Ce seminţe să
cumpăraţi din Bâlciul de la Bunavestire ?
(25 martie, Tismana,
Aleea Digului)
Terapia cu seminţe
Culese de Nelu Băbău
Consumate crude, seminţele
fructelor şi legumelor sânt adevărate medicamente naturiste
Statisticile spun că românii
ronţăie mai multe seminţe decât americanii, consideraţi cei mai mari
consumatori de pop-corn. Ne plac seminţele, mai ales cele de floarea-soarelui
şi de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau când vrem să ne lăsăm de
fumat. Seminţele legumelor şi fructelor şi-au găsit o întrebuinţare la români
mult mai valoroasă: leac pentru diferite afecţiuni. Seminţele făceau parte din
reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară, iar azi sânt ingrediente
pentru cele mai eficiente preparate naturiste. Consumate crude, au efectul cel
mai puternic.
Micile uzine de medicamente
Pe vremuri, ţăranii le considerau
păstrătoarele vieţii, adevăr demonstrat şi de medicina modernă care a
descoperit că, înainte să se transforme în plante verzi, seminţele conţin
energii uriaşe şi substanţe benefice pentru organism. Terapia cu seminţe nu
presupune consumul exclusiv al seminţelor, ci ân combinaţie cu un regim sănătos
bazat pe legume şi fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, seminţele se
mănâncă neprăjite, deoarece prin preparare termică, cea mai mare parte a
proprietăţilor lor vindecătoare este distrusă. Din seminţe se pot prepara şi
remedii sub formă de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau
infuzii. Mai trebuie ştiut că seminţele, deşi par uscate şi moarte, sânt
organisme vii, bogate în nutrienţi. De aceea, consumul seminţelor între mese, în
locul gustărilor, pe lângă rolul extrem de benefic, şi satură. Nu întâmplător
terapia cu seminţe este inclusă în regimurile dietetice.
Seminţe de dovleac pentru inimă
Dietologii din Japonia pun seminţele
de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul produselor alimentare, deoarece
ele conţin 36-52% grăsimi, vitamine, microelemente şi, mai ales, zinc. Sânt
recomandate ân lupta cu prostatita, constipaţia şi balonarea. Sânt diuretice, întăresc
muşchiul cardiac şi rinichii, ajută la creşterea părului, elimină metalele
grele din organism. Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele de
bostan dintr-un pahar de seminţe pisate într-un vas de lut şi trei pahare de
apă clocotită. Se strecoară, se stoarce bine terciul şi se bea lichidul obţinut
de trei ori pe zi, câte 1/2 de pahar, înainte de masă. În caz de limbrici
(viermi intestinali), se prepară un amestec din 30 g de seminţe crude de
bostan, cu pieliţă verde, 50-60 ml de apă şi o linguriţă de miere de albine. Se
ia pe nemâncate, câte o linguriţă, timp de o oră, până se epuizează toată doza,
apoi se face o clismă. Ân cosmetică, seminţele de dovleac împrospătează tenul.
Seminţele crude se pisează bine, se amestecă cu apă clocotită (1:10) şi se fierb
până se obţine o pastă omogenă care se aplica pe faţă pentru 15-20 minute.
Specialiştii în medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de dovleac,
care desfundă vasele de sânge, reglează colesterolul şi stimulează activitatea
rinichilor, dar au şi rol adjuvant în cancer, leucemie, scleroză sau diverse
boli greu vindecabile. Se mai recomandă în alimentaţia persoanelor cu boli
hepatice, cardiovasculare, femeilor însărcinate şi copiilor.
Susanul previne osteoporoza
Seminţele de susan conţin vitaminele
A, B, C, E. Pentru întărirea şi curăţirea organismului, se consumă câte 15-20 g
de pulbere preparată din seminţe, cu puţină apă, de trei ori pe zi, cu 10-15
minute înainte de masă. Arsurile se tratează cu un terci din seminţe de susan
râşnite şi apă. Se schimbă pansamentele de 2-3 ori pe zi, până la vindecare.
Susanul poate înlocui sarea. Se amestecă 5 linguri de seminţe de susan, cu 3
linguri seminţe de in şi o lingură de sare de mare, prăjită ân prealabil într-o
tigaie uscată. Amestecul se păstrează într-un borcan închis bine. Seminţele de
susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult decât se află în carne. Sânt foarte
bogate în calciu şi înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne
osteoporoza. Seminţele au o mare valoare energetică, aduc un aport însemnat în
afecţiunile de nutriţie, sânt laxative, emoliente, antitumorale şi ajută la
detoxifierea ficatului şi a rinichilor, întăresc sistemul imunitar, cresc
fertilitatea şi sânt afrodiziace. Seminţele de susan sânt o sursă bună de
seleniu, magneziu şi fosfor, având un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu.
