SOCI -
Trecutul, prezentul şi speranţa sa
de viitor
Dr. Alex Berca
Annapolis, SUA
Pentru cei mai mulţi spectatori a celei de a 22-a ediţii a Jocurilor
Olimpice de iarnă, 2014, oraşul Soci este destul de puţin cunoscut, sau dacă se
ştie ceva despre el, este considerat ca o staţiune de odihnă şi un punct
turistic de pe harta Federaţiei Ruse.
Având prilejul discutării despre Olimpiada
de iarnă cu un grup mai mare de colegi şi studenţi am avut surpriza să văd că
foarte puţini dintre ei aveau informaţii ceva mai bogate despre acest oraş.
Trăind ani de zile într-una din ţările
din spatele Cortinei de fier ştiam mult mai multe despre oraşul mult visat
chiar de către omul obişnuit din Rusia fără să mai vorbim despre ceilalţi
oameni din alte ţări şi fără prea multe relaţii ”înalte” la conducerile
politice ale acestor ţări, care ar fi fost bucuroşi să-şi petreacă o vacanţă în
această staţiune.
Profitând de prilejul conversaţiei
amintite, am început să le explic şi să dau unele exemple mai detaliate.
Oraşul Soci, a fost creat şi a
început dezvoltarea sa încă din 1838, deci de circa 180 de ani.
Situat în partea de vest a fostei
Rusii, a fostei Uniuni Sovietice şi actualmente a Federaţiei Ruse (în regiunea
Krasnodor), aşa după cum a evoluat istoria Rusiei, pe partea de Est a Mării
Negre, este aproape de actuala Republică Georgia şi aproximativ vis-a-vis pe
Marea Neagră de unele dintre aşezările din Bulgaria (Varna şi Burgas).
Din punct de vedere geografic
acest oraş cu o suprafaţă de circa 170 Km.p. este încadrat între coasta Mării
Negre şi lanţul munţilor Caucaz ceea ce îi conferă o imagine încântătoare, însoţită
de o climă subtropicală, cu veri în
care temperaturile ajung în timpul zilei la circa 30 de grade Celsius şi ierni
în care în timpul zilei temperatura ajunge la circa 18-20 grade Celsius iar în
timpul nopţii la circa 11 grade Celsius.
Datele statistice demografice
confirmă evoluţia numerică a populaţiei din ultimii 200 de ani şi care se
prezintă ca în tabelul de mai jos.
Anul
|
Nr. locuitori
|
1887
|
98
|
1897
|
1.352
|
1904
|
8.163
|
1916
|
13.254
|
1939
|
72.597
|
1959
|
127.000
|
1989
|
385.851
|
1994
|
378.300
|
2002
|
397.103
|
2010
|
420.000
|
Sursa: Population Census, 1980
Spre sfârşitul
secolului al 18-lea devenise o adevărată modă pentru nobilimea şi aristocraţia
rusă de a petrece parte din vacanţe în această localitate fapt pentru care
treptat s-au construit multe locuinţe elegante, cu o arhitectură specifică
perioadei respective, sanatorii pentru tratamentul diverselor boli şi folosirea
apelor termale.
Familia imperială şi majoritatea
tinerei generaţii de nobili ruşi se bucurau în zilele de vară de plajele
acestui oraş, care deveniseră cunoscute pentru că aveau nisipuri fine şi curate
şi priveliştile încântătoare ale munţilor Caucaz.
După evenimentele din 1917, în
special în epoca stalinistă la Soci se construiseră vile ultra elegante pentru
demnitarii sovietici. Lui Stalin i s-a construit o vilă splendidă unde îşi
petrecea vacanţele şi diversele sărbători.
Nichita Hruşciov, după ce dovedise
la Congresul al XX-lea al PCUS crimele săvârşite de Stalin şi viaţa de lux pe
care acesta o ducea, a cerut să i se amenajeze şi lui la Soci, o locuinţă
elegantă. Hruşciov se simţea atât de bine în acest oraş încât la un anumit
moment dat la transformat în capitala de
vară a ţării. Aici prefera să invite
diverse personalităţi oficiale străine şi tot aici se semnau diverse acorduri
politice şi economice.
