Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Nicu N. Tomoniu - Distrugerea istoriei şi a valorilor de patrimoniu



Ororile tuturor războaielor s-au
acoperit prin afişe de propagandă.
La fel în timpul revoluţiilor şi după ele.
Afiş din timpul războaielor balcanice.

Editorialul revistei Sămănătorul, anul III, nr. 11 din noiembrie 2013, cu adăugire.
DISTRUGEREA ISTORIEI ŞI A VALORILOR DE PATRIMONIU

Am primit recent revista “Historia” şi m-am convins că celebra cugetare “Dacă vrei să distrugi un popor, distruge-i istoria” nu e niciunde mai reală decât în această revistă. Nu-i vorbă, în Consiliul Editorial sunt nume grele, ca Adrian Cioroianu, prietenul nostru, care a pus mâna la inimă când eu am vorbit într-un discurs electoral, de acum câţiva ani, despre Mircea cel Bătrân şi Sfântul Nicodim de la Tismana. Sau Zoe Petre care le-a scos din cap fanaticilor dacişti ideea că noi suntem buricul pământului prin mitologia dacilor. Lumea capetelor luminate era universală şi în preistorie sau în antichitate, în ciuda mijloacelor de comunicaţie de atunci. De pildă Zalmoxe care se duse sclav la Pitagora ca să-şi însuşească învăţătură.    .
Acum, în mileniul al III-lea, din păcate e de-a-ndoaselea, “pitagoriştii” din lume vin în România ca să ne bage în cap învăţătura măsluirii istoriei. Pentru că în Consiliul Editorial al revistei îl găsim şi pe copilul lui Tismineţki cere vine din America în România, pe bani grei de la peşedinţie, ca să-l înjure pe taică-su că a adus comunismul în România. Noi tismănenii ar trebui să-l dăm în judecată pentru că a început măsluirea cu numele său, Tismăneanu, ce-are aface individul cu Tismana? De ce n-a schimbat prenumele său, Vladimir? Păi, e clar: decât să se lepede de ideile Maicii Rusia, mai bine întinează memoria noastră, a Tismanei! Un măsluitor al istoriei şi al realităţii, aidoma lui Cristoiu şi a prietenului lui cuman, colonelul Turcescu.
 Revista  “Historia” este ea însăşi o măsluire de-a lui Cristoiu, cel căruia găina îi fătase pui vii în bulina sa posdecembristă. Dac-ar fi scris-o pe româneşte, “Istoria”, mai pupa el subvenţii de la Patriciu şi s-ar mai fi adunat “acoperiţii” capitalismului de import la el în redacţie? De fapt, nu-l duce mintea mai mult ca “privaţii” cu firmă de prin cătunele patriei, care-i zic chioşcului de pal din faţa casei “Hiper Market” în loc de “La Costică” cum era pe vremuri.     
Aşadar, citind recentul număr “Historia” constat că revista se împute lunar de articole diversioniste - unele chiar hilare prin inepţiile debitate - ce vizează distrugerea adevărului istoric. Din prostie sau din “misiune”, redactorul şef Ion M. Ioniţă lansează ideea că acţiunile Armatei Române, (armată care prin luptele de la sud de Dunăre avură ca rezultat aproape imediat după 1877, independenţa României) din anul 1913, “Când România a cucerit Bulgaria”,(sic!) Armata Română se dusese acolo pentru că “naţiunea îşi pierduse raţiunea”!  Las la o parte acest generic al revistei, cu nimic mai prejos decât hipermarketu’ lui Costică de la Delenii din Deal, întrebându-l: acum, după 100 de ani, Armata Română îşi pierde soldaţii în Afganistan tot pentru că  naţiunea şi-a pierdut raţiunea? Sau noi gândim istoria aidoma celui care priveşte o bătaie de elevi, de la colţul străzii, numărând care a dat pumni mai mulţi, neinteresându-l că stategia educativă din România e vraişte.
  Dar ce-i şi mai rău, este că în “dosarul cestiunii”, din “Historia” lui Cristoiu, se face o suspectă comparaţie între argumentele diplomaţiei româneşti în vremea războaielor balcanice şi iredentismul maghiar care doreşte Transilvania, amândouă ipotezele, “bazate doar pe considerente istorice”.
“Sublimă diversiune subliminală”, ar zice conu Iancu, care eşti “mă musiu” prin redacţie de te tragi din “neamul” lui Attila de spui asemenea prostii? Pentru că musiu Cristoiu nu-i hun de neam deşi l-a găsit Djuvara cuman, e d’al nostru din popor, crescând la ţară găinile minune care-şi nasc direct puii.
