Colocviile de Marți
marți 28 oct. 2014, 5 pm, Calderon 39
Anul V, nr. 10 (60). Parteneri: Asociația Culturală Româno-Indiană, Academia Internațională Mihai Eminescu, Societatea de Etnologie din România, Fundația Dumitru Drăghicescu, Asociația Română de Istorie a Presei, Teatrul Robert Calul. Format: Addresses, Intervenții, Teatru de poezie, Întâlniri, (Re)lansări de cărți
și publicații, Proiecte,Portrete, Ateliere Creative
Tema:
Brâncoveanu-Gandhi-Brâncuși
Avatarurile
Cumințeniei pământului și reclama-profanare tv ne vor fi clarificate de d-na
Sorana Georgescu-Gorjan și invitați ai domniei sale. D-l Puși Dinulescu vine cu o impresie-Cipru,
dar și Romansero și Cabanierul. Reascultăm evocări.
Remember:
George Anca
Mahatma Gandhi printre oameni
Masă rotundă dedicată lui Mahatma Gandhi
Biblioteca Academiei din Bucureşti a găzduit miercuri 27 mai 2007, în
Sala “Acad. Virgil Cândea” o masă rotundă dedicată lui Mahatma Gandhi,
inaugurată de E.S. Debashish Chakravarti, ambasadorul Indiei printr-o evocare a
“cărţii deschise” care a fost viaţa lui Gandhi.
Dr. Ioana Feodorov, cercetător la Institutul de Studii Est-Europene a
făcut o trecere în revistă a preocupărlor indianistice ale lui Virgil Cândea
(prima sa lucrare bibliografică fiind asupra lui Rabindranath Tagore în
România), a volumelor de indianistică din colecţia faimosului cărturar.
Dr. Surender Bhutani, rezident, de 20 de ani, în Varşovia, s-a referit
la cartea “Gandhi, a Sublime Failure” de Surender S.S. Gill, adăugând semnul
întrebării, dar invitând, similar, la coborârea lui Gandhi de pe piedestal şi
privirea (judecarea?) lui ca om – mare, cu “greşeli mari”, comparat, însă cu
Buddha sau Hristos. S-a speculat, în context, că holocaustul provocat de
separarea Indiei de Pakistan, în 1947, ar fi putut fi evitată. Vorbitorul a
reuşit să familiarizeze auditorul atât cu problematica, inclusiv actuală,
politică-socială cât şi cu implicarea lui Gandhi, la scara poporului indian şi
a omenirii (gandhianism, sesizabil, prin Martin Luther King, şi în campania
prezidenţială a lui Barack Obama) eventual ca “singurul gandhian veritabil,
ucis de un fanatic hindus”. Dacă ar fi fost asasinat de un musulman? (istoria
ar fi foat alta...)
Moderatorul mesei rotunde, dr. George Anca, preşedinte al Asociaţiei
Culturale Româno Indiene / RICA (organizatorul dezbaterii) a fost rugat de
către vorbitor să dezvolte, în româneşte, conceptele gandhiene de ahimsa
(nonviolenţă) şi satyagraha (adevăr-fermitate). Întrebările şi comentariile
participanţilor au învederat, în pofida deconstrucţiilor postmoderne, o
înţelegere personalist-universalistă, poate, totuşi, din afară, a mesajului lui
Gandhi, până la posibila înnoire de paradigmă şi în cazul “eşecului” gandhian
(Dr. Mircea Aurel Niţă, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative)
dar şi că s-a putut asculta ce nu se găseşte în cărţi (Speranţa Neagu,
masterand, Universitatea “Spiru Haret”).
Întrebat dacă se consideră un postmodern, Dr. Bhutani a răspuns: până
la un punct - în urdu, nu sunt modernist. Apropo de “enigama Gandhi”, la o
generalizare - “fiecare este o enigmă”, s-a replicat, “dar nu fiecare este
Gandhi”.
Scriitorul Surender Bhutani a primit în dar, de la d-na Gabriela
Dumitrescu, şefa serviciului Carte veche şi manuscriste, BAR, prima carte
tipărită în româneşte, de Macarie, acum 500 de ani, iar din partea RICA o
antologie de poezie indiană, publicată de editura Biblioteca, la Târgovişte, în
care este inclus.
