Dr. Nawaf Salameh |
Interviu
Dr. NAWAF SALAMEH
Om de afaceri sirian din Bucureşti
„România a creat
civilizaţie europeană şi continuă să îmbogăţească zestrea culturală a Europei”
În ziua de 14 septembrie 1983, la Aeroportul Otopeni,
grănicerul l-a întâmpinat pe tânărul abia debarcat dintr-o cursă venită de la
Damasc, Nawaf Salameh, cu urarea „la
mulţi ani, ai împlinit 18 ani”... Aşa s-au deschis porţile româneşti ale
visului familiei de farmacişti Salameh, creştini din Marmarita, Siria, care-şi
doreau fiul doctor format în România. Nawaf s-a născut de Ziua Crucii, într-un
sătuc de pe încântătoarea Vale a Creştinilor, ce mărgineşte oraşul Tartous,
regiune în care credinţa în Iisus a înflorit de aproape două mii de ani. A ales
România cu gândul că, într-o zi, va onora memoria înaintaşilor prin munca şi
sacrificiile sale. Preocupat de istorie şi educat într-un profund respect
pentru străbuni, pentru rădăcinile creştinismului şi culturii de tip umanist,
Nawaf Salameh a descoperit în Carpaţi o spiritualitate creştină comună românilor
şi multor sirieni. Prin adoptarea sa de către România, doctorul Salameh a văzut
un gen de predestinare. A fost impresionat şi s-a legat sufleteşte de epoca şi
istoria Martirilor Brâncoveni. De aceea, atunci când a ajuns om de afaceri,
creatorul mărcii de brandy Alexandrion a conceput, în timp, şi reţete originale
de brandy şi vin, pe care le-a numit „Brâncoveanu”. Bazându-se pe Fundaţia
Alexandrion Group, susţinută cu fonduri de grupul de firme cu acelaşi nume, a
încheiat parteneriate cu Patriarhia Română şi cu organizaţii ale societăţii
civile, devenind un important filantrop. Retipărirea Bibliei de la Bucureşti,
Premiile ”Sfinţii Martiri Brâncoveni”, oferite în 3 decembrie a.c. la Palatul
Mogoşoaia, sprijinirea cu burse a multor copii supradotaţi, sponsorizarea cu
350.000 de dolari a Lotului Olimpic al României - sunt doar patru dintre cele
mai importante acte de filantropie ale fundaţiei doctorului Nawaf Salameh.
„Începând cu anul
2000, am plătit ca taxe la Bugetul de Stat circa 500 de milioane de euro!”
- După ce aţi părăsit medicina, aţi
ales afacerile. Ce fel de prosperitate v-aţi propus să atingeţi?
-
Îmi
place să fiu un om moderat şi responsabil. Un om care munceşte şi care se
dedică pentru un nivel de viaţă prosper în mijlocul cetăţii. Nu-mi place să
împart banii în stânga şi-n dreapta, la televizor, umilindu-mi semenii; eu
lucrez pe proiecte, sprijin cauze, mă implic în lucruri bine gândite şi
practice, care au scopuri clare şi sunt utile. Eu cu soţia şi copiii mei trăim
foarte simplu; uitaţi-vă la mine: mă îmbrac mai ieftin decât în vremea studenţiei.
Înainte de toate, îmi plătesc taxele şi impozitele! Ăsta e un lucru foarte
serios şi absolut necesar. Văd în el forma maximă a filantropiei. Aşa ajuţi cu
adevărat o ţară. La un calcul sumar, începând cu anul 2000, Alexandrion Grup
Româna a plătit la Bugetul de Stat circa 500 de
milioane de euro! Până la urmă, aşa cum m-a învăţat buna mea mamă,
ajutorarea semenilor este şi un fapt de mare apropiere de iubitul nostru
Mântuitor. România, cu adevărat Grădina Maicii Domnului, este locul desăvârşit
în care credinţa trezeşte iubirea creştină în masă.
- Implicarea dumneavoastră în
proiecte de binefacere este deosebit de apreciată şi denotă mult spirit civic.
În acest context, ce rol acordaţi Fundaţiei Alexandrion Group?
