10
Întrebări cu 10 Răspunsuri
Ca urmare a publicării la începutul lunii octombrie 2014 a lucrării:
UCRAINA – Un punct
de vedere geopolitic,
Editura: TopForm
a autorului Dr. Alex Berca- Economist, analist politic la nivel global, mai
mulți cititori i s-au adresat autorului cu diverse întrebări care să lămurească
mai în detaliu unele afirmații și puncte de vederi din lucrare.
Redăm opinia autorului și răspunsurile la întrebările primite .
Autorul: Cu toate că nu mă așteptam la o
reacție atât de rapidă după publicarea cărții, am avut o deosebită bucurie
remarcând interesul pe care l-a provocat apariția în librării a lucrării mele.
Unii dintre cititorii acestei
lucrări mi-au adresat diverse întrebări cerându-mi să le dau mai multe detalii
referitoare le opiniile mele afirmate în această carte.
Înțelegând și apreciind interesul
cititorilor am considerat că este obligația mea de a le răspunde tuturor chiar
dacă unele dintre întrebări se repetă; aceasta dovedește interesul de cunoaștere
în mod specific a problemelor respective.
Am remarcat cu o deosebită bucurie că în
România există în prezent un segment al populației intelectuale, tinere și mai
în vîrstă, care este la curent cu toate evenimentele ce au loc pe plan internațional
și care ar putea la un anumit moment dat să afecteze și poziția României pe
plan mondial.
Socotesc important să prezint
întrebările și răspunsurile pe care le-am dat.
Î: V-ați referit în lucrare la intenția și planul Administrației Putin
privind amputarea unei porțiuni din Ucraina după anexarea Crimeei.
Cum apreciați politica Moscovei și în special
a președintelui Vladimir Putin?
R: Ambiția Președintelui Vladimir
Putin de a ocupa treptat porțiuni din Ucraina (acțiune începută prin anexarea Crimeei),
continuă în prezent cu partea de est a Ucrainei și mai mult ca sigur nu se va opri nici în
viitor.
Planul acesta poate fi
considerat ca o adevărată aventură având printre altele ca scop și distrugerea NATO-ului, cunoscut
ca un oponent puternic ce a rămas în memoria lui Vladimir
Putin încă de pe vremea existenței
Uniunii Sovietice.
Printr-o propagandă acerbă, bine
orchestrată de Moscova, în repetate rânduri s-au făcut
multiple referiri la o
eventuală federalizare a Ucrainei, adică transformarea ei dintr-o singură țară puternică și independentă
în mai multe republici mai mici care sunt mult mai ușor de ocupat și anexat.
Asemenea afirmații se regăsesc
în discursurile președintelui Vladimir Putin ținute la Universitatea Rusă din Latvia,
Lituania și Estonia.
Împotriva unor asemenea planuri
și tendințe NATO invocă Articolul 5 al planului său de existență și acțiune arătând că
un atac împotriva oricărui membru al NATO este considerat ca un atac împotriva tuturor
membrilor NATO.
Ceea ce este de reținut în mod
special este punctul de vedere al președintelui Putin afirmat la 24 octombrie a.c. prin care
a atacat Statele Unite afirmând că prin politica sa, aceasta caută să remodeleze întreaga lume în avantajul ei.
O asemenea afirmație este una
dintre cele mai grave afirmații anti-Americane susținută în în ultimii 15 ani de când
Vladimir Putin a devenit liderul suprem al Rusiei.
Afirmația lui Vladimir Putin
sună ca o previziune a conflictului cu Statele Unite care nu va fi ultimul.
De asemeni într-un discurs ținut
la posturile de radio și televiziune din Rusia și care a durat circa trei ore, a afirmat că
nu este dispus să facă vreo concesie țărilor Occidentale în privința rolului pe care îl
are Rusia în problemele Ucrainei.
El a spus: ”Rusia nu va întreba pe nimeni de a obține
permisia în modul în care își conduce afacerilor internaționale”.
