Silviu Aurelian Jimborean
Predică la Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României
În numele Tatălui și al Fiului și
al Sfântului Duh. Amin. Doamne Miluiește, Doamne Miluiește,
Doamne Miluiește, Părinte binecuvintează ca să predic.
“Unul
dintre cei doi care auziseră de la Ioan și veniseră după
Iisus era Andrei, fratele lui Simon-Petru”( Ioan 1, 40)
Iubiți
credincioși,
Dăm slavă lui Dumnezeu, că
am ajuns în această zi minunată, în care prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei cel
Întâi chemat la Apostolie, la rândul său chemând și el pe foarte mulți
la dreapta credință şi desfășurând o bogată activitate
misionară, purtată până la ținuturile Dunării de Jos. Apostolul
Andrei, este întâlnit pentru prima dată în cuprinsul Sfintelor Evanghelii,
fiind iudeu de neam, frate al Sfântului Apostol Petru și
fiu al pescarului Iona din Betsaida.[1]
Fiind pescar de meserie,
Andrei a fost prins de către Ioan Botezătorul în mrejele povățuirii,
fiindu-i ucenic până la chemarea la apostolat de către Iisus Hristos. Andrei
Apostolul, răspunde cu mare bucurie la chemarea Mântuitorul în a deveni “pescar
de oameni”, participând la întreaga istorie pe care Sfinții
Evangheliști o prezintă. Anumiți teologi și
istorici din primele veacuri creștine, susțin
că Sfântul Apostol Andrei a fost cel dintâi propovăduitor al Evangheliei la
geto-daci. Potrivit acestor afirmații, un sinaxar
constantinopolitan, amintește pătimirea Apostolului la 30
Noiembrie.[2]
Despre această propovăduire a Sfântului pe târâmul românesc, vorbește și
Sfântul Ipolit Romanul, în lucrarea sa Despre
apostoli, fiind martirizat în timpul persecuției împăratului
Deciu (249-251). Eusebiu de Cezareea, în Istoria Bisericească, din secolul al
IV lea, spune: “ Sfinții
Apostoli ai Mântuitorului, precum și ucenicii lor, s-au
împrăștiat în toată lumea locuită pe atunci.
După Tradiție, lui Toma i-au căzut sorții
să meargă în Partia, lui Andrei în Scițiea, lui Ioan în
Asia...”[3]
Origen scrie: “ Când Sfinții
Apostoli ai Mântuitorului s-au răspândit în toată lumea, Toma după cum spune
Tradițiea a primit prin tragere la sorți
Parția, iar Andrei Scytia”
Sfintele Evanghelii ne mai vorbesc despre Apostolul Andrei, aducându-ne
în vedere înmulțirea pâinilor, atunci când el a dat de știre
Mântuitorului Iisus Hristos că în mulțime este un copil care are
cinci pâini și doi pești: “ Și a zis Lui unul
dintre ucenici, Andrei, fratele lui Simon-Petru: Este aici un băiat care are
cinci pâini de orz și doi pești. Dar ce sunt
acestea la atâția” ( Ioan 6, 8-9). Andrei a însoțit pe Filip la Domnul, ca să-i vestească dorința grecilor de a-L vedea și împreună cu
cei trei apostoli, a însoțit pe Domnul pe
Muntele Măslinilor, marți în Săptămâna
Patimilor.[4] După ce a predicat în cetățile locuite de greci, geto-daci și romani, Andrei s-a îndreptat spre Sud, unde a ajuns până în ținuturile grecești, realizând
acte de înaltă îndreptare a păgânilor și închinători la idoli la dreapta și adevărata credință, având cale
de a-L cunoaște pe Hristos, Cel ce S-a răstignit pentru
mântuirea noastră, unde a ajuns apoi în orașul Patras, murind ca martir răstignit pe o cruce în formă de X : “ Bucuria lui de a muri răstignit pe ea, ca
Domnul, dar pe una pe care nevrednicia lui o dorea să nu fie la fel cu a Domnului,
căci a cerut să fie răstignit pe o cruce în formă de X, căci Sfântul Apsostol
Andrei ne spune: Mă închin înaintea ta, cruce sfântă, care ai fost sfințită de trupul Domnului, și cu mădularele Lui, ca și cum cu niște pietre de preț ai fost împodobită.”[5]
Iubiți credincioși,
Potrivit
acestor mărturii, totuși nu avem
informații certe în privința perioadei anului în care Sfântul Apostol Andrei a ajuns pentru prima dată
pe teritoriile de la Dunăre, dar o tradiție în acest sens, ne spune că apostolul ar fi fost însoțit și călăuzit de un lup. Dacă ne raportăm la
Calendarul Creștin Ortodox,
observăm că numele său, a fost înscris în ultima zi din luna Noiembrie, având
denumirea de “Undrea”, provenind de la numele său, a intrat în Scythia Minor
într-un început aspru de iarnă. În sudul Moldovei, se mai vorbește despre Andrei, că el se lupta cu vânturile reci, cu fiarele sălbatice și în special cu lupii[6]
În zilele
noastre, lupul a devenit simbolul libertății și a nesupunerii totale a Ceceniei. În ceea ce
privește teritoriile noastre, despre Sfântul
Apostol Andrei se zice că lega „gura lupilor”, în această sintagmă fiind
ascunse, cele mai tulburătoare adevăruri legate de începutul predicilor sale în
teritoriul „lupilor”. Mircea Eliade, spunea că: “dacii se numeau înșiși mai de mult lupi, sau cei care sunt
