Nota redacţiei. Iată un alt jurnal gorjean care relatează despre peticul din mantia lui Mircea cel Bătrân, După apariţia în revista "Sămănătorul" nr. 9, sept. 2012, au avut primele vizite ale jurnaliştilor la Tismana. Citiţi articolul şi vă sugerăm să urmăriţi miercurea viitoare şi filmul de la TV-Sud, emisiunea "La limita imposibilului"
Ioan Crișan Rădulescu, în vârstă din 64 de ani, din localitatea Tismana, deține un petic din mantia domnitorului Mircea cel Bătrân, pe care l-a moștenit de la bunicul său, Gheorghe Bărbulescu, un cunoscut pictor de biserici. Bucățica din material textil este singurul obiect care se mai păstrează de la domnitorul Țării Românești. Autenticitatea peticului a fost confirmată de un institut specializat din București.
Bucățica din mantia lui Mircea cel Bătrân este de dimensiuni mici, iar pe o hârtiuță prinsă de aceasta, bunicul său a menționat că aparține domnitorului Țării Românești. Ioan Crișan Rădulescu ne povestește că strămoșul său a fost în anul 1908 într-o vizită la Mănăstirea Cozia și aici s-a împrietenit cu un călugăr, pe care l-a rugat să-i dea un petic: „L-a rugat pe călugărul respectiv să-i taie, în semn de amintire, o bucățică din interiorul mantiei. A luat aceste petic și l-a păstrat acasă. I-a plăcut să strângă obiecte vechi și le-a prețuit foarte mult. Am înțeles că este singurul. M-am interesat la Muzeul de Istorie și am înțeles că nu mai există în țară niciun obiect care să-i fi aparținut lui Mircea cel Bătrân, ctitorul sfântului locaș de cult”.
Anul trecut, nepotul pictorului Bărbulescu a fost vizitat de un fost coleg de serviciu și, totodată, un bun prieten, Ion Amuzan, care era pe atunci primar al orașului Călimănești. „I-am spus despre această bucățică de material pe care o am de la bunicul. A fost foarte surprins, pentru că la Mănăstirea Cozia nu se mai păstra nimic din lucrurile care au aparținut domnitorului, toate au fost distruse. A discutat cu starețul mănăstirii și m-a rugat să-i tai o bucățică și să le-o dau, pentru a fi expusă la în cadrul sfântului locaș de cult. Peticul pe care i l-am oferit a fost trimis la București pentru a fi expertizat. Am discutat cu Ion Amuzan, care mi-a spus că autenticitatea materialului a fost confirmată. Știu că peticul respectiv se află acum la Banca Națională și urmează să fie expus în cadrul Mănăstirii Cozia”. Peticul este cusut cu fir din aur.
Binoclul generalului Berthelot, în posesia nepotului pictorului
Ion Crișan Rădulescu mai păstrează și alte obiecte de la bunicul său, printre care se numără o colecție de decorații, unele dintre fiindu-i oferite ca urmare a meritelor deosebite pe care le-a avut în Primul Război Mondial, dar și binoclul care i-ar fi aparținut generalului armatei franceze, Henri Berthelot. „Bunicul a activat pe fronturile de la Mărăști și Mărășești și lucra la planurile militare, dat fiind talentul său pentru desen. A fost răsplătit cu decorația Virtutea Militară, iar atunci când a primit această distincție, generalul Berthelot a venit în vizită și i-a oferit binoclul său, în semn de apreciere a activității sale”, ne spune Ion Crișan Rădulescu. Acesta ne-a precizat că a primit mai multe oferte de valorificare a obiectelor moștenite de la bunicul său, dar nu a vrut să vândă nimic. Nepotul cunoscutului pictor vrea să le ofere drept moștenire fiicei sale și speră că în interiorul casei în care a locuit Gheorghe Bărbulescu să fie amenajat un muzeu cu obiectele acestuia: „Am fost rugat de mai mulţi să vând din obiecte, dar am refuzat categoric. Ţin foarte mult la moştenirea lăsată de bunicul meu şi nu vreau s-o vând. Ţineam toate obiectele într-o ladă în camera în care dormeam”.
Persecutat de comunişti
Gheorghe Bărbulescu a pictat peste o sută de biserici din județele Gorj, Dolj, Mehedinți și Vâlcea. Acesta s-a născut în comuna Dărvari, judeţul Mehedinţi, şi a absolvit Şcoala de Pictură Bisericească din Craiova. Prima biserică pictată a fost cea din centrul oraşului Tismana, unde şi-a cunoscut soţia, astfel că s-a stabilit în această localitate. Toţi banii pe care i-a câştigat, i-a folosit pentru a-şi cumpăra terenuri şi chiar o moară. Comuniştii au considerat că este chiabur şi i-au confiscat o parte din terenuri. Mai mult decât atât, pictorul Bărbulescu a fost chiar arestat timp de un an pentru sabotaj, pentru că nu şi-a muncit un teren. În tot acest timp, a ţinut ascunse toate obiectele pe care le avea.
A lucrat la proiectarea mai multor hidrocentrale
Ion Crișan Rădulescu a absolvit Liceul «Tudor Vladimirescu» din Târgu Jiu, după care a urmat cursurile Școlii Tehnice de Geologie din București. A lucrat timp de opt ani la Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice, după care și-a desfășurat activitatea, până la pensie, la ACH. A lucrat la proiectarea hidrocentralelor: Sebeș-Alba, Lotru, Cerna, Motru, Tismana, Valea Jiului. „L-am cunoscut pe bunicul. Era un om mai ursuz și mai interiorizat. A avut multe probleme în perioada comunistă și de asta a devenit mai retras. Îmi mai povestea din timpul războiului. A murit când eu eram în armată. A fost un om deosebit și modest”.
Ion Bivolaru, preot paroh în Tismana centru, a spus că picturile realizate de Bărbulescu sunt deosebite: „Se disting prin naturalețea sfinților. Când am venit preot paroh, nu se aflau într-o stare foarte bună. Au fost făcute lucrări de curățire și restaurare”.
Nicolae Tomoniu, profesor pensionar pasionat de istoria locurilor, ne spune că obiectele lăsate de pictorul Bărbulescu sunt foarte valoroase şi unicat.
Sursa: http://www.gorj-domino.com/gorjeanul-radulescu-detine-singurul-obiect-ramas-de-la-mircea-cel-batran/
