Faceți căutări pe acest blog

marți, 23 august 2016

Dr. Alex Berca - In memoriam Alvin Eugene Toffler


Alvin Eugene Toffler (1928-2016)

Alvin Eugene Toffler- un precursor al gândirii despre viitorul omenirii

Sunt convins că foarte mulți dintre cei au ajuns la o vârstă mai mult sau mai puțin înaintată  precum și un număr mare de oameni tineri au avut deosebita plăcere, în urmă cu mai multe decade să citească unele dintre cărțile care ajunsese să fie ”best seller” în întreaga lume. Este vorba de cartea Șocul viitorului a sociologului și viitorologului american, Alvin Toffler.
Devenise la un anumit moment dat ca o epidemie. Ori unde te duceau și cu oricine vorbeai, chiar și despre alte subiecte, la un anumit moment dat conversația se întorcea spre subiectul acestei cărți.
  Mulți dintre cei cu care vorbeam îmi confirmau propria idee că autorul acestei cărți cucerise lumea adresându-i-se cu multiple gânduri și diverse ipoteze. Se adresase fiecărui om deci și nouă ca simpli indivizi arătându-ne unde suntem, cum și de ce se va îndrepta omenirea într-o anumită direcție,  în viitor.
  Prin această carte care a fost tradusă și editată în peste 50 de țări (și în România anilor 1973, de către Editura Politică, din București), Alvin Toffler explica într-un mod deosebit de simplu, clar și pe înțelesul oricui, starea psihologică a oricărei persoane și a societății în care trăia în ansamblul ei.
  Dovada celor afirmate era bazată pe exemple simple privind condițiile în care se petreceau multiplele schimbări structurale care avuseseră loc în fiecare țară și pe plan mondial, într-un timp relativ deosebit de scurt.
  În unele țări asemenea schimbări erau de o asemenea amploare – ne mai întâlnită, trecându-se cu repeziciune de la un stadiu de țară agricolă spre una industrială și la fel de rapid spre una super (sau supra) industrială.
  Toate aceste schimbări erau urmarea firească a dezvoltării într-un ritm deosebit de accelerat a științei și tehnologiei care la rândul lor se bazau pe o creștere accelerată în educația și în mentalitatea oamenilor.
  Se producea acel fenomen despre care învățasem sau auzisem din școală despre ”acumulările cantitative și salturile calitative” la care cu voia sau fără voia noastră, a fiecăruia, se petreceau diversele evenimente și noi eram  numai martorii acestora.
 Acesta era cu alte cuvinte ”Șocul viitorului”, cu multiplele lui avantaje și poate cu și mai multe dezavantaje, dar care nu puteau fi oprite sau înlăturate deoarece așa ”era viața” oamenilor – într-o continuă mișcare, ce nu putea fi stăvilită, iar dacă uneori, din sau prin anumite condiții speciale se întâmpla și acest lucru, stăvilirea sau chiar oprirea lor, era de scurtă durată.
  Când în urmă cu mai multe decade am plecat din țară,  în puținul bagaj pe care l-am luat cu mine își găsise locul și această carte, care devenise ca un simbol sau ca un ghid al faptelor la care ne puteam aștepta oriunde ajungeam.
  Pe parcursul anilor, în viața pe care am trăit-o în lumea nouă, îmi reveneau în minte multe dintre afirmațiile lui Toffler cu privire la o anumită evoluție socială, politică sau economică care se petrecea sub privirile noastre, și care fuseseră afirmate cu ani de zile înainte de acest precursor al evenimentelor respective.
  Într-una din diminețile trecute deschizând ziarul la care sunt abonat, pe prima pagină a apărut fotografia lui Alvin Eugen Toffler și cu litere mari și bold era anunțată plecarea din lumea noastră a celui care fusese un deschizător de noi drumuri ale omenirii. Avea 87 de ani și viața i s-a încheiat – poate chiar așa cum
și-a imaginat-o singur, în liniște, în locuința modestă în care stătea de ani și ani de zile, împreună cu soția sa, în Los Angeles, California.
  Știrea se spunea în articolul respectiv, fusese anunțată de Toffler Associates – firmă de consultanță, creată de Alvin și de soția lui, Heidi.
  Încă odată mi-au revenit în minte multe dintre cele gândite și spuse de el în cele peste o duzină de cărți pe care le scrisese, împreună cu Heidi, în marea lor majoritate pe subiectele fascinante care îi atrăseseră în mod deosebit ani de zile, pe probleme de viitorologie social-economică.