-
Am
înfiinţat fundaţia o dată cu afacerea, ca semn că am urmărit încă din capul
locului să fiu un om al cetăţii, dedicat comunităţii. Mi-am zis că un grup de
firme responsabile nu poate să ignore partea socială. Astfel, m-am implicat în
susţinerea Comitetului Olimpic Român, începând cu olimpiada din Sidney. Ca
medic, iubesc sportul. De aceea, sunt foarte mândru că am avut posibilitatea de
a sprijini culorile naţionale, iar dacă am contribuit la marile succese ale
sportivilor români, e cu atât mai onorant pentru fundaţia noastră. Am fost
sponsorul principal al sportivilor români la olimpiadele din Atena, Beijing şi
Londra. Fără îndoială că voi merge cu ei şi la Rio de Janeiro. În China, am
avut cea mai mare implicare. 400.000 de articole a publicat presa chineză
despre sportivii români. Ca bonus, fundaţia Alexandrion Group a oferit câte un
automobil fiecărui medaliat, luat „cald”, direct de pe banda de producţie a
unei fabrici din Baoding. Am ales recent două echipe de handbal, din
Cluj-Napoca şi Bucureşti, şi le-am asigurat finanţarea pe 15 ani de acum
înainte. Noi nu facem contracte pe un an-doi, ci pe termen lung, să le dăm şanse
sportivilor de a obţine performanţă. Am spus mereu: ca întreprinzători, ca oameni de afaceri suntem obligaţi moralmente să dăm
înapoi societăţii o parte din profit. Sunt atât de multe probleme de rezolvat
la nivel de ţară şi societate, încât contribuţia fiecăruia dintre noi contează!
Cred că ar fi nepotrivit şi ruşinos să stăm pe margine! Pe lângă copii
supradotaţi, ajutăm copii cu handicap, ajutăm săraci şi bolnavi, căci
societatea este formată din rău şi bine, din sus şi jos. Fundaţia face parte
din organizaţia şi munca noastră, este un organism viu.
„Vreau ca Premiile
Brâncoveanu să devină cele mai prestigioase premii anuale din România”
- Cum aţi ajuns la Premiile
Brâncoveanu?
Trofeul "Premiul Brancoveanu" statuetă de Ioan Bolborea |
-
A
venit un important jurnalist la mine şi, văzând succesul produselor care poartă
numele marelui martir al credinţei creştine, m-a întrebat: de ce nu acordaţi şi
premiile Brâncoveanu? Domnule, am spus, ideea dumitale mi se pare
extraordinară. Sunt născut în Siria, dar m-am format profesional şi am dobândit
maturitate şi înţelepciune trăind în România. Vreau să fac ceva trainic pentru
cultura acestei ţări, pentru cercetarea istorică şi carierele frumoase. Dacă o
facem, trebuie să fie la nivelul lui Brâncoveanu, să devină cele mai
prestigioase premii anuale din România. Am căutat să avem un juriu format din
mari personalităţi: acad. Dan Berindei, acad. Augustin Buzura, acad. Dumitru Radu Popescu, prof. Eugen Negrici, prof. Andrei Marga,
Magdalena Bedrosian şi istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului
Municipiului Bucureşti. Apoi, ca să fiu sigur că aceste premii se vor acorda în
fiecare an de aici înainte, am modificat statutul fundaţiei şi am stabilit că
acordarea lor va fi obligatorie. Am comandat sculptorului Ioan Bolborea şapte
statuete înfăţişându-l pe marele domnitor şi martir al neamului, fiecare cu
certificat de originalitate.
- 2014 a fost Anul Brâncoveanu. Prin
ce alte activităţi, dedicate marelui domnitor martir, s-a remarcat Fundaţia
Alexandrion Group?