De asemenea, într-un discurs
ținut la Valdai Club[1]
ce a avut loc în stațiunea Soci cu diverși ziariști și analiștii pe
probleme internaționale (unii dintre ei fiind critici severi ai politicii Kremlinului – n.n.), președintele
Putin a reiterat poziția sa cu privire la raporturile Rusiei cu Statele Unite – care ”...profită de puterea pe care și-a asigurat-o
în urma Războiului Rece și prin care impune anumite
puncte de vedere greșite întregii lumi”.
Președintele Putin a
criticat SUA pentru creșterea terorismului global, reluarea întrecerii în domeniul militarizării[2]
și al creerii unei instabilității a securității mondiale.
Adevărul este că dacă se
continuă o asemenea atmosferă tensionată între Statele Unite și Federația Rusă, relațiile
dintre aceste două puteri vor merge de la ”dificil” la din ce în ce mai rău.
În același timp trebuie
amintit că sistemul politicii rusești s-a manifestat în același mod și atunci cînd au avut loc
conflictele din Bosnia și mai mult ca sigur va continua și în alte zone ale lumii.
Prin politica sa Moscova
caută să-și impună un punct de vedere de a nu tolera nici o relație a Ucrainei cu UE.
La toate aceste încercări
de provocare a unui conflict cu Statele Unite, o purtătoare de cuvânt a Washingtonului,
Jen Psaki,[3]
a afirmat Vineri 24 octombrie că Statele Unite nu intenționează să aibă o
confruntare cu Federația Rusă și nu va compromite principiile de bază ale unei securități
în Europa și în America de Nord.
De aici reiese că Statele
Unite își continuă politica de angajare a relațiilor cu Federația Rusă într-o arie largă de
preocupări comune.
Î: Domnule Dr. Alex Berca, v-ați referit în lucrarea Dvs. la necesitatea unor sancțiuni reale care ar putea opri planurile Federației Ruse de a ”fărâmița” Ucraina în state mai mici.
Puteți să-mi dați unele amănunte în
acest sens?
R: Cu puțin timp în urmă, mai exact la
8 septembrie a.c., UE a decis
aplicarea unor sancțiuni economice mult
mai categorice și cu o notă mai puternică de seriozitate și gravitate împotriva acțiunilor
militare ale Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Au existat și încă se
manifestă opiniile unora dintre țările membre ale UE care continuă să ceară
acordarea unui timp mai îndelungat în privința sancționării acțiunilor
belicoase ale separatiștilor ruși împotriva trupelor guvernamentale ale
Ucrainei.
Administrația de la Moscova
consideră ca total nejustificate asemenea sancțiuni și neagă în același timp
sprijinul pe care îl acordă separatiștilor ruși.
Pe această cale se
manifestă o totală falsitate în informarea populației ruse și a întregii lumi
care știe și înțelege perfect modul fariseic al politicii rusești.
Toată lumea cunoaște care
este de fapt realitatea acestei invazii a unei țări străine și independente și
numai este nici un secret planul de extindere a sferei de influență a Federației
Ruse și dorința de a obține pe gratis toate bogățiile solului și subsolului
Ucrainei.
Sancțiunile pregătite și
administrate Federației Ruse se referă la:
·
măsuri de blocare a activității economice a unor companii petrolifere care
făceau comerț cu țările occidentale și care erau prezente pe piața de acțiuni a
Occidentului;
·
blocarea unor livrări d produse militare (cum ar fi de exemplu, livrarea
de către șantierele navale franceze a unor vapoare-port avion), destinate elementelor cheie ale forurilor militare rusești;
·
acordarea unei asistențe speciale militare, trupelor guvernamentale
ucrainiene.
Inițial unele dintre țările
UE intenționau să acorde o asistență de tipul logisticii sau al antrenamentelor armatei
ucrainiene.
Chiar și SUA decisese la început să
trimită pături și alimente necesare pentru circa 30.000 de soldați.
La solicitarea președintelui
Ucrainei, Petro Poroshenko, atât SUA cât și țările UE și-au revizuit planurile și
fondurile necesare pentru ajutorarea Ucrainei.
Ne aplicarea unor sancțiuni
categorice îi oferă președintelui Putin impresia posibilității continuării
invaziei Ucrainei și a altor țări.
Sancțiunile acordate în ultimele luni au efecte directe asupra economiei și
prin anularea unor solicitări de fonduri de împrumut. De asemeni populației rusă i s-au redus drastic unele resurse de aprovizionare devenind din ce în ce
mai constrânsă și mai puțin capabilă să-și procure anumite produse alimentare și industriale care proveneau din import.
