Mircea Monu - Un savant român în Japonia

Un savant  român în Japonia

         Româno-americanul Florentin Smarandache, originar din Bălceşti, profesor la Facultatea de Matematică şi Ştiinţe a Universităţii „New Mexico” din statul federal New Mexico, SUA, participă la Conferinţa Internaţională de Sisteme Mecatronice Avansate (acronimul în engleză, ICAMechS 2012) care se va desfăşura în Clădirea de Conferinţe a Universităţii de Agricultură şi Tehnologie din Tokyo, în perioada 18-21 septembrie 2012. El a ajuns ieri aici cu avionul, pe ruta Albuquerque-Phoenix-Los Angeles-Tokyo (Aeroportul Internaţional Narita) şi va pleca în 21 septembrie, pe ruta Tokyo (Narita)-Los Angeles-Albuquerque.

Japonia – Tokyo – cartierul Tsukishima,

Cartierul Tsukishima (insula construită) din Tokyo

De la literatura ştiinţifico-fantastică la tehnologia avansată

              Conferinţa este sponsorizată de „Revista Internaţională de Sisteme Mecatronice Avansate”, Universitatea de Agricultură şi Tehnologie din Tokio, „Revista Internaţională de Modelare, Identificare şi Control” şi Institutul de Inginerie Medicală Complexă, în cooperare cu Societatea Japoneză a Inginerilor Mecanici, Societatea Inginerilor de Instrumente şi Control şi Institutul de Sisteme şi Ingineria Controlului şi Informaţiei.

            Comitetul care a organizat această conferinţă este şi el unul internaţional, format din profesori universitari din Japonia, Marea Britanie, SUA, Canada, China, India, Taiwan, Filipine, Iran şi Egipt, precum şi cercetători din institute şi corporaţii occidentale şi asiatice.

            ICAMechS 2012 se va desfăşura în conferinţe plenare şi în 12 secţiuni. Florentin Smarandache va participa la secţiunea „Metode înaintate de control inteligent în robotică şi în mecatronică”, unde este înscris cu două lucrări ştiinţifice: una la care este singurul autor, iar la cealaltă este coautor cu patru cercetători români – doi de la Institutul de Mecanica Solidelor din Bucureşti, al Academiei Române, unul de la Universitatea „Politehnica” Bucureşti şi unul de la Universitatea din Oradea. Copreşedintele acestei secţiuni este un cercetător român în robotică şi mecatronică – prof. dr. ing. Luige Vlădăreanu, de la Institutul de Mecanica Solidelor.

            Robotul (numele vine de la cuvântul slav „robota”, care înseamnă muncă, utilizat de scriitorul ceh Karel Čapek  într-o piesă de teatru ştiinţifico-fantastică în anul 1921, în sensul de muncă forţată) este un dispozitiv, de obicei electro-mecanic, ghidat printr-un program sau prin telecomandă. Roboţii au o largă aplicare în industrie, unde, de regulă, execută mişcări repetate la benzile de montaj. Roboţi avansaţi pot fi folosiţi şi în agricultură, chiar la efectuarea unor lucrări agricole.

            Robotica (cuvânt creat în anul 1941, într-o povestire ştiinţifico-fantastică de către scriitorul american Isaac Asimov, pornind de la cuvântul „robot”) este ştiinţa care se ocupă cu proiectarea, fabricarea şi utilizarea roboţilor, precum şi a sistemelor computerizate pentru controlul lor, pentru sensorii de răspuns şi pentru procesarea informaţiei pentru aceştia.

            Mecatronica (termen rezultat din combinarea cuvintelor „mecanica” şi „electronica”, introdus în anul 1969 de către inginerul japonez Tetsuro Mori de la Compania Yaskawa) este un domeniu multidisciplinar al ingineriei, combinând ingineria mecanică, ingineria electronică, ingineria computerelor, ingineria programelor informatice, ingineria controlului şi ingineria proiectării sistemelor, care are ca scop proiectarea şi fabricarea de produse folositoare. Conform unei definiţii franceze, mecatronica este integrarea sinergetică a mecanicii, electronicii, teoriei controlului şi ştiinţei calculatoarelor electronice într-un produs proiectat şi fabricat, în scopul măririi şi/sau optimizării funcţionalităţii sale.

            Taxa de înscriere la conferinţa din Tokyo este de 400 de dolari (în moneda japoneză, 40.000 de yeni), la care se adaugă,opţional, 80 de dolari (6.400 de yeni) pentru banchet.

            Participanţi la conferinţă şi-au ales cazarea în unul din cele şapte hoteluri, cu diverse tarife, care le-au fost oferite – Florentin Smarandache a optat pentru Grand Hotel Tachikawa, unde pentru patru nopţi de cazare va plăti 26.850 de yeni (circa 342 de dolari).

De la matematică la filozofie, fuziunea informaţiilor, robotică şi mecatronică!

            Neutrosofia (de la cuvântul latin „neuter” = neutru şi cuvântul grec „sophia” = înţelepciune/învăţătură, termen introdus în anul 1980 de către Florentin Smarandache, care are preocupări şi în afara matematicii – în fizică, în filozofie, în literatură şi artă) este un capitol al filozofiei care studiază originile, natura şi sfera de acţiune ale „neutraliilor” (stările neutre), precum şi interacţiunea acestora cu diferite spectre (ansambluri) de idei. Neutrosofia generalizează Dialectica (de la cuvântul grec „dialektiki” – a dialoga în contradictoriu), capitol al filozofiei bazat pe existenţa „contrariilor” (stările contrare, de exemplu, pozitiv-negativ, viu-mort, dulce-amar, alb-negru,), prin introducerea stării neutre, care este intermediară între cele două contrarii (de exemplu, nici alb, nici negru).