asemenea lupilor, cei care seamănă cu lupii”, considerând că dacii și-ar fi luat acest nume de la un grup de fugari. În obiceiurile și tradițiile lăsate de strămoșii noștri, numele Apostolului Andrei, apare întotdeauna
legat de cel al lupilor, povestindu-se astfel că spiritul Lupului Alb, fiind un personaj mitic care simbolizaează
lumina solară și bunăstarea la
slavi, l-ar fi vegheat pe Andrei prin pustia Scytiei, spre peștera care avea să-I ofere adăpost.[7]
Totodată, în noaptea de 29 spre 30 Noiembrie, era
începutul iernii și punerea în mișcare a haitelor de lupi, noaptea aceasta a Sfântului Andrei sau Noaptea
Strigoilor, era o noapte de spaimă, îmtrucât se credea că spiritele morților ies din morminte și împreună cu
strigoii se iau la băatie prin hotare. Tot în această zi de 30 Noiembrie, lupul
își poate îndoi gâtul țeapăn, devenind mai sprinten, iar prada acestuia nemaiavând nici un fel de
scăpare. Epifanie Tomitanul spune că
Andrei este cunoscut dobrogenilor ca un propovăduitor al principiilor morale și conduitei oamenilor care trebuie să conformeze cu învățătura creștină
propovăduită de Mântuitorul Iisus Hristos și adusă de el peste meleaguri.[8]
Misiunea și predicile Sfântului Apostol Andrei în părțile Dobrogei, sunt păstrate la noi prin diferite povestiri, colinde și alte creații folclorice.
Potrivit mărturiilor unor preoți locali,
oamenii în vârstă vorbesc și în ziua de
astăzi despre trecerea lui Andrei cu toiagul în mână prin Dobrogea. În Tradiția dobrogeană, regăsim foarte multe denumiri legate de Apostolul Andrei,
dar cele mai speciale din această zonă sunt două toponimii: peștera și pârâiașul Sfântului Andrei, de fapt ele fiind două peșteri: una mică în care va fi sălășluit Andrei, iar a doua, cea mai mare fiind s-a făcut mai tîrziu după înmulțirea numărului de creștini.[9]
Folclorul dobrogean, conține foarte
multe elemente interesante care amintesc de Apostolul Andrei: ramurile de măr,
vișin sau cireș, puse fiind într-un vas cu apă, ținute până la Anul Nou, considerate aducătoare de noroc. Interesantă este și poezia lui Vasile Alecsandri “ Noaptea Sfântului Andrei”, fiind inspirată
din povestirile ce îl recunosc pe Andrei ca și protector al oamenilor împotriva lupilor și duhurilor rele: “Zgomot trist în
câmp răsună/Vin strigoii, se adună/Părăsind a lor sicrii/Voi, creștinelor popoare/Noaptea Sfântului Andrei...”[10]
Iubiţi fraţi,
Fie ca această
zi a întâlnirii noastre cu Domnul și Mântuitorul Nostru Iisus Hristos, aici în Biserica Sa cea Sfântă să ne
lumineze sufletele și împreună, să
aducem cântări de laudă și rugăciuni de
mulțumire Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul
nostru, deoarece prin el, am invățat și noi dreapta credință pe care a cules-o de la Iisus Hristos, zicând din adâncul sufletului :
Părinte Andree, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi păcătoșii. Amin. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântul Duh Amin.
Bibliografie:
1.
Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura
Institutului Biblic și de Misiune
Ortodoxă, București 2008;
2.
Daniel Preafericitul,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscop al Munteniei șl Dobrogei, locțiitor al tronului Cezareei
Capadociei, Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, Începătorul Botezului în
popor; Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, București 2011;
3.
Cârciuleanu, Ion, Predici, predici la duminicile de peste an,
la praznicile împărătești și la sărbătorile sfinților mari, Editura BIT, Iași 2000;
4.
Manolache, Dumitru,
Andrei, Apostolul lupilor,
Editura Dacica, București;
5.
Gordon, Vasile, Mergând, Învățați..., Predici pentu toate duminicile și sărbătorile de peste an, Editura
Institutului Biblic și
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006;
[1] Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscop al Munteniei șl Dobrogei, locțiitor al tronului Cezareei Capadociei, Sfântul
Apostol Andrei, Ocrotitorul României, Începătorul Botezului în popor;
Editura Cuvântul Vieții
a Mitropoliei Munteniei și
Dobrogei, București 2011, p. 5;
[2] Ibidem, pp. 6-7;
[3] Ibidem, p. 7
[4] Pr. Ion Cârciuleanu, Predici,
predici la duminicile de peste an, la praznicile împărătești și la sărbătorile sfinților mari, Editura BIT, Iași 2000, pp. 503-504;
[5] Ibidem, p. 505;
[6] Dumitru Manolache, Andrei,
Apostolul lupilor, Editura Dacica, București, p. 271.
[7] Ibidem, pp 271-272;
[8] Ibidem, pp. 290-295;
[9] Pr. Prof. Dr. Vasile Gordon, Mergând, Învățați..., Predici pentu toate duminicile și sărbătorile de peste an, Editura
Institutului Biblic și
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, pp. 400-402;
