Festivalul "Tismana 2013" – Clarificări şi video-liste cu rezultatele
 |
| Imagine prelucrată digital pentru a se pune de acord pliantul festivalului cu bannerul... |
Dacă în
privinţa numărului de ediţii (46) ale acestui festival lucrurile au rămas
bătute în cuie, mai rău stă Tismana cu denumirea festivalului, care se tot
modifică de la an la an, în funcţie de cine scrie pliatul şi … bannerul ediţiei.
Adică aceea fâşie lungă de pânză cerată de tip publicitar care arată turistului
dar şi ţăranului venit la „bâlci” să-şi cumpere „ţoale pentru la iarnă”, ce
manifestare culturală are loc de Sântămăria Mare la Tismana.
Calculul
numărului de ediţii.
Monografia oraşului Tismana dă - printre alte calcule
- şi formula de calcul a ediţiei actuale ştiind că prima ediţie a avut loc în
anul 1966. Avem deci:
Din anul 1966 şi până în 2013, avem 2013-1966=47
ediţii. Adăugăm şi ediţia 1966, pentru că şi în acel an a avut loc festivalul.
Sunt deci 48 de ediţii dar în anii 1990 şi 1991 nu s-a
organizat „festivalul” tradiţional ci doar bâlciul şi manifestări cultural
artistice cu formaţii locale.
În consecinţă, au avut loc doar 46 de ediţii tradiţionale
ale Festivalului cântecului, dansului şi portului popular „Tismana”.
Ce
este festivalul?
Conform DTM - Dicționar de termeni muzicali,
dicţionar de tip specializat, cu autor, Academia Română, Institutul de Istoria
Artei „G. Oprescu”, Editura Enciclopedică, 2010, festivalul muzical este
definit astfel:
festival,
eveniment artistic naţional sau internaţional, în cadrul căruia se întâlnesc
formaţii şi solişti de prestigiu.
Conform DCR2 - Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a,
tip specializat, autor: Florica Dimitrescu, Editura Logos, 1997, a apărut recent şi termenul
festivalul-concurs:
festivál-concúrs s.n. (artă) Festival în cadrul căruia are loc și un concurs ◊ „Miercuri
a început la Târgoviște cea de a treia ediție a popularului festival-concurs de romanțe «Crizantema de
aur».”
Sc. 29 X 70 p. 3. ◊ „La Suceava se desfășoară cea de a treia
ediție a festivalului-concurs de etnografie și artă populară [...]” R.l. 22 VI 74 p. 2.
Dar termenul „festival” este uzual gândit şi vorbit,
după DEX '98 - Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, tip
oficial, autor: Academia Română,
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998.
Acesta spune:
FESTIVÁL,
festivaluri, s. n. Manifestare artistică (muzicală, teatrală etc.)
cuprinzând o serie de reprezentații și având caracter festiv.
– Din fr. festival.
Care
este adevărata denumire pentru festivalul de la Tismana? Puţină istorie.
Încă de la înfiinţarea festivalului în anul 1966 şi până în anul 1989, s-a
folosit denumirea „Festivalul Cântecului, Dansului şi Portului Popular de la
Tismana” însoţită de precizarea „Tismana – Număr ediţie”, sau numai numărul
ediţiei. Se subînţelegea atunci că festivalul era destinat tuturor artiştilor
din regiunea Oltenia. Cităm din Monografia oraşului Tismana:
„Prin anii 1957-1962 propaganda
comunistă era foarte puternică iar colectivizarea agriculturii întregii ţări se
încheiase. Pe lângă munca propriu zisă, salariaţii erau implicaţi şi în diverse
forme de activităţi cultural-artistice.
Fiind o noutate, salariaţii participă cu interes, mai ales că unii din
salariaţi erau „viorişti” din Mahalaua Tismanei, alţii „jucau jocuri populare
de când lumea”, din părinţi în părinţi iar pentru a crea un text sau o poezie
adecvată găseai imediat un „talent nedescoperit”.
