Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 30 iulie 2016

Lucia Pătrașcu - Recenzie „Forța curajului” de Georgeta Damian



   Volumul „Forţa curajului”, semnat de Doamna Georgeta Damian, Editura Academica, Galaţi 2005, este dovada unei izbândiri în lupta cu (aproape!) imposibilul, realizată prin eforturile cumulate ale celor implicaţi în această poveste adevărată şi grea.
   Punctul principal al acestei cărţi este dârzenia şi perseverenţa cu care Vlad („înainte de a împlini un an, fiului meu, Vlad, i se pune diagnosticul de acondroplazie”, o boală congenitală de cauze necunoscute care afectează oasele lungi ale corpului uman), reuşeşte să se mobilizeze pentru a-şi realiza dorinţa sa de vindecare. Alături de el sunt cei dragi,  mama sa Georgeta, tatăl său Vali, sora Alina, apropiaţii fireşti, rudele, prietenii cunoscuţi şi necunoscuţi, toţi cei care îi însoţesc cărările întortocheate prin labirintul atâtor încercări dureroase, nepregetând să presare peste tot florile înţelegerii şi ale iubirii. Toţi ceilalţi oameni, medici din ţară şi din străinătate, asistenţi şi asistente, profesori şi colegi de şcoală, terapeuţi, oameni simpli, care empatizează cu deznădejdea acestei familii şi înţeleg acel curaj ce vine dintr-o mare credinţă în Dumnezeu. Oameni, al căror nume autoarea îl aşează în paginile scrise, ca într-o carte de onoare, ce trebuie citită cu respect şi gratitudine.
   Într-un gest de recunoştinţă, autoarea volumului, doamna Georgeta Damian, a scris despre toţi cei care au participat cu dăruirea lor fizică, morală şi materială la împăcarea unui destin nemilos cu armonia demnităţii personale la care oricare om are dreptul şi pentru care merită să luptăm. Această poveste cu final fericit pare a avea un motto convingător: „Biruinţa nu-i obligatorie. Obligatorie este lupta”, cuvinte pe care le aflăm la sfârşitul cărţii, în acele pagini ce cuprind un adevărat decalog prin care autoarea, mamă care a trecut împreună cu Vlad, fiul său, prin furcile caudine ale unei lupte dure din care au ieşit învingători, are puterea să sintetizeze tot efortul făcut şi tot ajutorul primit.  
   Volumul „Forţa curajului”, pe care autoarea Georgeta Damian, citând din Gabriel Liiceanu, îl consideră „o scrisoare către departele nostru” este, de fapt, manualul care ne învaţă omenia şi, odată în plus, credinţa în Dumnezeu şi în bunătatea oamenilor, întotdeauna solidari cu semenii aflaţi în dificultate. Avem în faţă un tratat de medicină scris mai altfel, deoarece acesta nu vine de la profesori eminenţi, titraţi, cei care scriu pentru studenţii lor, ci de la cea mai îndreptăţită dăscăliţă, o dăscăliţă care ne învaţă curajul conştientizării problemei ce va trebui rezolvată, o mamă care descrie cu lux de amănunte procedurile pe care le suportă fiul său pentru devenirea sa spre starea de normalitate, o mamă care luptă împreună cu el, pentru el.. Ce dacă este vorba de „cuie în oase” pentru alungirea şi consolidarea lor, ca să mă refer doar la aât? Ce dacă la un moment dat „lumea lui se împarte între pereţii spitalului şi dincolo, în libertate şi normalitate”. Toate eforturile, lupta cu durerile fizice şi morale  transformă omul. Acum „este evidentă diferenţa dintre Vlad - copilul din urmă cu câţiva ani şi Vlad - adultul de azi”.
   Avem în faţă nu un volum, nu o carte, nu o plachetă  (deşi scriitura autoarei deovedeşte un adevăsrat talent literar prin analizele psihologice aducătoare de nelinişti, întrebări şi răspunsuri!), ci un adevărat dar ce ne îmbogăţeşte pe noi, cei neîndumnezeiţi cu atâta putere şi înţelepciune. Desigur că nu este o carte de beletristică în sensul cel mai pur, nu cuprinde pasaje imaginative, iar descrierile de natură nu pictează paginile ca în orice altă scriere. Aici, petele de culoare care bucură ochiul sunt doar fotografiile care însoţesc evoluţia fiului de la „...micul Maradona” până la „...răsfăţatul fetelor”. Deoarece, Vlad învinge!...„Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor aduna”.  Spune autoarea: „Dacă fie şi o singură persoană, citind această carte, găseşte curajul să plece la luptă şi să meargă până la capăt, atunci aceste rânduri îşi vor fi atins scopul”. O lecţie de viaţă, ce ne spune tuturor: Ocrotiţi hotarul de viaţă al copiilor, lărgiţi-i circumferinţa zi de zi şi încununaţi-o cu florile iubirii!    