Mai recent preşedintelui Putin i s-au construit în acest oraş două vile
(dacia –în limba rusă-n.n.), iar Soci, ca atare a devenit ”capitala neoficială”
a Rivierei caucaziene şi o staţiune turistică deosebit de atrăgătoare pentru
populaţia rusă care beneficia de banii necesari construcţiei unor locuinţe sau
închirierii unor locuinţe pentru vacanţe.
Aşa se explică creşterea exorbitantă actuală a numărului de locuinţe ale
noii oligarhii ruse.
De ce
Soci – gazda Olimpiadei de Iarnă 2014?
Din diferite considerente, mai mult
sau mai puţin cunoscute în prezent, conducerea Federaţiei Ruse a acţionat pe
diverse căi politice şi economice pentru a ”convinge” Comitetul Internaţional
Olimpic (CIO) de avantajele organizării Olimpiadei de iarnă 2014 în această staţiune.
Ceea ce ce rămâne pentru moment ca
un mare semn de întrebare, este dacă o asemenea staţiune cu o climă
subtropicală, putea fi considerată ca cea mai perfectă alegere pentru competiţiile
de iarnă. Poate alte oraşe sau staţiuni
cu clime favorabile sporturilor de iarnă ar fi fost mult mai adecvate
stabilirii gazdei unui asemenea eveniment sportiv.
Nu se poate contesta frumuseţea
acestei zone în general şi amplasarea acestui oraş pe malul Mării Negre, care a
fost un punct de mare atracţie pentru nobilimea rusă, pentru conducătorii
statului socialist, pentru noua oligarhie rusă formată din mogulii petrolului şi
al altor domenii economice, mulţi milionarii în dolari.
Ideea oficială de alegere a
acestui oraş era aprecierea lui de către cei ce aveau puterea de influenţă la
Moscova, precum şi de către preşedintele Putin în dialogurile cu conducerea
CIO.
Preşedintele Putin susţinea ideea
dezvoltării unei largi baze sportive destinată sporturilor de iarnă, pentru
competiţii şi pentru antrenamentele sportivilor în prezent şi în special în
viitor.
Eforturile de convingere a CIO
pentru alegerea acestui oraş, mai mult ca sigur, nu au fost deloc uşoare
întrucât în momentul stabilirii deciziei finale, Soci nu dispunea decât de 10%
din infrastructura necesară unui asemenea eveniment complex. Au existat şi alte propuneri iniţiale cum au
fost: Almati (Kazahstan), Borjomi
(Georgia), Jaka (Spania), Sofia (Bulgaria) şi altele.
Iar în final au rămăsese de ales: Salzburg (Austria), Pheongchang (Coreea
de Sud) şi Soci (Federaţia Rusă).
Iar în finalul, finalului s-a decis pentru Soci.
Nimeni nu poate explica şi nici să
dovedească în prezent, care au fost criteriile ”reale” ale alegerii oraşului
Soci. Poate cu timpul, se vor putea afla motivele şi ”suporturile” reale care
au fost aduse în discuţii precum şi toate subterfugiile acestor ”negocieri”.
Olimpiada Soci 2014 – cea mai scumpă
olimpiadă.
La 4 iulie 2007 când s-a decis în
mod final ca oraşul Soci să devină gazda Olimpiadei de iarnă, preşedintele
Putin a afirmat că pentru toate amenajările necesare acestui eveniment sportiv,
se vor cheltui circa 8.5 miliarde dolari care vor fi suportaţi în proporţie de
60% din surse guvernamentale şi 40% din surse private.
Până la urmă s-a ajuns la 51 miliarde dolari. O asemenea sumă
depăşeşte cu mult ceea ce s-a cheltuit pentru organizarea şi desfăşurarea până
în prezent a oricăror jocuri olimpice.
Cum se va acoperi această sumă şi
care va fi proporţia sursele
guvernamentale şi a celor private, rămâne de văzut, fiind o problemă de
viitor şi nu una prezentă.
Drumul pe munte până la zona de ski
Krasnaya Polyana a costat 9.4 miliarde dolari sau circa 200 milioane per
Kilometru, ceea ce după opinia lui Boris Nemtsov, un opozant al preşedintelui
Putin, este ”cel mai scump drum din
lume”.
După opinia lui Nemtsov, circa 30
miliarde dolari, au fost pierdute din cauza marii corupţii care există în Rusia
şi de aceea el a numit această olimpiadă
”Corupţiada”.