Ceea ce este interesant în mişcările artistice de
atunci, este că geniul poporului român a reuşit să sufoce propaganda sovietică
şi tradiţia românească să treacă în planul întâi. Cântecele revoluţionare
păleau în faţa versurilor umoristice ale brigăzii artistice. Şi asta cu atât
mai mult cu cât versurile erau puse pe muzică populară, nu pe marşuri comuniste
mobilizatoare. Treptat, activităţile artistice au devenit din unealtă de
propagandă a partidului, într-o mişcare de masă care revigora tradiţiile şi
obiceiurile poporului român.
 |
| 1958. Formaţia de dansuri a CFF Tismana, la Baia de Aramă pentru sărbătorirea zilei de 23 august Bărbaţii de la stânga la dreapta: Savu Stanciu, Matei Junilă, Octavian Kilom, Ion Bobei, Mihai Lupu |
Spectacolul cel mare al
formaţiilor artistice ale CFF Tismana, a
avut loc la „canton”. Era terenul care fusese odinioară folosit pentru
utilajele cu care se întreţinea şoseaua Târgu-Jiu - Baia de Aramă. Aici a fost amenajată
o scenă în aer liber iar la spectacol, „Brigada artistică” a cucerit atât de
multe laude de la mai marii vremii încât, organizatorul Nicu Dobrescu a fost
avansat „la raion” (formă administrativă similară judeţului), la Baia de Aramă”
Polina Manoilă (n. 4
nov.1945, sat Vâlcele-Tismana, Gorj) s-a lansat în anii 1958 -1960, când
formaţia de dansuri a „CFF” Tismana a fost cuplată cu taraful cooperativei
„Arta Casnică” Tismana formând un ansamblu folcloric redutabil. Intre anii
1960-1965 au loc numeroase turnee în localităţile Olteniei. La festivalul
regional de la Craiova, iese în evidenţă solista Polina Mănăilă din
Vălcele-Tismana. In anii 1966-1967 participă la primele ediţii ale Festivalului
cântecului, jocului şi portului popular gorjenesc de la Tismana. În anul 1968,
colaborând cu Ansamblul Tineretului și Studenților a luat premiul I la Festivalul
Tineretului și
Studenților
de la Sofia. În urma unui concurs, a fost angajată permanent în Ansamblul
„Doina” al Armatei, primind în anul 1975, Meritul Cultural clasa I. Conform
"Statutului comunei Tismana" întocmit de Nicolae Tomoniu, aprobat de
Consiliul Local în anul 2000, valabil şi astăzi, în Art. 4.(1), printre alte
criterii se specifică: "Se mai acordă titlul de « Cetăţean de Onoare » al Tismanei
şi persoanei care la naştere a avut
domiciliul în comuna Tismana şi a obţinut un titlu de onoare la nivel
naţional".
Prin aceste manifestări
artistice de la Tismana şi înfiinţarea un mare festival folcloric, partidul dorea
şă contracareze pelerinajul la Mânăstirea Tismana.
După debusolarea
postdecembristă din anul 2000 şi 2001, festivalul de la Tismana este
reorganizat tot la nivel de „regiune”, cum fusese pe vremuri.
În anul 2004, pe afişele
festivalului se putea citi: Festivalul-concurs al
“Cântecului, jocului şi portului oltenesc”,
Tismana 2004
Organizatorii incluseseră
sintagma „oltenesc” având în vedere că regulamentul festivalului încă păstra
deschidere către întreaga regiune Oltenia: „Sunt invitaţi la concurs,
interpreţi din Gorj şi judeţele Olteniei.” In afară de aceasta se mai preciza
în regulament şi secţiunea „Rapsozi”
(peste 45 de ani, cu sau fără acompaniament propriu)
Pe banerul din anul 2004 de
pe scena festivalului se putea citi însă „Festivalul Cântecului, Jocului şi
Portului Gorjenesc”, formulă preluată şi în anul 2005.
Privitor la port, o
perioadă s-a adăugat şi sintagma „popular”, spre exemplu: „Festivalul Cântecului, Dansului şi Portului
Popular Gorjenesc” – Tismana, anul, ediţia, uneori lipsind fie anul, fie ediţia.
