Dumitru Dănău (al doilea din stânga) prezentând o carte la Tismana |
Dumitru Dănău, Poeți din Gorj în limba germană, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2011, 102 p.
Recenzie de Iuliu-Marius Morariu, student,
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca
Actul sacramental al transpunerii în slove a
tresăltării cristaline a inimii, poezia, a reprezentat, reprezintă şi va
reprezenta întotdeauna o îndeletnicire pe cât de rară, pe atât de nobilă.
Poate, tocmai de aceea, ea se găsește la o
atât de mare căutare astăzi.
Din dorința de a deveni
din simpli oameni izvoare care ostoaie setea intrinsecă a însetaților dependenți de
frumos, şi poeții gorjeni, alături de ceilalți literați români,
se nevoiesc în chip asiduu, jertfind pe altarul muzei inspirație şi timp. Și nu se
luptă în zadar, căci operele lor, pe lângă măiastra perfecțiune estetică, reușește să exalte sufletul, aducându-l la extaz în fața exploziei de trăire şi frumos.
Conștientizând acest lucru, şi fiind unul dintre cei care ,,nu doresc să ascundă lumina sub obroc”, ilustrul
scriitor autohton Dumitru Dănău și-a jertfit
bruma sa de timp liber spre a-i aduna la un loc între coperțile unei antologii de o valoare inestimabilă. Ba mai
mult, și-a mai asumat şi rolul de traducător şi ,,potrivitor de slove” în limba germană.
Așa sa face că nume mari ale
liricii gorjene precum Gelu Birău, Ion Popescu-Brădiceni, Grigore Zmeu, Viorel
Surdoiu sau Claudia Voiculescu, sună şi consună în micul compendiu într-o
simfonie omofonă bilingvă.
Bucuria cititorului e întregită de faptul că, după
cum mărturisește în prefața lucrării,
translatorul nu este nici la prima încercare şi nici la prima reușită de acest fel,
privilegiați în acest sens fiind poeții de pe Jaleș.
Frumusețea
tezaurului liric constă atât în profunzimea textelor editate, cât şi în
diversitatea lor, lectorul având posibilitatea de a se delecta cu o mulțime de opere cu stiluri şi mesaje diferite. Dacă din
perspectiva traducerii, volumul e aproape impecabil, micile scăpări fiind
aproape insignifiante, din perspectiva mesajului, în mod cert există anumite
sincope (ca şi în cazul traducerii lui Creangă în limba engleză sau ale lui
Dickens în română şi acest lucru, pentru că, anumite trăiri pot fi redate exact
doar în limba maternă a scriitorului). Cu toate acestea, opera nu e deloc de
lepădat, ba din contră, e apreciabil faptul că ea face posibilă cunoașterea marilor poeți
gorjeni şi pe alte plaiuri culturale.
Ar exista totuși un
neajuns, pe care însuși autorul îl remarcă, şi anume,
parcimonia cantitativă a poeziilor prezentate. Dar cine știe, poate distinsul poet şi cercetător gorjean ne va
încânta în curând şi cu un al doilea volum…
Până atunci, învităm cititorul să se înfrupte cu
încredere din ospățul liric bilingv pus la dispoziție de poeți şi de
trducătorul antolog Dumitru Dănău.