Despre modul în care s-au cheltuit aceşti bani precum şi despre marile fraude financiare, nu se
discută în prezent dar probabil nu va mai trece mult timp şi se va afla despre
diverse procese economice, despre căderea unor capete din conducerile la diverse
niveluri precum şi despre condamnările celor implicaţi în aceste enorme
delapidări.
Preşedintele Putin îşi va crea
astfel o bază de informaţii pe care o va folosi împotriva unor oponenţi ai
filozofiei lui politice, la momentul respectiv, după o veche metodă folosită de
către KGB.
Fără nici o discuţie că multiplele
construcţii ale stadioanelor, pistelor pentru diverse probe în aer liber,
trenul ce trebuia într-un interval de mai puţin de o oră să ducă sportivii şi
vizitatorii la o distanţă de 130 Km. între Soci şi Sanki Sliding Center,
modernizarea mijloacelor de telecomandă[1],
367 Km. de drumuri, 77 poduri, 201 Km. noi de cale ferată, au fost
costisitoare, dar sunt convins tot odată că economiştii finanţişti vor cere
spre verificarea în amănunţime situaţia bugetului destinat pentru aceste
construcţii şi cheltuielile reale efectuate. Iată cum se prezintă complexul
Olimpic din Soci.
De asemeni pe
baza unei statistici internaţionale care se referă la numărul de atleţi
participanţi la diverse olimpiade în perioada 1990-2014 şi costurile medii per
atlet, rezultă următoarea situaţie:
Olimpiadele de vară
Anul
|
Localitatea
|
Țara
|
Număr de atleţi
|
Suma cheltuită
Per atlet în $ SUA
|
1992
|
Barcelona
|
Spania
|
10000
|
1.2
mil.
|
1996
|
Atlanta
|
SUA
|
10000
|
0,38
mil.
|
2000
|
Sidnei
|
Australia
|
cca.10500
|
0,42
mil.
|
2004
|
Atena
|
Grecia
|
cca.
11000
|
0,30
mil
|
2008
|
Beijing
|
China
|
cca.
11500
|
0,53
mil.
|
2012
|
London
|
Anglia
|
cca.12000
|
1,47
mil
|
Olimpiadele de iarnă
Anul
|
Localitatea
|
Țara
|
Număr de
atleţi
|
Suma cheltuită
Per atlet în $ SUA
|
1990
|
Albertville
|
Franţa
|
2000
|
1
mil.
|
1994
|
Lillehammer
|
Norvegia
|
2000
|
1.15
mil.
|
1998
|
Nagano
|
Japonia
|
cca.
2300
|
1.1
mil
|
2002
|
Salt Lake City
|
SUA
|
cca.
2300
|
1
mil.
|
2006
|
Torino
|
Italia
|
cca.
3500
|
1.74
mil
|
2010
|
Vancouver
|
Canada
|
cca.
3500
|
0,95
mil
|
2014
|
Soci
|
Fed. Rusă
|
cca. 2500
|
2.5 mil
|
Sursa: Bent Flyberg and Allison
Stewart of Said Business School, University
of Oxford,
England;Inflation.eu; The Anti-Coruption Foundation (Moscow)
Din păcate însă asemenea probleme, despre care vom vorbi în continuare încă
mai există şi chiar dacă mulţi oameni cu un bun sens al umorului şi-au exprimat
în diverse forme opinia, mulţi dintre cei prezenţi, după ce au cheltuit foarte
mulţi bani să ajungă la Soci, au fost şi încă sunt consternaţi şi nemulţumiţi
de tot de ceea ce au găsit aici, sau mai bine zis de ceea ce ar fi trebuit să
găsească.
Securitatea întregii zone şi a oraşului
Soci
Asigurarea securităţii sportivilor,
membrilor diverse mijloace ale mass-mediei şi a vizitatorilor a constituit una
din marile preocupări ale tuturor organizatorilor Comitetului Olimpic al federaţiei
Ruse sub directul control al preşedintelui Putin.
Realizarea unei asemenea acţiuni
deosebit de largi se referă la controlul bagajelor, verificarea diverselor
recipiente de apă şi a altora de cosmetică, patrularea timp de 24 de ore a
întregului traseu a trenului rapid între cele două centre unde se desfăşoară
diversele competiţii (în interior şi exterior), verificările la intrarea pe
calea aerului, prin trenuri sau auto.
