închinată
sărbătoririi Sf. Mc. Trifon, realizată de către preotul satului – Ion BIVOLARU, a fost una dintre cele mai frumoase
slujbe pe care le-a ținut în ultimul timp, având în față numeroase mese pline
de bunătăți, lumânări și flori, lumea ascultând smerită vocea preotului și a
cantorului său Elvira Jerca.
 |
| Slujba lângă o masă bogată |
. Secvența video nr. 1 slujba religioasă. Apăsați pe legătura (link-ul) din stânga.
În cuvântul de deschidere a părții a II-a, dl
jurist Florin VĂIDEANU, a explicat faptul că motivația sponsorizării de
către dânsul a acestei sărbători religioase, pe lângă gospodinele care au adus
de acasă coșuri pline de bunătăți, este că se simte și s-a simțit întotdeauna
un fiu al satului Vânăta. A prezentat înalții oaspeți care au venit cu dânsul
din Târgu-Jiu. Secvențele video ale cuvântărilor sunt inserate pe această pagină. Noi sperăm ca să punem și alte filmări de ziua
mărțișorului, pentru a recompensa strădania de acum a
gospodinelor dar și strădania lor din tot timpul anului, când robotesc în
gospodărie din zori și până seara târziu.
 |
| Gospodinele au venit cu mic cu mare |
 |
| Primarul Marian Slivilescu |
În cuvântul său, primarul Marian Slivilescu a reiterat vechea tradiție a satului în
creșterea animalelor, în plantarea de pomi fructiferi în grădinăritul cu specii
autohtone, de cu mult mai înaltă calitate decât produsele similare aduse din
străinătate și prelucrate cu chimicale. Să reînviem în locurile noastre și în
cele dinspre Dealul Sporăști prunul, mărul, părul, gutuiul și castanul de
origine românească străveche, așa cum ne-au învățat călugării aduși de Sfântul
Nicodim de la muntele Athos. Când era mic, spunea primarul, tatăl său i-a
arătat un prun și i-a spus: „- Îl vezi ? Acesta este un prun mănăstiresc !” Să
le păstrăm sămânța și să sporim plantarea de puiet pe dealurile noastre pentru
a bea țuică românească, țuischi[4] și nu whisky din Marea Britanie. Secvența video nr. 1 prima
parte. Deplasați cursorul la minutul
4:44.
In timpul discursului, cuvântul primarului a
fost întrerupt de trecerea unei mașini. Secvența video nr. 2. Reluarea
părții a doua a discursului.
 |
| Îndemn la cititul revistelor și cărților |
Directorul
revistei
și editurii „Sămănătorul”, dl Nicolae N.
Tomoniu a vorbit despre faptul că revista pe care o tipărește și cu
sprijinul primăriei, a avut anul trecut, pe lângă temele literare, numeroase articole
privind păstorii ardeleni sosiți în Țara Românească, respectiv ungurenii așezați
definitiv aici în satele Ungureni, Ciocârlii și Vânăta. A adăugat în revistă
imagini inedite cu ungurenii noștri, a scris despre învârtita ungurenilor în
care a intrat, în iulie 1939 și M.S. Regele Mihai, luând în cap pălăria
ungurenească a lui Ion Gârleanu și invitând la învârtită pe Leonica, fata lui Gheorghe Bucur din Ungureni. Și în acest
an va scrie în revistă și va insera imagini inedite despre hora de atunci din Zăvoiul
Duiculeștilor.
La editura „Semănătorul Tismana”, s-au
tipărit și cărțile prozatorului Florian Văideianu, în schițele și nuvelele primelor cărți tipărite la editura
noastră, autorul povestind despre oamenii satului Vânăta, în cartea „Durerea aurului” se reiau unele din
ele, printre care și „haiducul” Petrilică din Ungureni. Florian Văideianu a
tipărit apoi „Boier printre tovarăși”,
cu aspecte din viața lui Traian Burtea și a artizanilor de la Arta Casnică.
Redacția „Sămănătorul” a realizat filme în Nereaz, la „Monumentul căpitanului
Ion Neferescu” și a tipărit memorialul „Prin
vremuri de război” unde fiul satului Ciocârlii, Ion Aurariu povestește dramaticele întâmplări din Războiul pentru
Întregirea Neamului Românesc declanșat în august 1916. Secvența video nr. 2. Deplasați cursorul la minutul 4:18.
 |
| Cu veteranul Victor Mănăilă |
 |
| Dl col. Loga cu cartea lui Ion Aurariu |
 |
| Copiii au fost vedetele zilei |
 |
| Prof. dr. Ion Mocioi |
Un pic de religie și istorie cu dr. Ion Mocioi
Cercetătorul
Ion Mocioi, un
colaborator de mare cinste al revistei „Sămănătorul”, căruia i-am publicat, în
serial, cartea cu descifrarea Discului din Phaitos – Creta, ne-a ținut o
extraordinară lecție de religie, de patrimoniu istoric și cultural. Adresându-se
participanților dânsul a spus că, în această zi de 1 februarie care este și
prima zi a anului agricol 2016, se simte mândru pentru că românii nu-și uită
tradițiile, nu-și uită religia. Pentru că religia există de când este omul, de
când omul a vorbit pentru prima dată, de când a gândit. De aceea, trebuie să
aducem un respect deosebit tuturor celor care au trăit pe aceste meleaguri.