Alături de Șocul viitorului care ajunsese la a nu știu a câta ediție tipărită mi-au revenit în minte titlurile altor cărți printre care: Război și anti-război, Puterea în mișcare și Crearea unei noi civilizații, și care sunt de-a dreptul fascinante prin bogăția de idei și de argumente deosebit de convingătoare și mai ales prin actualitatea lor.
  Ani de zile am avut prilejul să le citesc și recitesc aceste cărți și de fiecare dată mi-am dat seama câtă putere de înțelegere și interpretare avusese acest gânditor al vremurilor noastre.
Sunt convins că aceste cărți se găsesc și în librăriile sau bibliotecile din România și ca atare le-ași recomanda tuturor tinerilor și celor mai în vârstă să le citească sau să le recitească pentru că din fiecare se pot desprinde zeci de idei deosebit de utile oricui indiferent de educația pe care o are și de preocupările din domeniul în care activează.
  Mi-am amintit că la un anumit moment dat, în urmă cu circa 10 ani am citit despre un interviu pe care l-a dat Alvin Toffler, unui ziarist chinez de la ziarul China’s People’s Daily și care îl întrebase: care era opinia lui despre dezvoltarea societății în general și a Chinei în mod special.
  Fără a se transforma într-o Pitia, i-a răspuns :
    ”…nimeni nu poate ști cu certitudine care este viitorul lumii. Ceea ce putem
        face este să urmărim permanent evoluția și să identificăm mersul unora
        dintre elementele de bază și dinamica schimbărilor ce apar”.
Și într-adevăr aceasta era metoda sa de lucru, instrumentele pe care le folosea pentru a detecta mișcarea dinamică a vieții oamenilor de pe această mica planetă numită Pământ.
    În urmă cu peste 50 de ani, când nu prea mulți se gândeau la fenomenul imensei migrații a oamenilor din Orientul Mijlociu sau din Africa spre Europa, Toffler explica acest fenomen ce era vădit posibil ca efect al dezvoltării în anumite zone ale lumii a societăților super-industriale.
    În multe țări europene se produsese procesul trecerii de la o economie agrară la una industrială, care cerea o anumită calificare și un număr mai mare al forței de muncă, în Statele Unite, fenomenul migrației, era determinat de trecerea de la etapa industrială la cea supra industrial bazată pe automatizarea procesului industrial, pe robotizarea lui. Astăzi când prin diversele mijloace ale mass-mediei se comunică apariția unui nou instrument robotizat, nimeni nu mai este – să-i spunem impresionat. Toată lumea ia acest eveniment ca pe ceva firesc. Cât de firesc pare acuma și cum de a fost prevăzut el cu peste jumătate de secol înainte.
   La timpul acela Toffler urmărea fenomenul imensei migrații a oamenilor, determinat de dezvoltarea relațiilor de afaceri și de vacanțe. Dădea ca exemple cum peste 1.5 milioane de germani plecau în vacanță în Spania și alte sute de mii se îndreptau spre Olanda și Italia. Peste 4 milioane de străini vizitau SUA, iar cunoscuta gazetă Le Figaro, se referea într-o serie de articole la fenomenul ”Giganticului schimb de oameni”.
   Fenomenul migraționist pe plan local sau național lua proporții încă începând din ultimele decade ale anilor 1960. În America mobilitatea oamenilor devenea din ce în ce mai mare și acest fenomen continuă și în prezent.
  În anii 1967/1968 peste 36 milioane de americani (fără a-i socoti pe copiii sub un an) și-au schimbat locul unde stăteau cu alte locuri. Această cifră era mai mare decât totalul populațiilor din Cambogia, Gana, Guatemala, Honduras, Irak, Israel, Mongolia Nicaragua și Tunisia luate la un loc.
   Această mobilitate a populației americane  este confirmată și de faptul că unul din cinci americani, la fiecare aproximativ 6-7 ani își schimbă locul reședinței, și începe ”o nouă viață”, în noul loc unde s-a mutat.
 Nici marile migrații ale hoardelor Mongole din secolul al 19-lea spre Europa nu pot fi comparate cu aceste mutații geografice ce caracterizează mobilitatea societății americane.
   O situație similară se poate remarca și în Anglia. Una dintre revistele științifice engleze ”The New Society”, prezenta într-un articol ideea din care reieșea că în general, populația Angliei  și a Țării Galilor locuiește la aceeași adresă mai puțin de un an de zile.
   În Franța, numai lipsa de locuințe influențează continua mobilitate a populației și cu toate acestea, după opinia demografului Guy Pourcher, în fiecare an 8-10% dintre francezi își schimbă locuința.
 