Toţi cei care şi-au cumpărat bilete
pentru a asista la diferitele competiţii, trebuie să se identifice cu paşapoartele
pe care le au şi cu alte mijloace de identificare cu fotografii.
O asemenea acţiune, de asemenea
proporţii oferă tuturor celor prezenţi imaginea unei zone militarizate, cu
toate că unul dintre oficialii Serviciului Federal de Securitate, Alexei
Lavrishchev spunea că toată armata de securitate va fi astfel desfăşurată încât
să nu se observe dar să fie deosebit de eficientă.
O altă parte a sistemului de securitate
are la bază aparatura de observaţii. Andrei Soldatov, care este unul dintre
conducătorii acestui sistem şi tot odată editorul website-ului: Agentura.ru,
afirma la un interviu, că supravegherea întregii zone unde se desfăşoară
Olimpiada include folosirea diferitelor mijloace de interceptare şi comunicare,
drone, semnalizatoare sonore de interceptare a submarinelor şi un foarte mare
număr de camere de luat vederi instalate
în cele mai multe colţuri ale ariei olimpice.
De asemeni, serviciile de securitate
au acces la toate convorbirile telefonice şi la toate mesajele transmise prin
Internet.
Asemenea măsuri de precauţie sunt
deosebit de importante întrucât Caucazul este considerat de către toţi experţii
în probleme de terorism ca o zonă fierbinte a conflictelor dintre diversele
popoare venite din diverse colţuri cum ar fi: cecenii, osetii, abhazii
cerchizii şi alţii.
Aici se vorbesc peste 40 de limbi şi
dialecte şi există o permanentă atmosferă de confruntări interne şi de nemulţumiri
la adresa administraţiei de la Moscova.
Pentru rezolvarea acestei probleme
pentru toată perioada cât ţine Olimpiada (între 8 şi 23 Februarie 2014) au fost
aduşi în această zonă circa 40.000 de poliţişti revenind aproximativ un poliţist
la circa 10 locuitori.
Măsurile de securitate sunt
deosebit de serioase. Sunt zone unde nu se poate circula cu automobilul decât
dacă există permise speciale de circulaţie şi sunt alte zone unde este total
interzisă circulaţia pentru oricine, chiar şi pentru cei cu permise speciale.
Specialiştii în probleme de terorism, consideră Caucazul o arie deosebit
de periculoasă împărţită în două zone distincte:
-zona de Sud: în care este inclusă Georgia, ţară care a pierdut 20%
din teritoriul propriu în urma războiului din 2008 împotriva Rusiei. Regiunile separatiste:
Osetia de Sud şi Abhazia şi-au proclamat independenţa şi au fost recunoscute
pînă la urmă de către Moscova, dar nu au fost recunoscute de către comunitatea internaţională.
Văzând o hartă a acestei
regiuni se poate remarca cât de aproape este Soci de frontiera cu Abhazia.
- zona de Nord: include Cecenia care s-a autoproclamat independentă
în 1991. În 1994 şi 1999, Moscova a purtat două războaie sângeroase împotriva
acestei ţări independente care a dus la moartea şi rănirea a peste 100.000 de ceceni. Războiul încă nu s-a
încheiat şi a dat naştere la noi conflicte şi ameninţări din partea grupurilor
islamiste radicale care din ce în ce mai puternice şi care comit atacuri din ce
în ce mai numeroase
Numai cu o lună
înainte de începerea JO au avut loc două atacuri teroriste asupra oraşului Volgograd (situat la circa 650 Km) făcute de
grupări jihadiste din Daghestan.
Faptul că la deschiderea JO nu au
avut loc atentate teroriste, poate fi socotit ca un mare succes dar numai
dintr-un anumit punct de vedere şi anume: nu s-a creat panică în rândul populaţiei
şi al sportivilor, nu au fost victime, dar
nu trebuie uitat că asemenea acţiuni criminale nu se vor opri şi vor
putea avea loc oricând şi oriunde.