Care au lăsat generațiilor următoare învățături pentru un trai mai bun și
modele de viață. Religia ne aduce mai multe modele. Ne aduce, de fapt, în față
istoria. Aici la Tismana s-a redactat prima scriere, a țării, care se
păstrează, în limba slavonă. Făcută de Nicodim la 1405. Avea să moară imediat
după aceea și știți mormântul pe care-l păstrăm la mânăstirea pe care a realizat-o.
A scris această carte, Tetraevangheliarul românesc, început în mânăstirea
Prislop și definitivat aici, iată că suntem legați în această localitate nu
numai de religie dar și de cultura românească. Pe care trebuie să o respectăm și
să o dezvoltăm, să o facem cunoscută pentru toți și mai ales pentru tinerii de
astăzi.
 |
| O amintire cu dl Mocioi |
Tot la Tismana, s-au strâns foarte multe personalități
ale României de-a lungul istoriei. Și aici, n-au făcut altceva decât să
preamărească acest popor, pe care mulți alții astăzi îl calcă în picioare,
într-un fel sau altul. Dar poporul acesta este mândru că trăiește și este
mândru și pentru religia pe care o are, religia crucii, crucea care de fapt a
stat la baza unei doctrine, care începe cu Iisus Hristos. Crucea este și aici
în troiță (o arată) simbolul tradiției
vieții noastre pe aceste locuri. Vreau să vă spun în continuare câte ceva
despre acest mucenic, care se numește Trifon și care s-a îngrijit, nu numai în
a cunoaște lumea cât mai mult despre agricultură dar el s-a îngrijit ca medic
de oamenii din vremea sa. El a trăit în secolul al III-lea, după Hristos, în
Frigia. Frigia este o țară în Orientul Apropiat. Era… Și era formată din geții
plecați din zona Macedoniei. Acolo el a propovăduit această doctrină a lui
Hristos. Și pentru acest fapt, un împărat al Romei, avea să-l decapiteze către
sfârșitul sec. al III-lea, pe la 295. A trăit mult acest martir al creștinismului
și nu este singurul. Noi știm că pe 9 martie sărbătorim pe toți cei 40 de
martiri, pe mucenicii care au popularizat religia noastră, susținerea religiei
noastre ortodoxe. Avea și o putere tămăduitoare, cunoștea foarte bine care erau
tradițiile în domeniul medicinii, ale civilizației de la Dunărea de Jos. Care
să știți că e prima civilizație a lumii ! Și vom sublinia acest lucru. Nu
întâmplător copiii voștri, ai
dvs. și ai noștri câștigă în fiecare an mai toate
olimpiadele din lume, la toate științele. Pentru că ei sunt urmașii unei
civilizații vechi. Nu este o exagerare ! Civilizațiile își au vechimea după
vechimea scrierii folosite. Începând din anul 1961, știm, și este apreciat de
toate popoarele lumii că la noi aici civilizația de la Dunărea de Jos a avut
cea mai veche scriere. Din mileniul 6 î.e.n. Se știe după descoperirea tăblițelor
de la Tărtăria, într-un mormânt al unui sacerdot. Tărtăria fiind, peste munte,
dincolo de Novaci, cum coborâm Transalpina. Acolo, într-un sat, după o ploaie
în 1961, s-a rupt un deal în două și la vreo 6 m adâncime a apărut un mormânt.
În acel mormânt, care a fost datat științific cam pe la 5.500 î.e.n. s-au găsit
trei tăblițe de lut cu o scriere, prima în lume cunoscută. Asta dă vechimea nației
noastre ! A celților în primul rând, de fapt poporul din care provenim. E bine
să știm acest lucru, pentru că noi suntem puternici și trainici prin toată
istoria noastră. Iar dintre meseriile pe care le-am practicat, să nu uităm pe
aceea care-i zicem ciobănie. Ciobănia a susținut existența acestui popor. Iar
un istoric de la Roma, zicea că geții și dacii trăiesc aninați de munți. Tocmai
de aceea pentru că ei, au cunoscut și primul grâu din lume, se numește paranga.
