 |
| Maria Diana Popescu |
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete
Maria Diana Popescu, Agero
Tabloidul Hamburger Morgenpost, care a publicat caricaturi ale
profetului Mahomed din revista satirică franceză Charlie Hebdo, a
fost ţinta unui atac cu dispozitiv incendiar, anunţă AFP. Incidentul
a avut loc la ora 2 în dimineaţa zilei de 11 ianuarie, ora locală.
Potrivit RT, două persoane, identificate rapid, au aruncat cu
„pietre şi un dispozitiv incendiar printr-o fereastră” a clădirii
ziarului german, declanşînd un incendiu care a fost stins imediat, a
declarat un purtător de cuvînt al poliţiei. Două camere au fost
avariate. Nu au fost răniţi, pentru că nu se afla nimeni în clădire
la ora aceea. „Este adevărat. În această noapte a avut loc un atac
asupra ziarului nostru”, a scris pe Twitter Hamburger Morgenpost.
Mulţi nebuni vor să pară eroi, dar se vindecă repede. Am văzut şi eu
caricaturile la adresa Profetului Mahomed şi sînt oripilată de
pornografia oribilă folosită de jurnaliştii francezi. Astfel de
desene pornografice care produc silă, furie şi dezgust nu ar fi
trebuit să ia contact cu privirile publicului de pe glob niciodată.
Pentru simplul fapt că sînt exprimări pornografice care ţin de o
patologie violentă şi nu ironie în artă.
Am condamnat şi condamn cu
vehemenţă pornografia din artă, literatură, film şi din orice
manifestare publică. Sînt total împotriva oricăror exprimări publice
care aduc atingere demnităţii şi credinţelor umane! Cred doar că am
un simţ al moralei, al bunului gust şi sensibilitatea care nu
trebuie să-i lipsească nici unui jurnalist, indiferent de ţara de
origine.
Caricaturile jurnaliştilor de la Charlie Hebdo sînt exact genul de mîzgălituri pe
care obsedaţii-sexual le fac pe pereţii WC-urilor
Sînt
total împotriva actelor de violenţă asupra semenilor, împotriva
crimei organizate, împotriva terorismului, dar un anume echilibru
susţinut de o cauză dreaptă, mă obligă să-mi spun părerea în
calitate de modest cronicar de artă şi literatură, şi trebuie să
reţinem odată pentru totdeauna că libertatea noastră, a presei,
începe şi se termină acolo unde începe libertatea altor semeni, iar
exprimările publice care ţin de estetica urîtului, a imoralei şi
pornografiei trebuie oprite. Sîntem înecaţi cu forţa în prostia,
misoginismul, decăderea morală, dezmăţul şi vulgaritatea altora! Nu
merităm asemenea decadenţe oferite privirii sub denumirea de ironie
sau artă instituţionalizată! Nu sîntem în aşa hal de degradare
pentru a accepta degradarea umorului ca gen literar şi
a spune că aceasta este artă! Caricaturile jurnaliştilor de
la Charlie Hebdo sînt exact genul de mîzgălituri pe
care obsedaţii-sexual le fac pe pereţii WC-urilor, unde nu-i vede
nimeni, cu deosebirea că aici e vorba de jurnalişti de profesie,
care în numele artei au pus în pagini exhibări mizerabile, care au
făcut înconjurul lumii. (s.n.).
Dreptul de a aproba
copierea articolelor prezentate AGERO aparţine deţinătorilor de
copy-right (autorul/autoarea) care trebuie contactaţi şi informaţi
în timp util. Orice preluare de texte din AGERO (presă, televiziune,
radio, net) fără aprobarea autorilor și
precizarea sursei AGERO
intră sub
incidenţa legii
dreptului de autor.
Redifuzarea preluării prin alte medii (presă,
televiziune, radio, net) trebuie să indice pe mai departe autorul şi
AGERO ca sursă originală.
Director şi editor-şef, Lucian Hetco.