Dr. Niculae Diaconescu, directorul Muzeului Tehnic Naţional “Dimitrie
Leonida” (Parcul “Carol”), va găzdui miercuri 17 iunie 2007, ora 11,
simpozionul “Spiritul tehnic românesc, indo-european”, sub auspicii comune cu
Asociaţia Culturală Româno-Indiană (RICA).
Redescoperirea Africii
Revenind la aparenta deconstruire a lui Gandhi, a Indiei, deja
publicată internaţional şi testată şi în România (primită cel mult
condescendent, dar cu evidentă empatie – în Bucureşti, Târgovişte, Rîmnicu
Vâlcea), indianul “nostru” din Varşovia are nu numai povestea personală a unei
prietenii, de care vom nara şi noi mai jos, dar tragica pierdere a tatălui “în
Partition”. Poate această moarte, mai mult decât “dictatura” lui Gandhi, intră
în ecuaţie.
Venind la Academia Română, Surender mi-a dat o invitaţie: “Cu înalta
participare a / Excelenţei Sale, Preşedintele României / Domnul Traian Băsescu
/ Decanul GrupuluiAmbasadorilor Africani /Ambasadorul Republicii Algeriene
Democratice şi Populare / E.S. Dl. Abdelhamid Senouci Bereksi / Are onoarea să
vă invite la o serată destinată descoperirii “Africii în progres” / Miercuri 3
Iunie 2009, ora 17:30 / Cercul Militar Naţional.
Cînd E.S. Bereksi era ambasador în India, Surender funcţiona ca
director al Centrului Cultural Arab, mi-a spus, când ne-am cunoscut. An de an,
de trei îl ştiu eu, este oaspetele vechiului prieten, în România.
De data asta mi-a propus, ca subiecte de conferinţe fie alegerile
recente din India (tabu, ori transferuri pe tema că tot dinastia Gandhi rulează
India - în Gândul), fie: “Gandhi, a Supreme Failure?”Deşi îl cam intuiesc, eram
în multe feluri curios ( o fi Indira? Rajiv, Sonia, Rahul). Vorbea chiar despre
Gandhi, nu despre Mahatma?
Apăsat, l-am rugat în scris, franţuzeşte, pe înaltul său prieten să
vină şi E.S., da, va vorbi despre Africa. Gandhi în Africa este un subiect
clasic, până la Mandela. Am coborât şi eu în gara Petermaritzburg, unde a fost
dat jos ca nealb, i-am văzut statuia din oraş, creată de un sculptor englez
nesemnat. O să fie Gandhi şi Africa, doi vorbitori, două continente, un
gandhianism.
Dar cum ar fi lipsit E.S. Debashish Chakravarti, fost ambasador în
Tanzania. Doamna Adyty Chakravarti tocamai a avut deschisă recent, la Simeza, o
expoziţie de pictură, jumătate cu tablouri din Africa, jumătate din România,
într-o sinteză unică indiană, o revelaţie prin sinceritate şi rafinament.
Ce mai citeşte Gandhi?
Într-un cântec de Sarah-Hudson-Gandhi, se repetă versul “I wanna find
peace like Mahatma Gandhi”. Poetul Bhutani nu foloseşte nume proprii în
recentele poeme scrise în engleză, nici nu pare a mai spera în pace, sau, cine
ştie:
“Ce altceva decât să descopere o saga tânguioasă?” “în fond, o disperare
tristă e o tragedie bazată pe realitate”; “realitatea ta seamănă / cu
imaginaţia cea mai sălbatică a celorlalţi”; “acum anarhia încolăceşte vieţile
ideologilor”; “toate pietrele au premoniţii aproape întunecate”;
“Noi Mesia ai ordinii globale
plonjară din sublim în sub-lunăticie,
nemascate le sunt intenţiile
vor să rămână întrebările nerăspunse
sunt ideologii noului glob-nomadism”
“Personajul sporeşte în contradicţii
demascarea nu s-a făcut încă,
nenorocirile în străin teritoriu se ţin lanţ
şi nu mai e loc de identificare morală”
Masa rotundă internaţională:
GANDHI ŞI AFRICA
Vorbitori: E.S. Debshish CHAKRAVARTI, ambasadorul Indiei, Dr. Surender BHUTANI, scriitor şi diplomat, Dr. Ioana FEODOROV, Institutul de Studii Sud-Est
Europene
Moderator: Dr. George ANCA, preşedinte RICA