Îl cultivau cam într-o lună jumătate, pe Parâng. Noi suntem oameni vechi. S-au
găsit la Mehedinți când s-au făcut săpături pentru hidrocentrala de acolo, la
mari adâncimi, multe elemente care dovedesc la anul 10.000 î.e.n. că făceam
agricultură și cultivam grâu înaintea altor popoare ale lumii. De ce să nu ne
mândrim cu istoria noastră ? Să ne mândrim ! Inclusiv cu cei care au susținut
religia. Știu că de 9 martie, în toată țara de fapt, sărbătorim pe cei 40 de
mucenici. Sunt oameni care au devenit martiri în apărarea creștinătății. Cetățenii
noștri le oferă în amintire colaci care sunt făcuți cu sâmbure de nucă și
miere. Iată deci că respectul pentru istorie se regăsește față de acești înaintași.
 |
| Altă amintire, cu copiii frumos costumați |
 |
| Tradiție |
Și acum aș vrea să vă spun niște lucruri legate direct
de viața lui Trifon. Care ocrotește și acum, pe unde o fi începutul anului
agricol. El ca medic, putea să dea viață tuturor bolnavilor care ajungeau la
el. Un împărat de la Roma, Gordin, care avea o fată foarte frumoasă care se
numea Gordina – Gordina se găsește și la Tismana – nu știa cum s-o însănătoșească
până la urmă. Toți spuneau că în ea a pătruns Necuratul, cum îi zicem noi mai
frumos, Diavolul. Diavolul era, cum se știe din istoria religiei, copilul lui
Satana, care era în iad și acolo pedepsea lumea. Împărații Gordinei, erau vreo
trei, ultimul dintre ei l-a chemat pe Trifon să- însănătoșească fata. Și a
venit... și i-a făcut-o bine. Există o legendă cum că Diavolul însuși le-ar fi
spus celorlalți de la Roma, că lui i-e frică numai de Trifon. Și când Trifon,
spune legenda, s-a apropiat de Roma, Diavolul a dispărut din zonă și fata s-a
făcut bine. Împăratul Gordin, a vrut să se convingă, pentru că el nu era de
acord cu religia creștină. Și l-a chemat încă o dată pe acest mucenic, să-i
dovedească faptul că religia pe care o susține este cea potrivită, adică să nu
mai
creadă în idoli ci să creadă în Hristos. Și a vrut să-i arate pe Diavol și
se spune că atunci când a ajuns acolo, în fața împăratului, din cele ce a făcut
el ca rugăciune pentru Hristos, în față undeva, a venit Diavolul, a venit sub
forma unui câine negru. E o legendă… dar vedeți că a rămas în tradițiile
noastre și mi se spune, „Vedeți că v-a ieșit
în cale un câine negru sau o pisică neagră”. Nu-mi merge bine. E o superstiție dar este legată de istorie
din timpuri îndepărtate. După ce a văzut minunea asta, Gordin a dat un decret
prin care ecludea credințele care aveau la bază idoli. Și astfel, cât a fost
acesta împărat la Roma, a susținut credința creștină, zisă a crucii și vreau să
vă mai spun o chestiune. Cea mai veche cruce ritualică din Europa s-a găsit în
România, unde la Polovragi, în cetatea dacică de pe vârf de munte. În anii 1970
când s-a făcut o cercetare acolo. De aceea se spune că, noi suntem credincioși
în doctrina acesta a crucii, încă dinainte de a se fi născut Hristos. Și așa
este. A apărut acum o carte care vorbește despre ce a zis papa despre România.
Că este grădina Maicii Domnului. Vedeți că este un lucru frumos și trebuie să
ne mândrim și cu religia noastră pe care trebuie să o apărăm, pentru aceste fapte
foarte frumoase care au început să fie uitate. Fiecare din acei 40 de martiri
au câte o istorioară frumoasă și ele trebuie amintite la orele de religie. Și
acum aș vrea să vă mai spun, deși v-am ținut cam mult, cum a murit Trifon.
Ceilalți împărați care au venit după Gordin, au venit să-l muștrule și l-au
supus la tot felul de cazne. L-au bătut și unul din împărați l-au decapitat.
Îmi pare rău că v-am spus aceasta dar istoria religiei la români e foarte
frumoasă. Vă mulțumesc că m-ați ascultat și vă urez să aveți un an agricol din
cele mai bune ! Secvența video nr. 3. Discursul îl vedeți integral. .
 |
| Și dna Camelia scrie cărți |
Cuvânt de mulțumire al domnului jurist Florin
Văideianu.
 |
| Doi muguri de fată |
Mulțumesc dlui profesor pentru frumoasa
expunere, mulțumesc părinților care au îmbrăcat acești copii atât de frumos și
sunt mândru și uimit că în satul meu, mai există costum național. Bravo lor !
