Florentin Smarandache – doctor honoris causa la Beijing
Florentin Smarandache şi decanul Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii Jiaotong din Beijing
Anunțul ȋn limba chineză din site-ul Universității Jiaotong din Beijing:
Vâlceanul Florentin Smarandache, profesor universitar la Facultatea de Matematică şi Ştiinţe a Universităţii „New Mexico” din oraşul Gallup, statul federal New Mexico, SUA, a fost invitat săptămâna trecută în China de către Universitatea Jiatong, care i-a acordat titlul de „Profesor adjunct”, echivalent cu titlul de „Doctor honoris causa” acordat în universităţile europene şi americane.
„Doctor honoris causa” este un titlu onorific acordat de instituţiile de învăţământ superior unei personalităţi de mare prestigiu, din ţară sau din străinătate, pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţei, tehnicii şi culturii, pentru servicii de mare însemnătate aduse patriei şi umanităţii.
„Noţiunile Smarandache” sunt foarte apreciate în China
Prof. univ. dr. Florentin Smarandache, născut la 10 decembrie 1954, în Bălceşti, cu doctoratul în Teoria numerelor, are contribuţii deosebite în matematică, unde multe noţiuni (numere, funcţii, şiruri, mulţimi, paradoxuri, algebre, geometrii, grupuri, inele, câmpuri, spaţii etc.) îi poartă numele, multe dintre acestea fiind „în mare vogă” în China, unde se organizează anual o conferinţă internaţională de teoria numerelor şi noţiunilor Smarandache, iar Laboratorul de Management, Decizie şi Sisteme de Informaţie al Academiei Chineze de Ştiinţe editează o publicaţie trimestrială de matematică aplicată, numită „Revista Internaţională de Combinatorică Matematică”, care publică în mod programat şi articole referitoare la „multispaţii Smarandache” şi „geometrii Smarandache”.
Festivitatea de acordare a titlului onorific a avut la Universitatea Jiaotong din Beijing în data de 22 decembrie 2011.
Profitând de vacanţa universitară de iarnă, Florentin Smarandache va sta în China până pe 05 ianuarie 2012 şi va contacta mediile universitare din oraşe Xian şi Shanghai, unde va ţine mai multe conferinţe de matematică (logica neutrosofică) şi de… fizică („fizica neutrosofică” şi „fizica supraluminală”).
„Neutrosofia” deschide uşi noi în matematică şi în fizică
Florentin Smarandache, şef de promoţie al Facultăţii de Matematică din Craiova, nu este doar matematician, ci şi scriitor (poet, prozator, dramaturg), întemeietor al mişcării literare de avangardă numită de el „Paradoxism” (pentru că utilizează în mod programatic paradoxuri, antiteze, oximoroane), editând şase antologii internaţionale paradoxiste. Are contribuţii şi în alte ştiinţe (filozofie şi fizică), bazate pe aplicarea paradoxismului în ştiinţă.
Pornind de la faptul că pentru o entitate „A” există nu doar opusul ei, „antiA”, ci şi neutrul ei, „neutA” (care nu este nici „A”, nici „antiA”), Florentin Smarandache a generalizat „Dialectica” (un capitol al filozofiei, bazat pe existenţa „contrariilor” – „A” şi „antiA”) în „Neutrosofie” (bazată pe existenţa „contariilor” şi a „neutraliilor”).
Aplicarea neutrosofiei în matematică a dus la crearea „logicii neutrosofice”, numită şi „Logica Smarandache”.
Aplicarea conceptului „neutral” în fizică, l-a condus pe Smarandache la ipoteza că există „o formă neutră de materie”, care nu este nici „materie”, nici „antimaterie”, pe care dânsul a numit-o „nematerie”, formată din particule şi antiparticule elementare. Cercetătorii din fizica particulelor elementare au constatat o asemenea „anomalie” prin anii ’70, dar au presupus că este o eroare şi au abandonat această direcţie de cercetare pentru că nu aveau un suport teoretic! În zilele noastre, fizicienii au dedus teoretic posibilitatea existenţei unei astfel de „particule stranii”. Rămâne ca experimentele să demonstreze indubitabil existenţa „nemateriei”.
Dar, susţine Smarandache, „neutraliile” nu există doar la nivelul particulelor elementare, studiate de fizica cuantică, ci şi în fizica clasică, astfel că el propune conceptul de „Fizică neutrosofică” – un nou capitol al fizicii. În luna decembrie, el a organizat o teleconferinţă pe tema „fizicii neutrosofice”, prin care a colectat mai multe lucrări ştiinţifice pe care le va publica anul viitor într-un volum, care va putea fi citit şi în variantă electronică pe site-ul său, de la universitatea americană la care lucrează.
Aplicarea „Paradoxismului” în fizică l-a condus pe Smarandache la „Ipoteza Smarandache” (nu există viteză limită în Univers”) şi la propunerea conceptului „Fizica supraluminală”, ca un alt nou capitol al fizicii, care să studieze fenomenele fizice la viteze mai mari decât viteza luminii, considerată în concepţiile ştiinţifice „ortodoxe” ca viteză limită în Univers (conform Teoriei Relativităţii Restrânse, emisă de Albert Einstein în anul 1905).
Amintim că „Ipoteza Smarandache” a avut o confirmare experimentală în acest an prin publicarea rezultatelor „Experimentului OPERA” de la CERN (Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare) şi în urmă cu patru ani prin „Proiectul MINOS” din SUA, care au constatat că „neutrinii” (particule elementare fără sarcină electrică) se deplasează cu viteze ceva mai mari decât cea a luminii, dar fizicienii „ortodocşi” sunt foarte rezervaţi, consideră că sunt necesare şi alte experimente, în alte laboratoare, eventual bazate pe altă metodă.
Mircea Monu