Î:
Domnule Dr. Alex Berca, care este opinia Dvs
despre Președintele Vladimir Putin?
R: Opinia mea se aseamănă cu cea a multor specialiști
politologi și observatori politici.
Cred că președintele Putin este orbit de ambiții politice și nu are o
viziune clară a întregului joc
pe care îl practică în prezent și a riscurilor pe care le incumbă (atât pentru
el personal cât și pentru întreaga politică a Federației Ruse și bineînțeles pentru întregul popor rus, în cazul în care
nu se oprește cât mai curând poibil din acest ”joc”politic.
Prin politica pe care o duce, dă dovadă de nerealism sau de un profund naționalism saturat până peste cap de
nostalgia epocii sovietice.
Să nu uităm că în 1975, la vârsta de 23 de ani, a fost cooptat de către una
dintre cele mai puternice instituții sovietice – KGB.
În anii `80 a fost martor alk rapidei decăderi a sistemului sovietic și al
întregului său sistem militar, care a
fost un moment (din punctul său de vedere-n.n.) deosebit de umilitor.
În 1990 (la vârsta de 38 de ani) deosebit de supărat dovedea nostalgia
victoriei sovietice (chiar dacă era numai aparentă), care fusese epoca tinereții lui.
În iarna acestui an a încercat printr-un efort deosebit să readucă în fața
întregii lumi impresia marii puteri a Rusiei și a cheltuit o enormă sumă de bani pentru
Jocurile Olimpice de iarnă, care din punctul de vedere organizatoric au fost
catastrofal, dar din punctul de vedere al securității a fost la înălțime.
Din toate aceste aspecte se poate desprinde cu ușurința imaginea ambiției
acestui președinte care nu urmărește decât să refacă poziția pe plan internațional
a marii puteri a Rusiei (ca suprafață, număr al populației, prestigiului
mondial și a rolului pe care vrea să-l aibă Rusia în luarea anumitor decizii la
nivel mondial, fără să-și dea seama sau pur și simplu fără să-i pese de unele
elemente esențiale ale evoluției social-economice a Federației Ruse și a ceea
ce se petrece în momentul de față și în perspectivă pe plan mondial.
Î:
Domnule Dr. Berca, în lucrarea Dvs ați amintit
despre opinia Vicepreședintelui SUA, Joe Baiden, referitor la
suportul Ucrainei și care spunea:
”... în
drumul Dvs. nu veți fi singuri...”
Care este opinia Dvs. despre
sprijinul acordat de Statele Unite, Ucrainei?
R: Președintele Ucrainei Petro Poroshenko a sosit la
18 septembrie 2014, în SUA în vederea discutării ajutorului economic și militar
de care are nevoie Ucraina (cum ar fi de exemplu: sistemul de comunicații, obținerea
unor veste anti glonț și produse alimentare în valoare de 60 milioane dolari).
În vizita sa, prima întâlnire a fost cu președintele Obama și apoi cu
membrii Congresului american.
În discuțiile purtate și prezentate de către diferite surse ale mass-mediei
americane și internaționale s-au exprimat în mod foarte clar pozițiile celor
două țări.
Președintele Ucrainei a spus:
”Ucraina
nu are nevoie de forțe militare ci de
echipamente militare specifice. Avem
nevoie de armamente anti-tanc, drone și nu
de vorbe goale”.
Opinia președintelui Obama s-a referit la faptul că Statele Unite nu ar fi
dispuse să acorde armament greu întrucât consideră că nu ar fi necesară o soluție
militară în conflictul cu forțele militare rusești care ajunseseră nu numai la
granița Ucrainei dar chiar intraseră pe teritoriul Ucrainei. Președintele Obama
consideră că poate ar fi necesară o reanalizare a situației diplomatice și a
unor concesii din partea Ucrainei față de cerințele separatiștilor ruși.
Din punct de vedere economic, Ucraina va avea un suport financiar în
vederea asigurării unei stabilități economice prin acordarea de către FMI a
unui împrumut de circa 17 miliarde dolari și cu o eventuală extindere a încă
19 miliarde dacă vor fi necesare.