Dar să nu ne băgăm unde nu trebuie, să lăsăm diversiunile istorice “celor de meserie”. Vorba celebră “Un cuvânt de spirit se naşte în mintea unui nărod” se potriveşte perfect cu  alt generic cristoian: “Istoria ca telenovelă”! Curat, coane Ioane! Felicitări pentru maneaua ta de istorie!
 Şi ca să fie “Historia” o revistă de incultură completă ce credeţi că făcu Cristoiu? Lansă pe internet varianta online cu  mâzgălirea imaginilor care se întinse ca râia prin toate ziarele de cancan din România. Suntem unicat in lume privind imagini neserioase şi cu patalama peste ele ca să se ştie bine cine este tâmpitul care a copiat poze dintr-o parte şi le-a pus pe Internet ca fiind ale lui.
Imaginea unui monument istoric din România
 mânjit de Cristoiu ca să pară că ai lui
au făcut poza asta “originală”
Priviţi opera jurnalistului-manelist Cristoiu în dreapta, raportată la situl http://www.france-histoire.fr/ care oferă cititorilor săi imagini curate ca lacrima, ai căror jurnalişti ştiu meserie, nu fură din albume vechi ca telenovelistul nostru de istorie.
Pentru că asta a făcut Cristoiu şi toţi care şi-au făcut un tiltlu de glorie scanând imagini din albume vechi, din timpul regatului, şi să se împopoţoneze că sunt ale lor prin patalamaua pusă peste imagine. Imaginea telenovelistică de sus reprodusă din “Historia” aparţine albumului "România" de Kurt Hielscher (1938) iar deontologia profesională, atât cât mai e la cei care pur şi simplu “latră politic” pe la televiziuni, i-ar obliga nu să pună patalamele pe imaginile furate ci să dezvăluie sursa imaginii aşa cum adevăraţii intelectuali ai ţării o fac.
Imaginea unui monument istoric de pe un
site din Franţa, cu jurnalişti normali la cap
care oferă cititorilor săi imagini nemâzgălite
 după reţeta hoţească a lui Cristoiu&Co
Un exemplu de toată lauda şi o bucurie a faptului că România încă mai are oameni competenţi, este profesorul Adrian Săvoiu.
S-a născut la 31 octombrie 1954 la Câmpulung-Muscel, într-o familie de profesori. A făcut studii gimnaziale şi liceale în oraşul natal, apoi a urmat Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti, specialitatea română-latină (promoţia 1978). Este profesor titular gradul I de limba şi literatura română, în prezent la Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” din Bucureşti. La un pas de manelistul Cristoiu şi colonelul lui în dezinformare Turcescu! Profesorul Adrian Săvoiu, ca un adevărat intelectual al ţării, nu numai că dezvăluie sursa imaginilor de pe blogul dânsului http://adriansavoiu.wordpress.com/ dar spune şi câteva cuvinte despre  Kurt Hielscher acest meseriaş adevărat care a ajuns şi la Tismana. Germanul Kurt Hielscher (1881-1948) a fost un nume de referinţă pentru fotografia documentară europeană din perioada interbelică. A călătorit în toată Europa şi a realizat albume despre Spania, Italia, Iugoslavia, Danemarca, Austria, Norvegia, Germania.
În anul 1933 a publicat la Leipzig, în condiţii grafice excepţionale, albumul cu fotografii sepia "RUMANIEN - Landschaft. Bauten. Volksleben" ("ROMÂNIA - Natură. Clădiri. Viaţă populară"), prefaţat de un vibrant cuvânt înainte al lui Octavian Goga. Albumul a apărut şi în versiune română şi franceză, iar în anul 1938 a cunoscut o a doua ediţie spune distinsul profesor Săvoiu.
Adăugăm că germanul Kurt Hielscher a fost la Tismana în anul 1937 şi a realizat câteva fotografii excepţionale a unor echipe de cusături, (v. în nr. viitor al revistei despre Constanţa Neferescu) ale unor ţărănci, ale unor ciobani şi ale mânăstirii.
Spre bucuria unor colecţionari ca redactorii lui Cristoiu de la Historia, ale unor jurnalişti din Gorj sau de aiurea, ale unor amatori de pe molima internaţională numită Facebook, care-şi etalează incultura dându-se proprietari pe lucrul altora!