„Fuziunea informaţiei” este un domeniu al tehnologiei de vârf în care sisteme complexe analizează informaţii (date) provenite de la surse de naturi diferite (electronice, optice, acustice, mecanice, umane) – mai corect ar fi să se spună „Fuziunea informaţiilor”, dar în literatura de specialitate a fost tradusă ca atare sintagma englezească „Information fusion”, în care apare singularul substantivului „informaţie”. Are numeroase aplicaţii militare şi civile.

Cum datele provenite de la diverse surse pot fi contradictorii, pentru a se lua o decizie corectă este nevoie să se elimine datele care nu sunt credibile. Aceasta se face cu modele matematice numite „teorii” (de exemplu, Teoria Dempster-Shafer, notată prescurtat TDS; Teoria Dezert-Smarandache, care are acronimul TDSm, al cărui coautor este chiar Florentin Smarandache). Există o conferinţă internaţională anuală de fuziunea informaţiei, care a ajuns în acest an la a XV-a ediţie (desfăşurată în Singapore), organizată în diverse locuri de pe Glob, vara, când cadrele universitare sunt în vacanţă, de către Societatea Internaţională de Fuziunea Informaţiei – organizaţie neguvernamentală internaţională. Din anul 2003, Florentin Smarandache participă la aceste conferinţe cu lucrări ştiinţifice privind aplicaţii ale TDSm şi ale neutrosofiei în fuziunea informaţiilor.

Lucrările Secţiunii „Metode înaintate de control inteligent în robotică şi mecatronică” a Conferinţei Internaţionale de Sisteme Mecatronice Avansate sunt programate joi, 20 septembrie, în două sesiuni: prima, în Sala 2, în intervalul orar 13-15, cu cinci lucrări, iar a doua, în Sala 3, în intervalul orar 15:10-17:10, cu şase lucrări.

Copreşedinţii secţiunii sunt: prof. dr. ing. Luige Vlădăreanu (Academia Română, Institutul de Mecanica Solidelor Bucureşti) şi prof. univ. dr. Hongnian Yu (Universitatea „Staffordshire” din oraşul Stroke-on-Trent, Comitatul Staffordshire, Marea Britanie). Din păcate, copreşedintele român nu va putea participa la ICAMechS 2012: deşi se află în apropiere, la Universitatea Tehnologică „Guangdong” din oraşul Guangzhou, provincia Guangdong, din sud-estul R. P. Chineze, în baza unui contract de cercetare (aşa cum a fost, în perioada 15 mai-15 august 2012, şi Florentin Smarandache) privind aplicarea extenicii (extensiologiei) în robotică şi în mecatronică, nu se poate deplasa la Tokyo pentru trei zile şi să revină apoi la Guangzhou, pentru că nu are viză cu intrări multiple în China (o dată ieşit din China, nu mai poate intra!).

În această situaţie, prima comunicare ştiinţifică românescă, „Sisteme robot mobile de navigare utilizând abordarea bayesiană prin metoda proiecţiei virtuale”, a colectivului de autori Luige Vlădăreanu (Academia Română, Institutul de Mecanica Solidelor Bucureşti), Gabriela Tonţ (Universitatea din Oradea), Victor Vlădăreanu (Universitatea „Politehnica” Bucureşti, aflat acum împreună cu tatăl său, Luige Vlădăreanu, la Guangzhou), Florentin Smarandache (Universitatea „New Mexico”, SUA) şi Lucian Căpitanu (Academia Română, Institutul de Mecanica Solidelor Bucureşti), din cadrul primei sesiuni a acestei secţiuni, programată în intervalul orar 13:20-13:40, va fi prezentată de către Florentin Smarandache.

Noţiuni neutrosofice pentru mecatronică

A doua comunicare ştiinţifică românească, „Mase neutrosofice şi modele nedeterminate. Aplicaţii în fuziunea informaţiilor”, a lui Florentin Smarandache, este programată în a doua sesiune a secţiunii, în intervalul orar 16:10-16:30. Organizatorii au acceptat această lucrare pentru că fuziunea informaţiilor se întâmplă şi în mecatronică, domeniu tehnologic în care apar şi stări neutre, de incertitudine.

În fuziunea informaţiilor, termenul „masă” nu este cel din fizică (referitor la cantitatea de substanţă dintr-un corp fizic), ci este o „funcţie de încredere” din modelul matematic utilizat.

Pornind de la teoria clasică a fuziunii informaţiilor, unde există mai multe tipuri de funcţii (de încredere, de neîncredere, de incertitudine şi de plauzibilitate), Smarandache aplică neutrosofia şi defineşte funcţii neutrosofice analoage, dar introduce şi două funcţii noi: „Funcţia neutrosofică de nedeterminare globală”, definită ca suma nedeterminărilor locale, şi „Funcţia neutrosofică de indecizie”, definită ca suma dintre funcţia neutrosofică de incertitudine şi funcţia neutrosofică de nedeterminare globală.

Prin aplicarea neutrosofiei la modelele matematice ale fuziunii informaţiilor se obţin modele nedeterminate, cu elemente nedeterminate, „mase” nedeterminate, intersecţii nedeterminate etc.

Mircea Monu