Aniversări şi comemorări - septembrie

21 septembrie

1864 - S-a născut scriitoarea franceză de origine română Elena Văcărescu. 

A fost laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. A tradus în limba franceză din poeziile lui Eminescu, Blaga, Goga, Topîrceanu, Minulescu, Vinea (m.17.02.1947).

Mi-am pus iubirea

În tot ce-i alb mi-am pus iubirea mea:

Zăpezi şi flori plăpânde din livadă,

Dar florile-ncepură a cădea

Şi în april nu mai găseşti zăpadă.

În tot ce-i dulce dragostea mi-am pus :

Privire, voce, inimi, sărutare.

Dar tu-mi surâzi şi când eu vin, te-ai dus ;

Dulceaţa de-a iubi, înşelătoare.

Cum suflă pe sub uşă vânt de ghiaţă,

Lugubra-i spăimă, moartea şi-o gemu ;

Mi-am pus iubirea-n lucrurile fără viaţă

Morminte, flori care-au căzut, şi tu.

25 septembrie

1913 - S-a născut Maria Tănase, celebră interpretă de muzică populară românească (m.23.06.1963).

Marghioală, Marghioală…

Marghioală, Marghioală,

Când îţi văd suveica goală,

N-aş mai aştepta apusul,

Să îmi joc în dânsa, fusul –

Să tot torcem fir de lână,

Unu-n altul, împreună,

Nu ne-ar mai ajunge viaţa,

N-ar da zorii, dimineaţa!

Marghioală, Marghioală,

Vino să te ţin în poală,

Să îţi mângâi, a desface,

Trandafirul din găoace –

Desfoindu-te de frunze,

Să-ţi storc zmeura din buze –

Să te învelesc cu gura,

Să-ţi muşc fragile şi mura –

Marghioală, Marghioală,

Să te ar cu mine, goală,

Să îţi las, cântând, vâlceaua

Să-ţi fac iar, şi iar, safteaua!

24 septembrie 2012

Jianu Liviu-Florian

26 septembrie

1907 - S-a născut Dan Botta, poet, eseist, dramaturg (n. 26 septembrie 1907, Adjud, m. 13 ianuarie 1958, Bucureşti) a fost un poet, eseist şi traducător român din perioada interbelică.

Este fratele lui Emil Botta. Urmează şcoala primară la Adjud şi începe studiile liceale la Liceul Unirea din Focşani, continuându-le la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti. Urmează apoi studii universitare clasice (limba latină şi limba greacă) la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, fiind dublu licenţiat în Educaţie Fizică şi Sport. Publică în diverse reviste: Rampa, Gândirea, Vremea, La Nation Roumaine, etc.

Opere publicate:  Eulalii, poeme, 1931,   Limite, eseuri, 1936,   Charmion sau Despre muzică, 1941,    Scrieri, vol 1-4, 1968

Dan Botta - El este...

El este, este glasul lui,
Si am iesit în poarta;
Era doar vîntul ce hai-hui
Ducea o frunza moarta.

El este, este pasul lui,
Si-am pus urechea la pamînt;
Era doar viersul rîului
Scandat de asprul vînt.

El este, este mîna lui
Ce-mi bate în fereastra;
Pe cerul trist ca fata lui
Mijea o stea albastra.

El este, e statura lui
Înalta-n zarea dintre ulmi;
Doar fumul serii albastrui
Se despletea pe culmi

27 septembrie

1933 - S-a născut poetul Grigore Hagiu (m.13.02.1985).

2 poeme de Grigore Hagiu:

sămânţă de stele

Din nou să punem ordine în gânduri,
să mai gândim odată ce-am gândit
cu un cuvânt mai lin și-ncetinit,
dând loc priveliștii de printre rânduri.

Din tot ce inima mi-a dovedit
un ram, un spic să scot la vârf de cânturi,
mormane de păduri şi de pământuri
înalte-n urma mea am cheltuit.

Să fie limpede acum foșnirea,
să fi înduplecat încremenirea
cu-o patimă, cu-o liniște, c-un dor ?

Pe sus cocoarele urmându-și firea
  și-nceruri largi vâslind nemărginirea
îmi par și azi sămânța stelelor !

*

gol, goliciune de șarpe

în tăcere

încercam să mă învelesc tot

cu propria-mi piele

trăgeam de ea

cearceaf plapumă pătură cazonă

de marginile ei

dar ea

se făcea din ce în ce mai mică

și nu mă mai încăpea

deveni cât o batistă

cât un bănuț de aramă

căzu de pe mine

cu ușurința frunzei

dintr-un arbore

toamna

gol

dezgustător aproape

goliciune de șarpe

30 septembrie

1916 - A murit Mihail Săulescu, poet şi dramaturg (n.23.02.1888).

Mihail Saulescu - Cei Singuri

Poetului D. Nanu

Cei singuri cu adevărat
Nu sunt acei ce plâng câte-au pierdut;
Dar cei pe care-un gând îndepartat
Îi poarta prin necunoscut,
Spre toţi acei ce plâng câte-au pierdut...

Cei singuri cu adevărat
Sunt toţi acei ce se pricep să tacă —
Sunt cei ce merg şi nu se mai opresc,
Sunt cei ce duc sub haina lor săraca,
Sub lutul omenesc,
Secrete bogatii necunoscute —
În alte lumi setosi sa le stramute...

Cei singuri cu adevarat
Sunt cei ce vad, sunt cei ce plâng ades,
Nu pentru ei — dar pentru ce-au aflat,
Nu pentru gândul lor neînțeles —
Dar pentru ce, mergând o viață 'ntreagă,
Ei totus n'au putut să înțeleagă...

Nu te gândi la scunda lor chilie!
Chilia lor e sufletul lor mare!
— Îi vezi trecând, şi îi aștepți să vie;
Îi vezi pierzându-se în departare:
În orice parte sânt,
Şi 'nuntrul lor, duc un întreg pământ!...

În mijlocul oraşelor trăiesc!
Si-oraşele, cât sunt de framântate.
Ei trec ca nişte razleţiţi prin ele,
- Fantastice corăbii ne 'nfrânate,
Ne 'nvinse de talazurile grele...

Ei trec,
Pe străzile ce furnică de lume,
Pe uliţe cu fabrici zgomotoase,
Prin pieţele mizeriei din lume...
Ei trec —
Nu ştie nimeni, unde anume!
Ei trec, ei trec — sunt acul grav ce coase
Bucată cu bucată risipirea
De petice din sufletul cel mare,
Ne 'nchipuit, neașteptat, pe care
Doar îl visează numai omenirea...

Din volumul „Viaţa”

Trimise de Liviu-Florian Jianu