De asemeni NATO urmărind evoluția evenimentelor din Ucraina a informat
opinia publică mondială de planul de sprijinire pe care îl are pregătit în
ipoteza în care trupele rusești nu se retrag din zonele de graniță ale
Ucrainei.
Unele dintre aceste amănunte referitoare la acțiunile NATO nu au fost
oficializate.
De asemeni în discuțiile cu membrii Congresului american au fost evidențiate
și unele aspecte cu care încă se confruntă Ucraina din punct de vedere
socio-economic și anume în mod special cu fenomenul corupției.
Din afirmația președintelui Poroshenko a reieșit că noul guvern a început o
campanie împotriva corupției dar din păcate, acest ”fenomen” care s-a extins
imediat după obținerea independenței naționale (1941), se confruntă în mod
forte serios cu stabilirea unei legislații care este mult prea blândă și prea
înceată în implementare.
Cred, că președintele Poroshenko duce o politică inteligentă vrând să aducă
Ucraina pe poziția unei țări independente, democratice și care se bazează pe un
sistem legislativ ce ține cont de egalitatea tuturor membrilor societății
indiferent de poziția lor socială și economică.
Chiar dacă de comun acord cu parlamentul ucrainean au ajuns la concluzia
acordării unor drepturi ”de facto” rebelilor ruți, asupra părții de est a
Ucrainei, el nu abdică de la ideia menținerii totalei independențe asupra
întregului teritoriu al Ucrainei.
Î: Domnule Dr. Alex
Berca, în calitatea Dvs. de analist economic și politic, cum vedeți și apreciați modul în care președintele
Petro Poroshenko conduce actuala politică a Ucrainei.
Credeți că reușește să mențină
un tonus ridicat al spiritului întregului popor ucrainean?
R: Am afirmat într-unul din răspunsurile mele
precedente că este lăudabil modul diplomatic pe care îl folosește președintele
Poroshenko și întregul său guvern vis-a-vis de politica agresiva a Federației
Ruse.
Aș vrea să mă refer pe scurt la următorul fapt: profitând de momentele de
încetare a focurilor, președintele Poroshenko a făcut la începutul lunii
septembrie 2014 o vizită în orașul Mariupol situat în SE Ucrainei, în Nordul
coastei Mării de Azov.
Orașul acesta are o populație de circa 500 de mii de locuitori.
Cred că acestă vizită a reprezentat un puternic simbol adresat în primul
rând muncitorilor din întreprinderea metalurgică, care este un suport puternic
al economiei Ucrainei.
De asemenea a fost un puternic mesaj adresat rebelilor pro-ruși și suporterilor acestora, de la Moscova,
precum că militarii ucrainieni și o mulțime de voluntari vor apăra zona
strategică a acestui oraș.
Președintele Poroshnko a afirmat:
”Acest oraș este și va fi întotdeauna ucrainean”!
Opinia mea referitoare la spiritul întregului popor ucrainean este legată și
de modul inteligent și diplomatic de salvare a vieții oamenilor (militari și
voluntari).
S-ar putea ca lăsarea orașelor Luhansk și Doneț care sunt sub ocupația
rebelilor, de a avea alegeri municipale și un consiliu districtual ales de
populația etnică rusă, să nu fie pe placul majorității ucrainienilor, dar acest
aspect, această decizie a conducerii guvernamentale ucrainiene are o notă mult
mai umanitară și este mult mai bine decât să se desfășoare ciocniri armate cu
mii de morți și răniți.
Î: Fiind un cunoscător al realității faptelor
ce se petrec în Ucraina și în Federația Rusă, care este după
opinia Dvs poziția poporului rus față de această acțiune desfășurată sub
conducerea și suportul militar și financiar al Moscovei?
R: Cred că oamenii
de bună credință din Rusia au un punct de vedere diametral opus față de
politica putinistă.
Exemplul cel mai concludent în acest sens l-a oferit marea demonstrație ce
a avut loc Duminică 21 septembrie 2014 la Moscova când mii de moscoviți și din
alte orașe (tineri și mai în vârstă) au demonstrat purtând placarde și strigând
lozinci care exprimau nemulțumirea față de politica Kremlinului de sprijinire a
rebelilor pro-ruși.