Despre practica aceasta neserioasă revista “Sămănătorul” a mai scris. Vă invit aşadar, să citiţi sau să recitiţi editorialul “Povestea tristă a unei piraterii” apărut în “Sămănătorul”, nr. 2 din februarie 2012. Credeţi că s-au îndreptat lucrurile? S-a lipit semnalul nostru ca apa de gâscă!
Tocmai vorbeam la telefon zilele acestea cu distinsul prof. Zenovie Cârlugea, spunându-i că, din păcate, doar revista noastră şi a dânsului, “Portal Măiastra”, mai oferă online imagini neştampilate cum a ajuns azi moda datorită unor tupeişti! Şi l-am sunat pentru ca să-i cer acceptul să preiau un articol din revista dânsului. Acelaşi lucru l-am făcut cu autorul. Iată nişte gesturi normale între oameni care-şi respectă revista, respectând în acelaşi timp revista altuia!
Schitul Cioclovina de Jos
Piratul din Târgu Jiu a recidivat din nou fără să respecte normele Internet. A pus o imagine de la Schitul Cioclovina de Jos fără să dezvăluie sursa. A trebuit să intervin acolo direct:
Asociatia Semanatorul Tismana: Aceste imagini de la schituri au fost eliberate sub licenta Creative Commons Atribuire 2.0 Generică. Sunteţi liber: să partajaţi cu alţii – adică, aveţi dreptul de a copia, distribui şi transmite imaginea, să adaptaţi – adică, aveţi dreptul de a adapta imaginea. În următoarele condiţii: atribuind  – Trebuie sa atribuiţi opera specificând autorul (Nicu Tomoniu) sau licenţiatorul (dar sub nicio formă care ar sugera faptul că dvs. sunteţi autorul imaginii, aşa cum faceţi punând peste imagine un însemn personal). Nu e nevoie să stâlcim imaginile cu patalamaua noastră ci trebuie să dăm exemplu de corectitudine, să educam tinerii să spună autorul: Sabin Cornoiu, Nicu Tomoniu, etc. Nu vă diminuează cu nimic munca prin a le spune vizitatorilor cine este autorul. Dimpotrivă!
Ca să fie învăţătura completă, dăm în caseta de mai jos - pentru toţi cei care vor să respecte legea - şi procedura prin care se licenţiază simplu şi imediat o imagine pe care o ai pe un site. Dacă doriţi să oferiţi public mai multe imagini şi să licenţiaţi mai multe imagini, folosiţi site-ul:
Revista “Sămănătorul” recomandă tuturor celor care “trag” de pe internet imagini, să specifice autorul!
Iar dacă, dintr-un motiv sau altul nu agrează autorul  să specifice licenţiatorul sau site-ul de unde a descărcat imaginea, pentru ca cititorul să poată găsi acolo şi alte imagini asemănătoare! Mai grav, punând, spre exemplu, o imagine licenţiată pe Facebook fără specificarea licenţei, aceasta poate avea drept consecinţă cererea licenţiatorului de a vă închide definitiv contul pierzându-vă tot ce aţi scris acolo, inclusiv imaginile postate!
 Imaginea de mai sus face parte din abumul "Imaginile 151-200 (Cioclovina, Pocruia, Gornoviţa, Cetăţui)". Puteţi să procedaţi hoţeşte, fireşte cu consecinţele de rigoare. Dar dacă vreţi să fiţi apreciat ca un intelectual şi să vă admire lumea ca pe dl Săvoiu, fie daţi sursa site-ului (vedeţi caseta de jos) fie licenţiatorul:
Astfel, cititorul paginii dvs. online poate cere pe acest site o căutare “Cioclovina” şi va găsi TOATE imaginile de acolo privind schitul Cioclovina, inclusiv cea de jos: File:Ansamblul_schitului_Cioclovina_de_Jos_img-0366.jpg
Mai mult, cititorul va avea parte de imaginea full, adică completă, 1600/1200 pixeli, şi nu de o imagine incompletă şi mânjită cu faimosul dvs. ID ca să vă arătaţi incultura. Pentru că dacă mai târziu acela care s-a uitat la imaginea presupusă a dvs. o va găsi pe wikimedia, cu siguranţă veţi primi o înjurătură şi nu o felicitare!   
-------------------------------------------------------
Dacă doriţi să vedeţi peste 250 de imagini ale monumentelor din Gorj şi Alba intraţi aici:
Dacă doriţi ca fotografiile dvs. de pe un site să fie licenţiate, intraţi la adresa de mai jos, vi se va da un cod care trebuie copiat şi pus in formatul sursă HTML al paginii unde se află imaginea, lângă imagine.
--------------------------------------------------------