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Net_migration_rate_world.PNG
Prosperitatea economică din Nordul Europei constituie un punct de atracție magnetică pentru valul de migranți (în special format din tinerii șomeri) din agricultură care vin din țările Mediteraneene și din Orientul Mijlociu. Mii de migranți se îndreaptă spre Europa de Nord din Algeria, Iugoslavia, Turcia și din alte locuri.
  Toffler dădea ca exemplu cum în fiecare vineri după amiază cel puțin 1000 de muncitori turci din Istanbul se urcă în trenurile care îi duc spre ”pământul promisiunii” și se opresc la München unde s-a format o adevărată colonie turcească și unde a și apărut un ziar în limba turcă.
 La Köln, unde funcționa una dintre sucursalele companiei Ford, peste ¼ dintre muncitori sunt turci.
  În Europa se manifesta și continuă și în prezent fenomenul de mutare a unor persoane cu calificări superioare (oameni de știință, ingineri și tehnicieni, economiști și profesori) spre Statele Unite și Canada unele dintre cele mai dezvoltate țări din punct de vedere tehnic și științific.
  Unul dintre exemplele folosite de Toffler, privind hemoragia de creiere europene era acela al fizicianului german  Profesorul Rudolf Mossbauer, laureat al premiului Nobel pentru descoperirile în domeniul fizicii și care prefera să lucreze în Statele Unite datorită neînțelegerilor cu cei din Administrația germană privind birocrația și problemele politicii bugetare germane.
  Mă întreb: oare un asemenea fenomen se petrece de ani de zile și în România, de unde mulți tineri vin să studieze în Statele Unite și după obținerea diplomelor, prefer să rămână și să lucreze în SUA în loc să se reîntoarcă în țară și să pună în practică ceea ce au învățat în universitățile din America?
   Nu ar fi de dorit ca Administrația de la Cotroceni, să ofere acestor tineri condițiile de lucru și remunerarea corespunzătoare pentru a schimba sensul drumului pe care îl face acest tineret și să fie folosit în avantajul țării?
   În urmă cu mai mulți ani am avut prilejul să vorbesc cu câțiva studenți chinezi care studiau în Statele Unite și întrebându-I ce planuri au pentru viitor, majoritatea mi-au răspuns că de abia așteptau să termine studiile pentru care veniseră și să se reîntoarcă în China unde aveau oportunitatea de a pune în practică ce învățaseră.
   Șocul viitorului și Al treilea val,  citite de către unii dintre cadrele de conducere de la diferite nivele politice și economice din diferite țări, au dus la stabilirea unor  schimbări în concepția și aplicarea unora dintre idei și ca urmare la crearea unor centre și instituții destinate efectuării unor previziuni la diverse nivele: micro, macro și chiar mondo, social-politice și economice.
   Un exemplu în acest sens a fost momentul în care a fost marcat impactul pe care l-au avut cărțile lui Alvin Toffler asupra cadrelor de conducere a economiei chineze și care au fost sintetizate în decizia conducerii Chinei de a-l înscrie și pe Toffler în lista celor 50 de personalități care au schimbat întreaga concepție a politicii economice a Chinei.
    În 1994, Newt Gingrick- purtător de cuvânt al Congresului American, îi îndemna pe colegii săi din Congres să citească lucrările lui Alvin Toffler și în special lucrarea Creating a New Civilization, pentru a înțelege și mai bine spre ce se îndreaptă omenirea și ce ar trebui făcut în acest sens.
  Fără a se erija într-un profet, observațiile lui Tofflere i-au permis să prevadă cu mulți ani înainte unele dintre evenimentele cele mai deosebite din lume:
-           lichidarea comunismului în Uniunea Sovietică și în sateliții ei,
-           reunificarea Germaniei
-           creșterea economică a întregii regiuni Asia-Pacific,
-           dezvoltarea sistemului informațional la nivel mondial și încă multe   alte evenimente deosebit de importante (printre care și diversele aspect legate de migrația forței de muncă și a populației din diverse țări spre Europa și SUA).
 
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Civilisations_actuelles.png
 
Chiar dacă pe parcursul vieții sale a avut parte de critici ale unor oameni de știință din diferite domenii de activitate și l-au considerat ca pe un fel de ”Nostradamus” modern,  aceste critici și observații, de multe ori ne potrivite, nu l-au impresionat și le-a răspuns la toți cu o deosebită eleganță că punctele sale
de vedere și dezbaterile la care a participat și unde și-a susținut cu multiple exemple punctele de vedere erau și vor continua să fie esențiale pentru progresul social.
   Tot ceea ce a creat gândirea lui Alvin Toffler constituie baza a nenumărate școli, el fiind un deschizător de drumuri pentru nenumăratele instituții care în prezent răspund necesităților de apreciere a mutațiilor ce au loc în știință, tehnică, cultură și în mediul social la scară mondială.
   O veche vorbă românească spunea: un asemenea om se naște odată la 100 de ani, să sperăm că suntem în momentul în care se va naște un nou Toffler care să ne spună ce va urma pe mai departe și unde vom ajunge în următoarea perioadă până la sfârșitul acestui secol, din care s-a consumat aproape un sfert și poate și pe mai departe.

dr. Alex Berca
SUA