A fost o demonstrație impresionantă prin numărul mare de participanți și
prin ideile exprimate de către demonstranți și care se puteau vedea și auzi
dela mare distanță:
”Iartă-ne Ucraina”
Din păcate toată lumea știe că asemenea demonstrații de masă nu pot influența
cu nimic concepția politică a Kremlinului și acest lucru a fost dovedit și de o altă manifestare a peste 50.000 de
persoane care au demonstrat și și-au exprimat opiniile înainte de anexarea
Crimeei.
Ceea ce cred că este mai mult decât inadmisibil este modul în care
oficialitățile Administrației putiniste au negat și continuă s-o facă atunci
când sunt aduse acuzații ale întregii lumi și chiar ale poporului rus care
consideră politica Federației Ruse ca o încălcare flagrantă a principiilor relațiilor
internaționale.
Î: Domnule Dr. Alex
Berca ați făcut în lucrarea Dvs. unele aprecieri privind modalitatea de ajutorare
a Ucrainei de către țările occidentale.
Puteți să-mi explicați într-un mod mai concret punctul Dvs. de
vedere?
R:
Am asistat
cu toții în ultimele luni la diversele informații transmise prin diverse surse
ale mass-mediei internaționale privind acțiunile deosebit de intense de
bombardare a unora dintre obiectivele cheie ale economiei siriene de către forțele
armate americane.
O asemenea acțiune pe care personal am considerat-o ca fiind necesară ar fi
trebuit să aibă loc cu cel puțin 6 luni înainte. În felul acesta ar fi avut un
efect mult mai mare.
Din păcate o asemenea acțiune a fost declanșată cu mare întârziere,
determinată de lipsa unei puteri decizionale a conducerii Administrației Obama.
Lipsa spiritului decizional și al unei acțiuni specifice a permis grupului
islamist ce a impus denumirea de ”Stat al Islamului” să-și extindă numărul
membrilor și să acționeze cu mare violență.
O situație similară a avut loc și în Ucraina.
Dacă sancțiunile date Federației Ruse ar fi fost aplicate la timp și cu o
reală ”valoare” instructivă de către forțele ”internaționale” care se opun acțiunilor desfășurată de mișcarea
rebelilor pro-ruși și care se manifestă ca adevărați teroriști, ar fi avut
efecte mult mai eficiente.
Știm că președintele Petro Pororshenko a încercat prin multiple eforturi să
menține o puternică rezistență în fața acțiunilor Moscovei.
Discursul deosebit de emoționant ținut în fața membrilor Congresului american
a scos în evidență pe de o parte dorința Ucrainei de a se apăra și aș asigura
un statut al independenței naționale precum și aplicarea unor principii
democratice de care să beneficieze toți cetățenii acestei țări indiferent de
etnicitatea lor.
Pe de altă parte a evidențiat necesitatea suportului american și al altor țări
europene membre ale UE și NATO, cu armamentul greu necesar cu care să facă față
acțiunilor militare ale separatiștilor ruși dotați de către Moscova cu
echipament greu al armatei ruse.
Din păcate, așa cum am mai arătat și într-un alt răspuns prezentat altui
cititor, nu discuțiile și întâlnirile șefilor
de state ale UE și ale Americii au o reală valoare și importanță ci suportul
operativ pe care Ucraina îl cere și
trebuie să i se acorde.
Dacă acest suport nu se acordă nici în ceasul al 12-lea, va fi prea târziu
pentru acordarea unui asemenea suport și s-ar putea ca și alte țări – cum ar fi
țările baltice, Moldova, Transnistria și altele să ajungă într-o situație
similară de confruntare militară cu trupele rusești.
Aș dori să reamintesc un pasaj care a fost prezentat de către mass-media
internațională din convorbirea telefonică purtată de către Poroshenko și Putin și
în care Vladimir Putin a spus:
”... trupele rusești ar
putea ajunge la Kiev dar și la Riga, Vilnius, Talin, Varșovia și București
doar în două zile..”