APROPO DE IMAGINI FALSIFICATE

 Pe coperta revistei Sămănătorul, anul III, nr. 11 din noiembrie 2013, a apărut o imagine color după o fotografie a lui Samuil Mârza, fotograful Unirii de la 1918.  Era preluată de pe Facebook, cel care a postat-o fiind „Istorie românească în fotografii”. In spatele acestui alias, se ascunde un împătimit al fotografiilor vechi, care se bucură în mod real de o largă popularitate Spre deosebire de alţii însă care nu respectă regulile de copyright, mai toate imaginile pe care le-a postat au dezvăluită sursa, şi mai mult, adaugă şi informaţii. Este ajutat cu comentarii de alţi împătimiţi ai fotografiei vechi. Aşa am aflat, din aproape în aproape, că imaginea aceasta atât de folosită de români, este un fals după fotografia lui Samuil Mârza.
Iată ce ne spune dl. Stefan Both de la Adevărul, pagina Internet:
„În perioada sărbătorilor legate de Ziua Marii Uniri, de la 1 decembrie 1918, ziarele, agenţiile de presă şi blogurile din România au preluat o poză falsificată grosolan pe vremea comunismului

Este vorba de o fotografie realizată la Alba Iulia, de renumitul fotograf ardelean Samoilă Mârza, care a trăit între anii 1886-1967. În poza originală surprinsă de Samoilă Mârza, de la Adunarea Naţională, apar românii cu steagurile Transilvaniei. Steagul Transilvaniei era albastru-roşu-galben, pe făşii orizontale. După unirea din 1918 cu România, Ardealul rămâne timp de un an şi jumătate, autonom în cadrul statului român, fiind condusă de un Consiliu Dirigent, având acest drapel. În timpul comunismului, imaginile surprise de Samoilă Mârza au fost falsificate grosolan. Astfel că în 1968, apare pe coperta revistei Magazin Istoric, poza în care au fost schimbate ordinea culorilor în albastru-galben-roşu.”

Bun, zicem noi, dar cine este acel falsificator de la Magazin Istoric? Orice copertă din această revistă, avea în interior detalii asupra autorului copertei. Atunci, nu-l putem găsi? Poate ne ajutaţi dvs.!
Nu m-ar mira să dăm de… Cristoiu!