Întâlnirea tinerilor cititori cu scriitorii gorjeni
„În seara zilei de joi 14 ianuarie
2016, înainte de Ziua Culturii Naţionale, dar subscrisă acesteia, la Biblioteca
Judeţeană ”Christian Tell” Gorj, s-a petrecut un fapt inedit, care, cu
siguranță va rămâne încrustat în memoria celor prezenți atunci la Sala de
Lectură a instituției. „Întâlnirea tinerilor cititori cu scriitorii gorjeni” –
așa cum a fost concepută de remarcabila profesoară Elena Roată, a prins contur
și înfăptuire cu sprijinul managerului Bibliotecii, Olimpia Bratu și
președintelui Cenaclului Columna, Marius Iorga.
Elevi ai claselor a XI-a și a X-a
de la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” înfățișatu-s-au înarmați cu
lecturile și, mai ales, cu punctele de vedere, obiective, bine structurate în
prezentări, față în față cu autorii textelor împricinate, așadar – Iulia
Popescu, Alin Negrea, Adina Lilă, Nicoleta Roșoiu, Eliza Alionescu, Irina
Bărbulescu, Cristina Pănescu, Iulia Stroe, Ionela Marinescu, Mihai Merișescu,
Eduard Mititică, Roxana Călin, Carina Oprea, Mihaela Guran, Annemarie Mocioi,
Adelina Sichitiu, Andreea Croicu, Simona Santu și Mihaela Mogoș versus tot
atâția scriitori.
 |
| Grupul elevilor participanți |
Și au fost nouăsprezece. Pionieri
ai unei acțiuni inedite. Frumoși și sinceri, interesați și interesanți.
Nouăsprezece temerari pe care i-am ascultat cu sufletul la gură – fiindcă
niciodată nu ni se mai oferise o asemenea șansă: să fim față în față cu niște
critici (chiar lipsiți de experiență!) de la care nu știam la ce să ne
așteptăm. Perechile au fost astfel: Popescu Iulia – Doru V. Fometescu, Alin
Negrea – Ion Popescu-Brădiceni, Lilă Adina – Spiridon Popescu și Mariana
Cornoiu, Roșoiu Nicoleta – Eli Gîlcescu, Alionescu Eliza – Nina Voiculescu,
Bărbulescu Irina – Ion Gociu, Pănescu Cristina – Vasile Ponea, Stroe Iulia –
Viorel Gârbaciu, Marinescu Ionela – Gelu Birău, Merișescu Mihai – Lazăr
Popescu, Mititică Eduard – Marius Iorga, Călin Roxana – Mihai Amaradia, Guran
Mihaela – Ion Trancău, Ane Marie Mocioi – Ion Mocioi, Sichitiu Adelina – George
Drăghescu, Croicu Andreea – Zoia Elena Deju, Simona Santu – Viorel Surdoiu,
Mogos Mihaela – Cristian George Brebenel.
Emoțiile s-au simțit de la început
de ambele părți și-am încercat să le diminuăm trecând peste orice formă de
politețe, fără prezentări și fără cuvântări premergătoare. Am intrat direct în
program, așa cum s-au organizat elevii. Le-am dat mână liberă, urmărindu-i,
studiind, în paralel, emoția cu care vorbea fiecare și emoția cu care îl privea
autorul despre care se cuvânta. Spre final, când au terminat toți nouăsprezece,
a venit rândul autorilor să se prezinte. Iar părerile au fost unanime:
după-amiaza era salvată, fiindcă fusese un succes.
Elevii găsiseră calea optimă pentru a
se apropia de fiecare.”
 |
| Eleva Irina Bărbulescu |
NOTE DE CITITOR
Bună ziua!
Mă numesc Bărbulescu Irina și
sunt elevă la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” în clasa XI-a H. Faptul că
mă aflu aici în fața dumneavoastră, oameni de cultură ai județului Gorj, îmi
face o deosebită plăcere să mă bucur, că noi, generația tânără avem ocazia să
fim alături de Domniile Voastre.
Pusă în situația alegerii unui autor a cărui operă să o pot promova și
în rândul adolescenților, pentru mine a fost o circumstanță destul de ușoară, după ce am citit lista cu
scriitorii Cenaclului Columna, prezentată de către profesorul nostru de Limba
română, doamna Elena Roată.
Pentru că îl cunosc de când eram
la o vârstă fragedă, l-am ales pe domnul
colonel (r) Ion C. Gociu, despre care știam de la tatăl și bunicii mei unde am
găsit volumele operei dânsului și le-am citit
în vacanțe. Dintre creațiile dumnealui: „Din Văianu la Toronto”, „Cireșe amare”, „Maia” volumele I și II, „La vârsta senectuții”
și co-autor împreună cu doamna Nelly Gociu
la romanul „Copilul nedorit”,
am ales opera care se pliază mai bine pe sufletul meu. Fiindcă sunt o persoană
pasionată de psihologia vieții, de modul în care omul își desfășoară întreg
parcusul ființei sale, am ales prima carte lansată în anul 2010 „Din Văianu la Toronto”, un Bildungsroman
(roman al vieții) sau cum noi adolescenții îl numim, un Jurnal.
