Despre mintea umana
Mintea umană
funcţionează cel mai eficient în jurul vârstei de 50 de ani, nu în tinereţe. Corpul şi creierul nu îmbătrânesc
în acelaşi ritm. Dimpotrivă, puterea minţii creşte odată cu vârsta, arată
studiile.
Chiar este creierul
condamnat la degradare?, se întreabă Barbara Strauch, jurnalist la "The
New York Times" şi autoare a cărţii "Viaţa secretă a creierului
adulţilor: Descoperiţi talentele surprinzătoare ale minţii de la vârsta
mijlocie".
A descoperit că este
înconjurată de oameni de vârstă similară care, deşi nu-şi puteau aminti numele
restaurantului la care au mâncat sau al cărţii pe care tocmai o terminaseră de
citit, puteau să coordoneze afaceri pe continente diferite, scrie Strauch în
cartea ei, citată de "The Daily Mail".
Cercetătorii -
sociologi, psihologi şi neurologi - au descoperit însă că, în cazul unei
persoane ajunsă la vârsta a doua, creierul nu se comportă ca restul corpului.
Este adevărat că memoria este afectată, la fel şi alte funcţii ale creierului
legate de motricitate. Pe de altă parte, creşte abilitatea de a lua decizii
corecte despre lumea din jur.
Cercetătorii au folosit
rezonanţa magnetică pentru a analiza efectele îmbătrânirii şi au constatat că
celulele creierului nu se împuţinează subit. Dimpotrivă, creierul se adaptează
şi le permite persoanelor trecute de 50 de ani să-l folosească mult mai
eficient. Astfel, dacă tinerii folosesc pe rând cele două emisfere ale
creierului, persoanele în vârstă reuşesc să le utilizeze simultan.
De asemenea, se
îmbunătăţesc capacităţile cognitive, după cum demonstrează un studiu care a
urmărit evoluţia vieţii a 6.000 de americani timp de 40 de ani.
Testele de vocabular,
memorie, aritmetică, orientare spaţială, viteză de reacţie şi logică au demonstrat
că oamenii cu vârste între 40 şi 60 de ani au obţinut rezultate mai bune decât
cei de 20 de ani.
Bărbaţii au avut cele
mai bune rezultate în jurul vârstei de 50 de ani, pe când la femei, abilităţile
s-au îmbunătăţit şi după vârsta de 60 de ani. Chiar şi abilităţile sociale şi
capacitatea de a judeca corect oamenii şi situaţiile cresc odată cu vârsta.
Partea creierului
responsabilă cu emoţiile umane se micşorează mai lent decât celelalte zone.
Un studiu realizat
de Universitatea Harvard demonstrează că oamenii trecuţi de 50 de ani iau şi
cele mai bune decizii financiare.
Nu în ultimul rând, studiile contrazic şi teoria conform căreia îmbătrânirea aduce după ea dezamăgire şi depresii.
Nu în ultimul rând, studiile contrazic şi teoria conform căreia îmbătrânirea aduce după ea dezamăgire şi depresii.
Se pare că, pe
măsură ce îmbătrânim, reacţionăm altfel la necazuri, creierul reuşeşte să se
programeze să accentueze aspectele pozitive şi să le elimine pe cele negative.
Vreţi să
aveţi o minte clară şi la bătrâneţe ?
Exista metode de a va
mentine creierul tanar. Din pacate, mintea mai buna nu se poate obtine odata cu
varsta, ci din contra, pierdem din ea, cu fiecare an ce trece.
Cercetatorii au aflat
insa ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii. Iata cateva
dintre acestea:
Dansaţi. "Putine
activitati stimuleaza creierul asa de bine ca dansul!", spune doctorul
Daniel Amen, autorul cartii "O minte minunata la orice varsta".
"Dansul necesita totul, de la coordonare si organizare, la planificare si
judecata", a mai scris acesta.
Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.
Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.
Mergeţi
la fitness. Sportul creeaza celule noi
intr-o zona a creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea
Columbia au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala
de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca toata aceasta
activitate duce la producerea mai multor neuroni.
Mâncaţi ouă. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului
Larry McLeary, autorul programului "Incredere in creier". Oul contine
vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai importanta
sursa de energie a creierului. Oul mai contine si antioxidanti, care protejeaza
neuronii de stricaciuni si acizi grasi omega-3, care mentin impulsurile
nervoase la ritmuri optime.
Mâncaţi,
de asemenea, multe fructe şi legume şi evitaţi mâncărurile grase, care diminueaza
abilitatea celulelor nervoase de a comunica intre ele.
Fiţi
activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii. Implicati-va tot
timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alerta.
Hidrataţi-vă mintea. Un studiu al Universitatii South Florida din 2006
a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspat pe
saptamana aveau cu 76% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer. Cantitatea mare de
polyphenoli, antioxidanti gasiti in fructe, protejeaza creierul de boala. Opt pahare de apa pe
zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte, intrucat creierul este 80% apa
si daca nu este hidratat, neuronii nu pot sa functioneze corect.
Râdeţi. Luati-va o pauza de
la problemele cotidiene si radeti. Cititi bancuri, uitati-va la filmulete
amuzante. Chiar si anticiparea rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul
este extrem de bun si pentru inima.
Dormiţi
suficient. Somnul este important pentru o stare mentala buna.
Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu al Facultatii
de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati separate de informatie
si le tese impreuna in timpul somnului. Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7
ore!
Nu vă mai
uitaţi la TV. O ora de privit la televizor
creste riscul de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va
relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb,
ei propun sa cititi cat mai multe carti.
Folosiţi
mirodenii. Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe mirodenii la
mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic, care reduce riscul de
atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere condimentele, mai ales scortisoara,
sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul si salvia.
Studiaţi
o limbă străină Nu ezitati sa invatati o limba straina, pentru a evita
dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York din Toronto arata ca
oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi straine au o minte mai clara
decat ceilalti.
Spalaţi-vă
bine pe dinţi. O gingie inflamata, sangeranda, poate sugera o problema
a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se strang in gura ajung in sange si
apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, si o stare mentala extrem
de proasta.
Beţi ceai
verde si veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala,
potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical Nutrition.
Selecţie trimisă de Mircea
Vâlcu Mehedinţi