   Astăzi, când eu mă aplec asupra acestor rânduri cu înduioşare şi multă dragoste, Vlad, învingătorul Vlad,  este „Vlad Damian, singurul român care s-a operat în Franţa la sfârşitul anilor 90 şi a câştigat peste 20 de centimetri în înălţime, după ce şi-a lungit şi tibia şi femurul în operaţii succesive! Dacă îl priveşti astăzi pe profesorul de muzică Vlad Damian îţi vine greu să crezi că tânărul de aproape 1 metru 70 de astăzi abia depăşea în urmă cu 16 ani 1 metru 40. Şi totuşi, dorinţa să de a fi mai înalt i-a fost îndeplinită la capătul a trei ani foarte dureroşi şi plini de privaţiuni”. ( citat din Reportajele telejurnalului TVR 24mai2014).

    Relevante sunt ecourile pe care le-au simţit toţi ce care au citit paginile pline de durere nemărginită şi curaj mângâiat de Sfintele Palme Dumnezeieşti întru întărire şi împlinire. Am vrea să amintim câteva nume care apar în ediţia a doua a cărţii sub titlul „Gândurile şi sentimentele unor prieteni (dupa citirea cărţii „Forţa curajului” - Georgeta Damian), reacţii în care vom întâlni exprimarea unor sentimente deosebite despre această fericită finalitate a unei lecţii de viaţă. Iată-i pe cei care au scris până acum despre familia Damian, un exemplu de suraj şi dăruire: Liviu Palade, conf. dr. ing., Universitatea din Lyon, Franta; Monel Tratatovici, inginer navalist si campion naţional universitar de şah al Romaniei, Israel; Dan Mihalcea, inginer frigotehnist Cluj; Elena şi Cătălin Dobrea, ingineri, Suedia; Laura Ivaşcu, inginer, Italia; Alexandru Dobrovicescu, prof., dr. inginer, Univeritatea „Politehnica” Bucureşti; Liliana Huţanu, ing. frigotehnist, Galaţi; Bogdan Horbaniuc, prof. dr .inginer, Universitatea „Gh. Asachi”, Iaşi; Camelia Solomon, inginer, Girona, Spania; Carmen Dumitrescu, inginer, Toronto, Canada; Dana Debu, inginer, Londra, Anglia; Gabriela Babeş, Braşov; Iana Druţă, inginer, Bucureşti; Irène şi Antoine de Santis, amici, Paris, Franţa; Leontin Surdeanu, student, Barcelona, Spania; Marlena Pleşa, avocat, Galaţi; Michaela Ceresnea, medic, Paris; Ema Panaite, prof., dr. inginer, Univeritatea „Gh. Asachi”, Iaşi; Gh. Popescu, prof., dr. ing., Universitatea „Politehnica” Bucureşti; Raluca Druţă Gheorghiu, sociolog, Montreal, Canada; Veronica Tiron, inginer, Galaţi; Cătălina Neculiţă, studentă, IEI, Galaţi; Veronica Balaj, scriitor-jurnalist Radio Timişoara; Carmen Sabău, radio-chimist, Bolingbrook, Chicago, SUA; Ionescu Cătălin Irinel, lt.col (r), inginer, expert criminalist; Crina Enache (Cocari), inginer, Michigan, SUA şi Virgil Nistru Ţigănuş, Revista „Dominus”, Galaţi, din cuvintele căruia ne vom permite să cităm în încheiere,(cu scuze pentru ceilalţi, care îşi merită, de asemenea, omagiul nostru): „Volumul FORŢA CURAJULUI reprezintă jurnalul unei comunităţi de oameni de omenie într-o lume tot mai egoistă....Este dintre cele mai impresionante mărturii despre curajul, dragostea, încrederea şi solidaritatea în suferinţă.  Autoarea se integrează în familia spiritelor ocrotitoare ale femeilor române. O recomandă frusteţea şi plasticitatea discursului, muzicalitatea gregoriană a frazei, adică un aliaj de încredere, căldură şi speranţă”.
 
Lucia PĂTRAŞCU
26 iulie 2016,
Brăila.