Ura faţă de alte
naţiuni, fanatismul etnic, religios sau ideologic, sînt extrem de
dăunătoare şi antiumane
Din
păcate, şi regret nespus, jurnaliştii au fost victima propriilor
„opere” pornografice. Iată marile rateuri ale globalizării,
multiculturalismului şi democraţiei fără limite, mult prea de
stînga, mult prea anti-religioase! Eu militez pentru echilibru, pace
şi înţelegere între naţiuni. Trebuie să existe un echilibru perfect
între securitate şi libertate. Din păcate, democraţiile occidentale
au ajuns într-un mare impas! Întreaga planetă trăieşte o stare
endemică de război civil înarmat. Atacurile teroriste din Franţa
sînt un duş rece peste puterile Europei. Şi nu numai. Să subliniem
cu două linii faptul că ura faţă de alte naţiuni, fanatismul etnic,
religios sau ideologic, sînt extrem de dăunătoare şi antiumane.
S-au auzit tot felul de comentarii şi teorii ale conspiraţiei
cu privire la atacurile teroriste din Franţa, mass-media din
întreaga lume manifestînd o frenezie apocaliptică în transmiterea
informaţiilor din zonele atacate de terorişti. Dar prea puţini s-au
gîndit sau, poate, se tem să vorbească despre cîteva aspecte extrem
de importante care au dat naştere unui sentiment antioccidental:
atacurile teroriste vin pe fondul
unor inegalităţi sociale între naţiuni, pe fondul cucerii
unor state şi al exploatării bogăţiilor lor, iar celulele teroriste
care acţionează în diverse colţuri ale lumii sînt copiii
„Primăverilor arabe”, copiii „democratizării” prin forţă armată a
ţărilor arabe libere. N-ar trebui ignorate intervenţiile Franţei în
Libia şi Mali, dar şi faptul că Occidentul vrea cu tot dinadinsul să
impună o laicitate fără limite. Şi o libertate la fel. Printr-o
propagandă agresivă face eforturi considerabile pentru înlocuirea
sistemului religios cu unul laic, extrem de permisiv unor
manifestări comportamentale radicale, unor orientări sexuale
deviante, ele însele, atentate asupra moralităţii tradiţionale şi
familiei creştine, cum ar fi organizaţia Lesbian, Gay, Bisexual and
Transgender (L.G.B.T. - lesbiene, homosexuali, bisexuali şi
transexuali). Să ne amintim că Parlamentul francez a aprobat în 2013
căsătoriile civile pentru cuplurile de homosexuali, facînd din
Franţa a 14-a ţară din lume care recunoaşte căsătoriile între
persoanele de acelaşi sex. Iată cum civilizaţia occidentală a
implementat omenirii mari stricăciuni.
Francezii şi englezii
ar trebui să-şi mai modereze sarcasmul vetust şi dispreţul lor faţă
de alte naţiuni şi culte religioase
În
acest moment asistăm la
o schimbare de paradigme: teroriştii nu mai călătoresc cu avionul
spre locul vizat, ci
sînt racolaţi chiar
dintre cetăţenii ţărilor adoptive.
Cred tot mai mult că atentatele
de la Paris au şi ele o regie de Oscar, menită să
unească naţiunile împotriva islamismului. Timpul foarte mare pînă la
prinderea teroriştilor (48 de ore), cei nouăzeci de mii de luptători
francezi incapabili să-i găsească, dar şi alte indicii: buletinul
uitat în maşină - la ce i-ar fi folosit teroristului buletinul în
timpul atacului?, şi culoarea oglinzilor maşinii folosite de
terorişti, vorbesc de la sine. Numai un om crud s-ar bucura de
atacurile teroriste şi de moartea unor nevinovaţi. Regret nespus
pierderea de vieţi omeneşti. Mă declar solidară cu familiile celor
dispăruţi, însă, francezii ar trebui să-şi mai modereze sarcasmul
vetust şi dispreţul lor faţă de alte naţiuni
şi culte religioase, decît
cel practicat la ei, „operele de artă” ale celor de la „Charlie
Hebdo” fiind edificatoare. Ar
trebui să înţeleagă că valorile civilizatoare nu sînt cele impuse de
marile puteri, ci acelea pe care naţiunile le moştenesc de la
înaintaşi. Ca o concluzie: Ar fi o eroare să credem că măcelul de la
redacţia Charlie Hebdo a fost provocat de caricaturile deloc
onorabile la adresa Profetului. Experţii în anti-terorism ai
site-ului de intelligence Debka spun că locul atacului a fost ales
dintr-un calcul rece: centrul unei mari capitale europene, pentru a
şoca Occidentul, şi la sediul unei redacţii, pentru a provoca o
reacţie masivă de solidaritate a presei din toată lumea, şi,
implicit, de a supra-mediatiza acţiunea.