În regulament s-a păstrat însă invitaţia şi pentru interpreţii din alte judeţe
care au câştigat chiar şi premii. Spre exemplu, Alina Darap (Mehedinţi) a
câştigat anul trecut premiul al II-lea, în anul 2011, Marian Medregoniu, Baia
de Aramă, acelaşi premiu iar Livia Celea din Filiaşi-Dolj, premiul I.
 |
| Bannerul aşa cum a fost afişat pe tot parcursul festivalului |
În acest an s-a folosit
pentru pliantul publicitar denumirea: Festivalul-concurs al “Cântecului, jocului şi portului GORJenesc”, Tismana 14-15 august 2013, ediţia
a 46-a iar pe
banerul din curtea şcolii primare o denumire de tot hazul, scrisă toată cu
majuscule „ca nu cumva să se greşească” … dar ce te faci când nu ştii ortografia
şi bagi ghilimelele pe unde apuci, „numai simetric să fie”:
FESTIVALUL-CONCURS
AL CÂNTECULUI
„JOCULUI ŞI
PORTUL GORJENESC”
Nu ştim cine trebuie să fie
acarul Păun pentru această gafă cu "jocului şi portul" dar cu certitudine, preşedintele şi secretarul
Comisiei de Cultură a Consiliului Local Tismana au lipsit de la „pavoazarea”
pentru festival!
Conform,
dicţionarelor de tip specializat, amintite mai sus, scrierea corectă pentru festivalul ca atare, ar trebui
să fie cea originală, folosită încă din anul 1966: „Festivalul Cântecului,
Dansului şi Portului Popular de la Tismana”.
Dacă ne referim însă la o
ediţie precisă dintr-un anume an, după noile norme ale Academiei Române ediţia
din anul 2013 trebuie scrisă astfel: Festivalul cântecului, jocului şi portului
popular gorjenesc „Tismana 2013”. Această normă ortografică se observă şi în
exemplele din DCR2 (dicţionar cuvinte recente) de mai sus, cu excepţia formulei
la… modă, „festival-concurs”. Mai mult, sub această denumire este consemnat festivalul
şi în broşura omagială „45 ani în slujba tradiţiilor culturale ale Gorjului,
1968-2013”, editată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Gorj.
Ca atare în titulatura
festivalului cu sintagma „festival-concurs” nu se justifică. Într-adevăr are loc în ziua precedentă un
concurs care s-a ţinut uneori la Târgu-Jiu, uneori la Tismana dar cuvântul „festival”
este bine explicat în DEX’98 - Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, acest dicţionar
fiind de tip oficial iar ca autor are un grup de reputaţi lingvişti de la
Academia Română.
În consecinţă, FESTIVÁL,
festivaluri, s. n. Manifestare artistică (muzicală, teatrală etc.)
cuprinzând o serie de reprezentații și având caracter festiv.
– Din fr. festival
La Tismana, în ziua de 15
august a fiecărui an, au fost organizate mai multe reprezentaţii cu caracter
festiv, adică un mare festival folcloric pentru că manifestările artistice au
fost pe măsură:
- Gala soliştilor care au
primit premii la un concurs folcloric din ziua precedentă, indiferent locul
organizării lui;
- Recitaluri ale unor
artişti de muzică populară consacraţi;
- Gala formaţiilor de
dansuri populare care s-au remarcat la diferite concursuri pe plan judeţean, la
festival pecetluindu-se ierarhia de juriu;
- Gală specială: fie a unui
invitat de valoare naţională şi internaţională cum a fost anul acesta Polina
Manoilă fie gala formaţiilor lăutăreşti
din zona oraşului Tismana.
Dacă mai adăugăm şi faptul că în ziua de 15 august
este organizat în acelaşi loc un târg (bâlci) popular iar la Mânăstirea Tismana
are loc hramul Adormirii Maicii Domnului, credem că suntem îndreptăţiţi a
afirma că la Tismana nu are loc un simplu „festival-concurs” cum se poartă moda
acum prin mai toate localităţile, ci un mare festival ce va împlini curând 50
de ediţii, cu adânci rădăcini în sărbătorile păstorilor de animale, un leagăn
nesecat al folclorului din Jiul de Sus, adică al Gorjului.
-----
Urmăriţi gala premianţilor
şi rezultatele concursului de preselecţie pe YouTube.
În anul 2013
există trei liste video:
1. 2013 - Gala
laureaţilor la Festival Tismana
2.
Tismana -2013
- Preselecţia artiştilor înscrişi la festival
3.
Recital Polina
Manoilă