Seminţe de mărar pentru glaucom
În medicina tradiţională,
seminţele de mărar şi-au câştigat reputaţia de leac extrem de eficient ân mai
multe afecţiuni. Pentru hipertensiune şi insuficienţă coronariană cronică, se
opăresc în 500 ml apă clocotită 2 linguri de seminţe de mărar pisate şi se
infuzează într-un termos timp de o oră. Se strecoară şi se beau câte 100 ml
lichid cu 30 minute înainte de masă, de 3-4 ori pe zi. Leacul este bun şi pentru
artroză şi îmbunătăţirea digestiei. Ân caz de insomnie, 5 linguri de seminţe de
mărar pisate se amestecă cu 500 ml vin roşu tare, se pun pe foc mic 10 minute,
se infuzează o oră şi se strecoară. Se beau câte 1-2 linguri, cu 30 minute înainte
de culcare. Glaucom: peste o linguriţă seminţe de mărar râşnite, se toarnă 250
ml apă clocotită, se ţine la infuzat o oră. Se consumă câte 50 ml, de patru ori
pe zi, înainte de masă, timp de 21 de zile. După o pauză de 10 zile,
tratamentul se repetă. În caz de bronşită şi răceală, se recomandă să se
mănânce zilnic câte o linguriţă de pulbere din seminţe de mărar amestecată în
ceai sau apă caldă. Le puteţi amesteca şi cu cartofi fierţi sau le puteţi
presăra pe o felie de pâine. Ceaiul din seminţe de mărar rezolvă şi incontinenţa
urinară. Pulberea şi tinctura extrasă din seminţele de mărar sânt un stimulent
şi un reglator hormonal foarte puternic. Din seminţele de mărar se obţine un
ulei cu care se masează sânii, pentru a deveni mai mari şi mai fermi.
Expectorant din seminţe de in
Seminţele de in sânt folosite la
combaterea constipaţiei şi a inflamaţiilor tubului digestiv şi căilor urinare.
Extern, făina din seminţe de in are proprietăţi antiseptice şi calmante.
Cataplasma din făină de in şi muşeţel (părţi egale) ajută la maturarea
abceselor şi furunculelor, iar în amestec cu mierea ajută la vindecarea
rănilor. Pentru conjunctivită: o linguriţă de seminţe de in se infuzează 15
minute în 50 ml apă clocotită. Apoi se pisează până ce apare un mucilagiu. Se
strecoară şi se foloseşte pentru spălarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urciorul
trece dacă se încălzesc pe o tigaie uscată seminţe de in, se leagă într-o
batistă şi se aplică pe locul bolnav pentru 5-7 minute. Un expectorant bun
obţine din 1/2 linguriţă de seminţe de in râşnite, care se agită 15 minute, în
150 ml apă. Se strecoară şi se beau câte 2 linguri de 3-4 ori pe zi pentru
tratarea bronşitei. Extractul din seminţe de in este utilizat în inflamaţiile
şi hipertrofia prostatei. Scade senzaţia imperioasă de a urina şi cantitatea de
urină acumulată în vezică. Un alt avantaj constă în faptul că împiedică
creşterea celulelor prostatei, contribuind la vindecarea cancerului de colon şi
a prostatei, la tratamentul arterosclerozei, împiedicând formarea cheagurilor
de sânge.
"Bomboanele agricole" combat nicotina
Seminţele de floarea-soarelui,
cele mai populare seminţe consumate la noi, au multiple întrebuinţări în
medicina naturistă. Sânt un remediu de bază în combaterea bolilor de rinichi,
de bilă şi circulatorii. De asemenea, se folosesc în cure pentru tratarea
sterilităţii şi impotenţei vasculare şi hormonale. Uleiul obţinut prin presare
la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea
afecţiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii ale căilor superioare. Se
ia o gură de ulei în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, şi se suge vreme de 10
minute, apoi, lichidul plin de microbi, se scuipă şi se clăteşte gura
insistent. Seminţele de floarea-soarelui conţin o cantitate substanţială de
acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol din pereţii arterelor. Sânt
bogate în vitamina E, un antioxidant care previne apariţia bolilor de inimă.
Sânt recomandate mai ales femeilor gravide şi copiilor, pentru conţinutul
ridicat de vitamine B. Seminţele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta
de nicotină, iar infuziile fortifică vasele de sânge şi nervii, amortizând
impactul renunţării la tutun.
Seminţele care înlocuiesc insulina
Schinduful este o plantă ierboasă
ale cărei seminţe tratează diabetul de tip insulinodependent. Se face o cură de
12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau câte 2-3 căni pe zi.
Schinduful este un hipoglicemiant puternic ân timp, care va necesita reducerea
gradată a dozelor de insulină. Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia
câte o linguriţă de pulbere de patru ori pe zi, înaintea meselor principale.