Domnul Ion C. Gociu, născut la 10
mai 1934, în comuna Ciuperceni, județul Gorj, a ales să-și publice primul său
roman semnat cu pseudonume: „Mugurel Pădureanu-Coarba”, un lucru destul de
abstract pentru mine la început. Citind volumul, am aflat că prin locul unde
s-a născut și a copilărit s-a considerat un mugurel
al pădurii, iar Coarba este un
loc dominant cu o poiană într-un codru secular. De asemenea, titlul a fost ales
în urma unor întâmplări, domnul Gociu petrecând destul de mult timp în Canada,
la fiica și ginerele dumnealui. Acolo, departe de Țară și soție, dispunând de
mult timp fără alte griji, a început să scrie într-un Jurnal personal, gânduri,
amintiri din copilărie și adolescență, întâmplări ce aveau să devină mai
târziu, rânduri ce îi împânzesc cărțile.
În bildungsromanul „Din Văianu la Toronto”, autorul a
reliefat în mod original satul gorjenesc, cu tradiții și obiceiuri, cu graiul
specific și cu dor nemărginit asupra locurilor natale. Năzbâtiile petrecute la
vârsta copilăriei, „Întâmplări pe drumul lung al târgului”, „Radioul învățătorului”, datinile
care încă îi mai dăinuie prin minte și în suflet precum: Ignatul (sacrificarea
porcului de Crăciun), „Pițărei” (colindeții), întâmplări
din viața satului, „Casa în care m-am născut”, „Vârtejul”, „Mătușa Gheorghița”, „Am cum să
n-am” sau „Dare-ai în punga lui popa Radu”.
Cu un talent deosebit este
descris modul în care se săvârșea comerțul prin modul „Troc” (marfă contra
marfă).
În „Drumul lânii”, prin descrieri
superbe ne amintește de relațiile dintre românii din Regat și de cei de dincolo
de munți, pe vremea când încă nu se realizase Marea Unire. Chiva, regățeancă,
fată săracă, dar frumoasă plecată după
lână cu sarsanaua plină de ulcele, tutun, arnici etc., ajunge la Cornereva, locul de destinație, să fie cerută în
căsătorie de un gugulan bogat, cu
multe stâne de oi, care o pețește mergând la părinți.
Plecată de acasă, în grupul de
olteni încălțată în opinci, se înapoiază
adusă de gugulan călare pe un cal, în picioare purtând ghete oferite de
acesta.
De atunci, „Odată pe an, pe un cal frumos, cu desage grele și bine cumpănite, Tanti
Chiva trecea munții pe același „Drum al lânii”, să-și vadă părinții și
frații, cu copiii și nepoții lor. Așa am cunoscut-o și am asemuit-o cu Vitoria
Lipan, eroina romanului „Baltagul” de Mihail Sadoveanu”. (pag. 93)
Nelipsitele idealuri ale
tinereții precum și bucuria împlinirii acestora, emoțiile simțite în timpul
dragostei adolescentine, a primului sărut și nu numai, „Galbenă gutuie”, dar și greutățile întâmpinate de-a
lungul vieții, au format omul de azi. Vezi „În căutarea destinului” (pag.121) din care, încă de la început reții din moto:„Dacă găsești un drum fără obstacole,
probabil că drumul acela nu duce nicăieri”(J.F.Kennedy).
Ajuns elev
în școala militară, Ion Gociu a suportat
cu stoicism toate privațiunile și
servituțiile învățământului militar, gândind că drumul pe care l-a început îl
duce spre realizarea idealurilor sale.
Din punctul meu de vedere, omul
de azi (autorul) a realizat faptul că în ciuda apăsărilor sufletești ce bântuie
viața oricărei persoane, viața merită cu adevărat trăită.
Aceasta este cea mai mare
învățătură pe care noi, cititorii de pretutindeni, o putem concluziona la
citirea acestei cărți, că nu trebuie să ne dăm în lături de la această luptă
permanentă cu viața și trebuie să facem tot ce ne stă în putință să nu ni-o
irosim.
Indic această operă, nu pentru că
sunt aici să fac asta, o propun din suflet.
O recomand atât adolescenților
care, cu siguranță au ce învăța din
această scriere, o propun și persoanelor mai pretențioase din punct de vedere
al literaturii, pentru că merită cu adevărat, dar nu în ultimul rând, o indic
și oamenilor ce se încumetă să dea piept cu adevăratele greutăți și sentimente
pe care un om ajuns la o vârstă octogenară le-a trăit cu atâta patos.
Vă mulțumesc!
Irina Barbulescu, 14 ianuarie, 2015.