Cred că o asemenea afirmație ar
trebui să dea de gândit guvernelor tuturor țărilor europene (membre sau nu ale
UE și NATO) și fiecare să gândească care va fi riscul pe care îl reprezintă
Rusia în cazul în care ar fi dispusă să pornească un război, în special când
Europa și tot occidentul nu este dornic de o asemenea acțiune.
Sancțiunile preconizate de UE și SUA trebuie să dovedească unitatea
punctelor de vederi și puterea economică și politică a acestor țări.
În concluzie, putinismul trebuie oprit la timp din planurile sale actuale și
de viitor și cu efecte directe la nivel internațional și chiar domestic.
Nu trebuie uitat că multe dintre sancțiunile impuse au dus la eliminarea
unor importuri și ca atare populația Rusiei este lipsită de multe din produsele
industriale și alimentare pe care se obișnuiseră
să le consume.
Î: Domnule Alex Berca,
ca analist politic ați sugerat în lucrarea Dvs. unele idei care ar putea ajuta la soluționarea
conflictului ruso-ucrainean.
Care ar putea să fie rolul
NATO în acest sens?
R: La întâlnirile membrilor coaliției
internațional și NATO care au avut loc la Wales, mesajul președintelui NATO a
fost foarte clar confirmând ideea după care țările membre ale NATO sunt unite
în fața opoziției agresiunii Rusiei
Conducătorii țărilor occidentale și președintele Obama au confirmat că nu
este vorba de folosirea unei soluții unilaterale împotriva acestor momente de
criză.
Președintele Poroshenko a afirmat că militarii ucrainieni sunt capabili să-și
apere singuri țara dar există o
necesitate imanentă a unui suport din partea NATO sprijinit de Statele Unite.
În acest sens cred că în sprijinul Ucrainei trebuie asigurate 5 pachete de
acțiuni.
Aceste acțiuni ar fi:
1. Ca și în cazul Irakului
când Statul Islamic a încercat să preia Bagdadul, câteva sute de experți
militari, forțele speciale și de asistență au fost imediat trimise pentru
analiza la fața locului situația reală; același lucru se va petrece și cu
Ucraina unde va fi necesară creerea unor legături strânse cu conducerea și
cadrele militare ucrainiene.
2. NATO va trebui să
sprijine armata ucraineană cu armamentul și munițiile necesare în timpul cel
mai scurt posibil și acest lucru se va putea realiza imediat din bazele
militare NATO din țările europene.
Existența unui asemenea suport va avea un efect direct preîntâmpinând o
nouă agresiune a trupelor rusești și a separatiștilor pro-ruși sprijiniți din
punct de vedere militar de către Administrația dela Moscova.
3. Diviziile de ”inteligență”
și cele de comandă și control vor acorda suportul NATO inclusiv cu avioane
destinate unei supravegheri permanente.
4. Apărarea aeriană va
trebuii imediat îmbunătățită incluzându-se patrule ale NATO prin sistemul :
AWACS[4].
5 Se va intensifica
imediat pregătirea militară și asistența operațională în vederea creerii unei
linii puternice de apărare.
Alături de toate aceste acțiuni ale NATO, trebuie să se continue cu creșterea
sancțiunilor economice împotriva Federației Ruse, care după cum se poate vedea
au început să-și dovedească efectul.
După cum se știe planurile Moscovei erau ca acest an să se încheie cu o creștere
economică ce se spera să atingă 1.5-2%.
Până la începutul lunii noiembrie 2014, în urma unora dintre sancțiunile
impuse Federația Rusă nu are nici un procent de creștere economică și în același
timp i s-au anulat unele dintre împrumuturile mari pe care le solicitase.
Î: Domnule Dr. Berca, v-ați referit în lucrarea Dvs.
la dependența țărilor europene față de petrolul rusesc. Cum vedeți această situație în
preajma apropierii unei ierni grele și necesitatea aprovizionării cu petrol și gaze
naturale a Ucrainei?
R: Consider că această întrebare ca și
celelalte de până acuma este deosebit de importantă.
Informațiile pe care le am din surse oficiale, se referă la un suport al
Ucrainei cu gaze naturale din partea Slovaciei.
Este adevărat că acest suport ajută cu ceva nevoile Ucrainei dar care este
sub necesitățile efective ale acestei țări.