Intervine în metabolismul lipidelor, reducând aşa-numitul colesterol rău,
protejând sistemul cardiovascular de apariţia ischemiei cardiace. Seminţele
sporesc secreţia lactată şi îmbunătăţesc starea de sănătate a mamei. Două
linguriţe de pulbere amestecată cu miere, luate cu o oră înainte de masă,
vindecă anorexia. Infuzia de schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauză,
prevenind eliminările masive de calciu şi ajutând la păstrarea forţei
musculare. Mai vindecă şi sterilitatea, dar are şi efecte antiinflamatoare
asupra intestinului. Cataplasma cu seminţe de schinduf ajută la terapia
ulcerelor varicoase, eczemelor cu mâncărimi. În cosmetică, întăreşte unghiile
şi părul, iar pe femeile prea slabe le ajută să-şi rotunjească formele, fără a
creşte ţesutul adipos.
Chimen, coriandru şi mac
Se consideră că seminţele de
struguri sânt nişte antioxidanţi foarte puternici, cu rol ân combaterea
cancerului. Sânt bune remedii împotriva artritelor, alergiilor, problemelor de
circulaţie, diabetului şi a problemelor de vedere. Celebru pentru combaterea
gazelor la stomac şi a aerofagiei, chimenul se prepară în felul următor: se
opăreşte o linguriţă de seminţe cu o cană de apă, se lasă să se infuzeze 10
minute, apoi se bea câte o ceaşcă după fiecare masă. Datorită principiilor sale
active, chimenul ajută ân tratarea enterocolitelor, măreşte diureza şi lactaţia
mamelor care alăptează, stimulează pofta de mâncare şi este vermifug. Seminţele
se folosesc şi la conservarea murăturilor, pentru a-i da pâinii o aromă
deosebită, în brânză, iaurt. În India se foloseşte chimenul alb, care are un cu
totul alt gust şi aromă, cu el se condimentează mâncărurile cu orez şi legume.
Infuzia cu seminţe de chimen este recomandată ân guturai. Seminţele de
coriandru, preparate sub formă de decoct reduc colesterolul rău. Este un bun
diuretic şi stimulează acţiunea rinichilor. Siropul din seminţe de mac tratează
răceala, iar infuzia calmează durerile de dinţi şi urechi. Seminţele de mac mai
au şi efect sedativ.
Alte seminţe de leac
- seminţele de pătrunjel vindecă insuficienţa
cardiacă. Macerate ân ţuică, ajută la dispariţia petelor de pe piele.
- seminţele de arţar sânt recomandate în caz de
colecistită. În timp, dispar durerile în zona ficatului, creşte pofta de
mâncare.
- seminţe de fenicul: bronşită cronică cu tuse.
- pentru tratarea lipsei de iod, se mestecă 8
seminţe de măr, care asigură doza zilnică de iod. Atenţie, seminţele conţin şi
o cantitate mică de cianură!
- seminţele de muştar sânt bune contra
durerilor de dinţi, dacă se amestecă pe partea unde se află dintele bolnav.
- pentru potenţă, prostată şi pietre biliare:
se amestecă 3 linguri seminţe de pepene galben, 3 linguri seminţe de dovleac şi
5 linguri miere de albine.
- seminţele de pepene roşu pisate, amestecate
cu ulei de măsline, elimină pietrele de la rinichi. Cu trei linguri de lapte,
vindecă hemoragiile uterine.
- seminţele de ridiche neagră sânt bune la
vindecarea rănilor, escarelor şi ulcerului varicos.
- seminţele de morcov ajută la eliminarea
pietrelor de la rinichi şi fiere.
- durerile în gât provocate de răceală se
ameliorează cu 1/4 de pahar de seminţe de rodii fierte ân 250 ml apă. Se bea
lichidul fierbinte.
- pentru îndepărtarea mirosului de peşte, se
fierb seminţe de anason. Decoctul din seminţe de anason este foarte bun în astm
bronşic.
- seminţele de muştar negru dau mâncărurilor cu
legume un gust puţin iute şi normalizează activitatea hormonală.
- seminţele de ardei iute în apă fiartă şi
miere sânt bune contra durerilor de gât.
- decoctul din seminţe de gutui se foloseşte
intern în cazul bronşitelor, al tusei cu sânge, al hemoragiilor uterine, şi
extern, sub formă de comprese ca mijloc antiinflamator în afecţiunile ochilor, în
arsuri, iritaţii ale pielii şi în anghine (gargară).
- în caz de artroză, se recomandă comprese
calde din decoct de seminţe de brânduşă de toamnă.
- mâncaţi în fiecare dimineaţă o mână de
seminţe de susan negru foarte bogate în calciu.
- uleiul obţinut din seminţe de urzică mare
este cel mai bun remediu ân otrăvirile cu ciuperci.
- câteva seminţe de salvie puse în apa pentru
baia picioarelor duc la diminuarea transpiraţiei şi a mirosului neplăcut.
- seminţele de frasin au proprietăţi afrodiziace.