„Primăverile
eliberatoare”, blănuri de oaie pentru doctorate în terorism
Prin
similitudine, să ne amintim că umoriştii emisiunii „Les Guignols
d’info” - Canal Plus Franţa au făcut repetate ironii la adresa
românilor, lezînd sentimentul naţional şi bunul simţ al românilor:
„sportul naţional în România”, spuneau aceştia, „nu este fotbalul,
ci cerşitul; romanii au păduchi, iar Bucureşti înseamnă coş de
gunoi”. Ştiu că inteligenţa lor e dată la minim, pentru că le vine
din afara, mai cu seama de la noi, dar noi am fost răbdători cu ei
şi nu ne-am mîniat. Pentru că ei nu sînt cu nimic superiori naţiunii
române. Naţiunea română a fost şi de rîsul nerod al umoristului
francez Jonathan Lambert, cu toate că
spiritualitatea românească a dat Europei, fără să cerşească,
aşa cum am fost acuzaţi, destule capete luminate pe care se reazemă
istoria continentului şi a omenirii. Sînt impardonabile atitudinile
premeditate ale francezilor şi dispreţul faţă de alte naţiuni şi
faţă de poporul român. Lambert a vrut să-l linguşească, să-l perie
pe realizatorul Laurent Ruquier pentru că l-a invitat în emisiune.
Spunîndu-i că-i aduce salutul suprem, a executat „salutul românesc”,
cu mîna întinsă, precum cerşetorii şi rostind replica „S’il vous
plait, Messieurs, Mesdames!”. Laurent Ruquier a continuat
reprezentaţia, replicînd: „O să ne trezim cu Ambasada României pe
cap”. Un alt actor francez, pe numele său, Jamel Debbouze, invitat
la o emisiune a postului de radio „Rire et Chansons”, a afirmat că
echipa de fotbal a Franţei ar trebui să aibă un căpitan român, care
ar cerşi într-un mod plăcut : „Va rog, daţi-mi mingea (...) ca am
doi copii acasă”. Deci, cine a amalgamat bunul mers al statelor
lumii, încît au creat găuri negre care au înghiţit milioane de vieţi
omeneşti? În numele democraţiei, cucerirea naţiunilor prin tot felul
de „primăveri eliberatoare de suveranitate şi bogăţii”
şi prin îndatorare va fi declarată, mîine, poimîine,
filosofie, ştiinţă, artă şi cultură universală, iar
miliţienii lumii capitaliste, preocupaţi, oricît ar costa, doar să
îmbrace, funcţie de interese, cîte o blană de oaie, vor obţine
doctorate în terorism.
 |
| La rédaction ne suit pas Charles! |
Maria Diana Popescu, Agero
www.agero-stuttgart.de
Vedeţi şi articolele precedente, citiţi nota redacţiei, la subsolul articolului:
http://samanatorul.blogspot.ro/2015/01/cantecul-je-suis-charlie-traducere-in.html
Vedeţi şi articolele precedente, citiţi nota redacţiei, la subsolul articolului:
http://samanatorul.blogspot.ro/2015/01/cantecul-je-suis-charlie-traducere-in.html