Slovacia va avea posibilitatea să asigure circa 30 miliarde metri cubi de
gaze naturale, întrucât ea însăși depinde de importul de gaze din Rusia.
Cu un an în urmă Ucraina a consumat circa 49 miliarde
metri cubi de gaze naturale din care circa ½ proveneau din Rusia.
După unele demersuri făcute de către Departamentul de Energie al Ucrainei,
se speră la obținerea a 15 miliarde metri cubi de gaze din alte țări europene,
din Ungaria și Polonia.
Desigur că aceste cantități nu reușesc să acopere întreaga necesitate a
economiei Ucrainei și ca atare va exista necesitatea unei reduceri a activității
economice.
După opinia unor specialiști în domeniul energetic, aceste reduceri se vor
referi la reducerea cu circa 30% a nevoilor destinate industriei și circa 10% a
nevoilor destinate gospodăriilor.
Această problemă a consumului de gaze și petrol este corelată și cu
problema prețului pentru gazele naturale, care de fapt a fost până în prezent
un ”preț scăzut artificial”, bazat pe politica de propagandă rusească care
vroia să arate cât de generos este sistemul de tip socialist și pentru a crea ideea de revenire la ”patria mamă”- Rusia.
Cred că în condițiile actuale, Departamentul de Energie al Ucrainei va
trebui să reanalizeze situația prețului gazelor naturale în funcție de noile
condiții economice existente.
Ideia generală este de a face ca Ucraina și celelalte țări europene să nu
mai fie atât de mult dependente de gazele naturale provenite din importul
rusesc.
De asemeni cred că ar trebui văzut în ce măsură ar fi posibil ca în anumite
domenii de activitate să se treacă temporar dela consumul de gaze naturale la
folosirea cărbunilor.
Asigurarea unei stabilități economice și a unei siguranțe a investițiilor
va determina oferirea unor investiții pe termen lung ceea ce va ușura situația
economică actuală și de viitor a Ucrainei și a celorlalte țări europene.
În paralele cu toate aceste acțiuni va fi necesară creerea unor echipe
voluntare care să se ocupe de asigurarea cu haine groase, călduroase și a unor
medicamente destinate în special copiilor și oamenilor în vârstă.
Î: Domnule
Dr. Alex Berca, credeți că ar fi posibilă o reducere a prețului gazelor
naturale și a petrolului în perioada
imediat următoare care ar facilita aprovizionarea unor cantități mai mari de gaze
naturale și petrol de către Ucraina și alte țări europene?
R: În ultimii ani președintele Vladimir Putin a devenit unul
dintre cei mai mari suporteri ai politicii de protejare a mediului
înconjurător. După opinia președintelui NATO, Domnul Anders Fogh Rasmunssen, această
poziție a președintelui Putin se referă la combaterea sistemului ”fraking”[5]
care după opinia unor specialiști în domeniul extracției gazelor naturale și a
petrolului, este foarte periculos pentru oameni, plante și animale.
Folosirea acestui sistem (ce nu este încă aprobat nici în Statele Unite –
n.n.) ar putea asigura întregul consum al gazelor naturale pentru toată Europa.
În Statele Unite se continuă efectuarea unor cercetări care ar putea duce
la îmbunătățirea procedeului ca atare și eliminarea oricăror riscuri asupra
sănătății.
În Statele Unite și pe plan mondial s-a remarcat în ultimele luni a scădere
apreciabilă a prețului petrolului și gazelor naturale, ca urmare a creșterii ofertei de petrol și
gaze naturale din diverse rezerve naturale.
O asemenea tendință se remarcă în politica de export a petrolului (de
exemplu) de către multe țări exportatoare ajungându-se de la $120.00/baril la
$83.00/ baril și mai recent la
$75.00/baril.
Într-un Raport prezentat de către Edward Morse –Șeful Departamentului de
cercetări și analize al Companiei Citigroup, la începutul lunii octombrie
2014, se arată că tendința actuală de livrare a petrolului, de exemplu, este
într-o continuă creștere ceea ce s-ar putea reflecta în scăderea prețului de
livrare care ar putea ajunge în jurul a $50.00/baril.
Î: Domnule Dr. Alex Berca care este opinia Dvs.
referitoare la o întâlnire și la un dialog între cei doi președinți ai
Rusiei și Ucrainei.