O a doua problemă: această troiță, dvs. poate
știți, a fost confecționată de colegul meu de bancă, Nicuță (Târban), am fost
colegi, ne urechea dl învățător Slivilescu pe amândoi, odată ne-a dat și cap în
cap… Acuma, cred că l-am uimit cu știința. Noi vă mulțumim, mult, mult, mult,
întâlnirea de astăzi a avut un dublu scop, și anume, susținerea tradiției și a
religiei noastre ortodoxe, cum spunea și dl profesor, și, cealaltă parte,
ridicarea puțin spre cultură, pentru că am mai evoluat și copilul acesta sunt
convins că știe mai multe la calculator decât mine. Asta-i generația ! Noi vă
mulțumim mult de tot, atât am avut de spus și mulțumesc încă o dată, și nu la
sfârșit, chiar prima dată, dnei Mariana Buzianu care într-adevăr a depus un
efort, a printat la cerința și la rugămintea noastră. Mulțumesc dlui primar
care a fost alături de noi, dlui colonel, ing. dr. Valter Loga și tuturor celor
care ne-au sprijinit. Și promit că dacă e bine și frumos așa, la anul să ne
întâlnim din nou.
 |
| Bunătăți de la Camelia |
Cuvântul dnei Camelia Croitoru.
Noi vă mulțumim pentru amabilitatea pe care ați
avut-o, pentru a ne oferta acest prilej de a ne aduce puțin în mijlocul
comunității, pentru că aceste acțiuni sunt binevenite, și foarte important
pentru dezvoltarea personalității copilului mic, pentru dezvoltarea lui
intelectuală, pentru a-i încuraja să păstreze tradiția, patrimoniul cultural în
acest context european, noi avem multe acțiuni în care ei poartă cu mândrie și
drag costumul popular. Ca atare, iubiți copiii, să-i mulțumim dnei Mariana,
pentru invitația pe care ne-a făcut-o, și noi, la rândul nostru eu personal
împreună cu doamnele învățătoare și educatoare, vă mulțumim că ne-ați fost
alături, mulțumim părinților pentru că ne-au ajutat și astăzi, sunteți cei mai
frumoși copii ai satului Vânăta și ai localității Tismana și să-l cinstiți prin
acest costum popular pe Sfântul Trifon, care cu siguranță vă va ajuta să creșteți
mari, sănătoși și frumoși și pe deasupra și deștepți. Vă mulțumim ! Secvența video nr. 3. Discursul dnei Camelia îl vedeți la sfârșitul
cuvântării dlui Mocioi.
 |
| Doi vecini: Mariana și Florin |
Cuvântul dnei Mariana Buzianu.
Discursul face obiectul unui video separat, în care
intră și secvențele cu darurile pentru copii, sătence dând prăjituri copiilor
și nea Ion Brotea cântând la fluier.
Secvența video nr. 4. Discursul
și celelalte le vedeți pe linkul din stânga.
Secențele video le puteți vedea în miniatură și aici.
Video 1
Video 2
Video 3
Video 4
[1]
Argumente istorice și de toponimie conduc spre această ipoteză care va fi
curând detaliată in vol. al II – lea al monografiei orașului Tismana, după ce
se vor aduna toate datele. TOPONIMÍE
s. f. 1. Totalitate a numelor proprii de locuri, de ape, de munți etc. dintr-o țară
sau dintr-o regiune. 2. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul numelor
proprii de locuri; toponomastică. – Din fr. toponymie. Sursa: DEX '09
(2009)
[2] PROZATÓR,
-OÁRE, prozatori, -oare, s. m. și
f. Autor de opere literare în proză, scriitor în proză. – Din fr. prosateur.
Sursa: DEX '09 (2009)
[3]
Florian Văideianu – Nume sub care
Florin Văideianu își semnează cărțile,
fiind o practică frecventă printre scriitori.
Și eu, autorul al unor articole pe blogul „Sămănătorul”, le semnez folosind diminutivul, Nicu N.
Tomoniu dar cărțile sunt semnate,
Nicolae N. Tomoniu. Putem da și un exemplu mai cunoscut, poetul nostru ce-și
făcea vacanțele la Vila Sfetea, George Coșbuc, se semna uneori C. Boșcu, prin anagramarea numelui său.
ANAGRAMÁ, anagramez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt
pentru a obține alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza.
– Din anagramă. Sursa: DEX '09 (2009)
|
[4]
țuischi s. invar. (glum.) whisky. Sursa: Argou (2007)