Ordinul Sfinţilor martiri brâncoveni |
-
Am
rugat Patriarhia să ne spună cum ne-am putea implica în comemorarea a 300 de
ani de la martiriul Brâncovenilor. Drept urmare, la sfatul şi cu binecuvântarea
Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, ne-am angrenat în acţiunea de
reeditare a Bibliei lui Brâncoveanu, tipărită iniţial la 1688. De altfel, am
insistat pe lângă Prea Fericitul ca, şi de-aici înainte, să ne antreneze în acţiunile
închinate domnului Brâncoveanu, pentru că, prin sacrificiul său şi al fiilor
săi, a întărit enorm forţa credinţei creştine în lumea civilizată. Pe de altă
parte, mi-am propus să fac din brandul
Brâncoveanu un brand global; să nu existe nici o ţară pe lumea asta, în
care să nu se consume acest brandy, la concurenţă cu cele mai cunoscute mărci
de tradiţie. Ca să nu se spună că realizez o simplă operaţiune comercială, la
fiecare sticlă voi ataşa povestea sfinţilor martiri Brâncoveni, în câteva limbi
de largă circulaţie. Aşa văd eu un „brand
de ţară”, că tot s-a vorbit atâta despre el...
„Noul preşedinte ales
trebuie să analizeze fiecare industrie şi să recomande re-profesionalizarea
României”
- Aţi fost implicat în evoluţia
României, sunteţi un fiu adoptiv al acestei ţări. Ce credeţi că li s-a
întâmplat românilor în ultimul sfert de veac?
-
Ce
pot spune din capul locului este că lucrurile de azi, care nu ne plac, nu
trebuiau să se întâmple. Pentru că ţara asta este în multe privinţe
binecuvântată. Are multe valori şi perspective minunate. Are cele mai bune şcoli
şi facultăţi din sudul Europei, produce cultură. România este unul din marii producători de cultură ai Europei.
Produce sport, olimpici şcolari, IT-işti de vârf, matematicieni, inventatori. A
avut şi o industrie puternică, şi sunt convins că putem redeveni unul dintre
actorii importanţi în diferite ramuri industriale, de acum înainte. M-am dus în
China şi am văzut o fabrică de tractoare şi maşini de miliarde de dolari,
construită de fosta uzină de tractoare din Braşov. Şi în ţările arabe găseşti
astfel de fabrici, în perfectă stare de funcţionare. Toţi inginerii mai în
vârstă de acolo vorbesc binişor româneşte şi sunt dornici să colaboreze din nou
cu specialiştii români. Cred că sunt multe premise serioase să redescoperim şi
să fructificăm talentul şi forţa creatoare a inginerilor români, măiestria şi
inventivitatea proiectanţilor şi muncitorilor de înaltă calificare. Putem
asigura, prin capacităţile interne, o nouă dezvoltare a producţiei industriale. După Revoluţie, au fost
voci care au spus: de ce să mai ţinem fabrica asta la Braşov? Dacă nu putem
exporta în Germania şi America, nu-i bună de nimic... Oameni buni, asta nu a
fost făcută pentru Germania şi America, ci pentru China, Siria, Libia şi Egipt!
Fabricile de acolo ţipă după piese de schimb, iar noi am închis robinetul prea
repede... De ce nu am urma exemplul „Daciei”? Am avut acest brand de ţară, în
timp ce Renault căuta noi pieţe şi oportunităţi de producţie, pentru noile
modele de autoturisme cerute de piaţă. Azi, Dacia Logan este brand de ţară
pentru Franţa, dar şi pentru România! O adevărată speranţă naţională sunt cele
trei milioane de români plecaţi din ţară, care au căpătat foarte multe cunoştinţe
şi experienţe. Să-i încurajăm să vină acasă, pentru a lucra împreună!
- Care sunt speranţele dumneavoastră,
ca om de afaceri?
-
Instituirea
de reguli corecte. Acolo unde nu sunt reguli se instalează nesiguranţa,
arbitrariul şi dezordinea. Mediul de afaceri trebuie să analizeze fiecare
industrie, iar noul preşedinte ales trebuie să recomande re-profesionalizarea
României, fără amestecul factorului politic. Vorbind de industria băuturilor,
mă doare sufletul că nu găsesc fructe şi trebuie să import, în timp ce
dealurile României stau golaşe. În pomicultură, este nevoie de cel puţin un
milion de hectare în plus! Gândiţi-vă: pentru fiecare hectar, putem avea un om
angajat! Avem nevoie de o regândire a sistemului economic prin vizorul
modernizării României şi integrării într-o Uniunea Europeană prosperă şi
dinamică.
Ion Longin Popescu