Faceți căutări pe acest blog

duminică, 28 iulie 2013

"Cartea fiinţei iertate" va fi lansată la Bucureşti



PREFAŢA EDITORULUI


Apărut în anul 2012 la „Editura Semănătorul online” ca un volum inedit, eseul „Cartea fiinţei uitate” scris de Elena Toma vede - după câţiva ani - lumina tiparului anul acesta sub sigla editurii „Semănătorul” şi aduce un nou şi aşteptat eveniment de debut literar.
Ineditul constă în faptul că – aşa cum spune autoarea - lucrarea „nu este un argument ştiinţific sau documentaristic” ci o tema general-umană tratată psihologic : „încerc să clarific originile istorice ale religiei şi cauzele sau interesele comunităţilor sociale care au generat-o.”
Puţine lucrări din România au abordat tema religiei de o altă manieră decât cea… religioasă. De pildă, cum ar fi cea psihologică sau filosofică. De la Anton Dumitriu[1], licenţiat în matematici în 1929 şi în filosofie şi în 1938 când îşi susţine doctoratul cu teza „Bazele filosofice ale ştiinţei”, atât clericii cât şi istoricii, au tras – cum se spune - fiecare „turta pe spuza lor”. Pentru că este evident că între ei nu există abordări comune, intersecţiile interpretărilor lor de fapte, nu reprezintă decât o mulţime vidă.
In articolul meu „Ghiveciul Einstein: ştiinţă, creaţie, haos” spuneam: „Ştiinţa ajunge la apogeul ei de-abia atunci când se matematizează, când formează un sistem perfect coerent, raţional constituit. Religia reprezintă şi ea un sistem axiomatic coerent de idei prin Biblie, unde există principii care au consecinţe. Şi in permanenţă,  consecinţele se articulează mereu cu principiul iniţial, în mod perfect.
Spre deosebire însă de scopul cercetării ştiinţifice, scopul bibliei este etic si religios. Un punct de pornire necesar pentru orice examinare a ei, este Evrei 11.3: "Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin cuvântul lui Dumnezeu". Aceasta înseamnă că cele ce spune biblia despre creaţie este bazat pe revelaţia divină şi trebuie înţeles numai din punctul de vedere al credinţei. Acesta este aspectul care face o distincţie netă între abordarea biblică şi cea ştiinţifică.
Nu se pot face deci, corelaţii între abordarea ştiinţifică şi cea din punct de vedere religios. Punctul de vedere ştiinţific este „lumesc” iar cel religios afirmă faptul că Dumnezeu a creat totul şi le stăpâneşte pe toate. Pe acest temei, este dezvoltat marele univers spiritual al religiei. Luând în considerare această ipoteză în ştiinţă, nu poţi explica nimic. Cu toate  acestea, cu ajutorul religiei se pot explica toate extrem de clar şi simplu. Cu o condiţie: nici un principiu religios nu poate fi introdus în ştiinţă, precum nici o axiomă ştiinţifică nu poate fi introdusă în Biblie. Acest din urmă caz este ceea ce se cheamă azi pompos „creaţionism ştiinţific” cu o consecinţă finală fatală:„distrugerea principiilor biblice, distrugerea religiei!”. Autoarea are marele merit de a nu intra nechemată nici în casa ştiinţei nici în templul religiei.
Elena Toma priveşte din altă perspectivă şi faptele şi pe Dumnezeu „ca Ideal Moral Absolut”. 
Iată un paragraf edificator:
„Numai la nivelul unei comunităţi sociale adepţii majoritari ai unei religii neagă în faţa dumnezeului lor că minoritarii altor religii nu pot fi consideraţi membri comunitari legitimi. Evreii, influenţaţi de conducătorul religios Caiafa erau contra urmaşilor lui David. Biserica prin farisei se considera singura putere rămasă să decidă destinul poporului evreu în faţa suzeranităţii romane. Mesajul lui Iisus ce propovăduia mântuirea prin sacrificiu era de neacceptat pentru evreii ce-şi doreau un erou eliberator de sub ocupaţia romană.”
Şi încă,
„La început poporul l-a urmat pe Iisus pentru minunile sale, apoi l-a părăsit pentru că nu lupta contra romanilor. Iisus lupta împotriva unui rău universal şi nu se făcea părtaşul vreunei puteri terestre vremelnice. Miracolul învierii din morţi a lui Iisus a fost replica prin care Dumnezeu ca Ideal Moral Absolut a combătut divinităţile ca emanaţie a intereselor tribale.”
Un documentar TV de la  „Naţional Geografic” în zilele Paştelui ortodox 2013 se înscria  exact pe acelaşi coordonate pe care autoarea Elena Toma le intuise cu mult înainte de a publica online această carte în iunie 2012. Iată deci o confirmare importantă pentru o lucrare nepretenţioasă, care foloseşte termeni specifici şi chiar personali. Autoarea, bine inspirată, adăugă un glosar la final şi note de subsol. Acestea fiind zise, vă asigur că aveţi sub sigla editurii noastre o carte care merită pe deplin să fie citită.

Nicolae N. Tomoniu, director editura „Semănătorul”
Nota red. Cartea Elena Toma "Cartea fiinţei iertate" va fi lansată la primăria sectorului 2, Bucureşti, marţi, 30 iulie  2013, orele 17.00, în cadrul evenimentului cultural "COLOCVIILE DE MARŢI - Ştefan cel Mare şi Sfânt, punte între Orient şi Occident". Evenimentul va avea loc la Centrul socio-cultural „Jean Louis Calderon”, Str. J.L. Calderon nr.39, tel. 0213156670 (Parcarea în curtea primăriei)

[1] A fost membru al Academiei Mediteranea del Dialogo din Roma, al Academiei Marchese din Ancona şi al Centrului superior de Logică şi ştiinţă comparată, a fost profesor onorific la Facultatea liberă de filosofie comparată din Paris şi la Institutul superior de ştiinţe umane din Urbino şi a obţinut în ţară mai multe premii ale Academiei Române.