Credeți că ar fi posibilă și
eficientă o asemenea întrevedere și un asemenea dialog?
R: O întâlnire la nivel înalt între cei doi conducători a avut loc la Milano la
17 octombrie 2014.
La această întâlnire au participat și Cancelara Germaniei, Dna Angela
Merkel și președintele Franței, Domnul François Hollande.
Din păcate dialogul s-a încheiat fără un progres deosebit în privința
conflictului armat din estul Ucrainei.
Participanții oficiali la acest dialog au evidențiat că actualul conflict
este cu mult mai grav decât tensiunea
existentă în condițiile Războiului Rece.
În timpul discuțiilor președintele Vladimir Putin a afirmat că Rusia nu
este cu nimic implicată în acest conflict și că el personal este gata să
medieze un dialog între rebelii și reprezentanții forțelor militare ucrainiene
în vederea retragerii ambelor forțe de pe pozițiile actuale și încetarea
focurilor în baza înțelegerilor din septembrie 2014 de la Minsk.
Participând la acest dialog, cei doi șefi de state (al Germaniei și Franței
– n.n.) au afirmat că nu pot considera afirmația lui Putin ca reală atâta timp
când toată lumea știe că de peste 7 luni trupele de rebeli au fost susținute cu
armament și financiar, iar trupe rusești au trecut granița Ucrainei.
La acest dialog, președintele Poroshenko a dat dovadă de mult tact când a
afirmat că în schimbul încetării focurilor s-au făcut concesii rebelilor pro-ruși
referitoare la unele drepturi aplicate în zona de est a Ucrainei care este sub
controlul lor.
Tot odată Poroshenko a ținut să amintească că o situație similară a acțiunilor
rusești a avut loc și cu separatiștii ce au acționat în Moldova și în Georgia.
Menținându-se pe o poziție deloc favorabilă găsirii unor soluții
alternative, președintele Putin a cerut să
se stabilească ”o linie de separare între Ucraina și teritoriul de sub
controlul rebelilor”.
Cred că de fapt aceasta a fost una din tacticile ascunse ale lui Putin de a
rupe încă o felie din teritoriul Ucrainei și care să reprezinte noul stat al
rebelilor și apoi să se extindă cu o situație similară și în alte zone ale
Ucrainei, fărâmițând astfel această țară (sau cum a numit-o la un anumit
moment dat: Ucraina nu este o țară, este
un teritoriu), în diverse ”republici” mici care vor fi mult mai ușor de
anexat și de condus de la Moscova.
Înainte de acest dialog, la cel mai înalt nivel, președintele Putin a
avut o întrevedere cu Dna Cancelar Merkel. La această întrevedere ambii
conducători au folosit (după opinia unor corespondenți de presă – n.n.), un
limbaj total nediplomatic.
După această întâlnire și după participarea la dialogul dintre Putin și
Poroshenko, Dna Merkel a afirmat unor corespondenți de presă că nu
vede nici un rezultat pozitiv al acestui dialog atâta timp cât Vladimir Putin
nu înțelege să respecte ideea integrității teritoriale a Ucrainei.
Annapolis, MD- SUA
[1] Valdai Club este o
intilnire anuală într-un format flexibil Presedintelui Federatiei Ruse cu experți
internaționali în politica internă si externă a Rusiei.
[2] În prezent modernizarea militară a Federației Ruse absoarbe 20% din
volumul cheltuielilor publice,
Sursa:The Economist,25-31 oct. 2014, pg.16
[3] Jen Psaki – purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA și
fostă purtătoare de cuvânt a Președintelui
Obama.
[4] AWACS – Air born Warning and Control System
[5] Fraking (Fracturarea
hidraulică) - proces natural de extracție a gazului, care se dovedește a avea
consecințe negative asupra sănătății umane și pentru schimbările climatice.
Fracking pentru extracția gazelor naturale creează efecte asupra sănătății
potențial nocive de-a lungul întregului ciclu de viață: tehnica de fracturare
hidraulică în sine, precum și procesele asociate, inclusiv în construcția de
drumuri, foraje, cimentări, asiguraraea apelor potabile și multe alte efecte
negative.