Tot ca o măsură de precauţie, în
special după atacul terorist din Bengazi (Libia), împotriva ambasadei americane,
şi unde au murit 4 membri ai ambasadei printre care şi Ambasadorul SUA în
Libia, Statele Unite au trimis la Soci un batalion de poliţişti şi două nave
militare, care sunt staţionate în apele maritime ale Federaţiei Ruse din portul
Soci şi care numai l-a solicitarea Federaţiei Ruse vor intra în acţiune şi tot
odată vor ajuta la evacuarea sportivilor şi vizitatorilor americani veniţi la
Soci.
Securitatea acestei zone şi a oraşului
Soci include cele două locuri unde se desfăşoară competiţiile sportive (Soci şi
Sanki Sliding Center) precum şi tot traseul cu trenul rapid ce face legătura
între aceste două puncte ce sunt la distanţă de circa 130Km. şi care, după cum
am mai spus, se efectuează în mai puţin de o oră.
Organizatorii Olimpiadei 2014, au
de asigurat securitatea împotriva unor reacţii din afara Federaţiei Ruse cât şi
din interiorul ei.
În ajunul ceremoniei de deschidere
a Jocurilor Olimpice, zeci de activişti sociali, au protestat la Moscova până
au fost arestaţi de poliţia moscovită, cerând eliberarea protestatarilor ce au
fost arestaţi încă din 2012 pentru că şi-au
exprimat nemulţumirea alegerii noului/vechiului lider de la Moscova.
De asemeni fostul campion la şah,
Garry Kasparov, (n:1963), care este un cunoscut oponent al preşedintelui Putin,
afirma că Jocurile Olimpice de la Soci nu fac decât să promoveze dictatura
politică din Rusia şi menţinerea preşedintelui Putin în atenţia publică
mondială. El a cerut sportivilor să boicoteze această competiţie.
Cât de serioasă şi luată în
consideraţie de către sportivi a fost solicitarea lui Kasparov, rămâne de
văzut, dar mai mult ca sigur o asemenea afirmaţie nu a constituit un moment plăcut
pentru conducerea administraţiei de la Moscova şi pentru Comitetul Olimpic naţional
şi cel internaţional.
Activiştii sociali susţin şi unele
puncte de vedere referitoare la acordarea unor drepturi privind libertatea de
exprimare şi drepturi egale pentru homosexuali şi pedofili.
Presa internaţională a dat
publicităţii unele informaţii înainte de începerea JO referitoare la acţiunea a
peste 200 de scriitori din toată lumea, printre care se numără Gunter Grass[2],
Salman Rushdie[3],
Margaret Atwood[4]
si Jonathan Franzen[5],
care printr-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Putin au denunţat
"strangularea drepturilor omului" în Federaţia Rusă, legile împotriva
libertăţii de exprimare si legislaţia împotriva homosexualilor.
Asemenea legi "îi afectează în
special pe scriitori", spun autorii scrisorii, şi ei "nu pot sta tăcuţi",
în timp ce "vedem cum colegii scriitori şi jurnalişti sunt reduşi la
tăcere sau riscă condamnarea şi alte pedepse drastice pentru simplul fapt că îşi
exprimă opiniile".
Scriitorul german Gunther Grass
este pe lista alături de alţi trei câştigători ai premiilor Nobel, Wole
Soyinka, Elfriede Jelinek si Orhan Pamuk, dar şi de scriitori cunoscuţi din
peste 30 de ţări, ca Ariel Dorfman, Carol Ann Duffy, Edward Albee, Julian
Barnes, Ian McEwan sau Neil Gaiman. Cea mai cunoscută scriitoare contemporană
din Rusia, Liudmila Ulitskaia, a semnat şi ea scrisoarea deschisă.
Scriitorii, autori ai
scrisorii deschise, afirmau că în urmă cu o săptămână singura sursă
independentă de ştiri din Rusia, televiziunea pe cablu Dojd, a fost deconectată, dupa ce toţi marii operatori au renunţat
sa o mai difuzeze".
Răspunzând unora dintre aspectele
legate de drepturile omului, preşedintele Putin afirma că ”legea nu este discriminatorie, ci este menită să îi protejeze pe copii
de informaţii periculoase privind homosexualitatea şi pedofilia”. Mai mult
decât atâta, el i-a invitat pe
homosexuali să viziteze Soci, unde sunt bineveniţi dar "să îi lase pe
copii în pace".[6]
Alte acţiuni ale Serviciul de
securitate al Federaţiei Ruse (fostul KGB), au fost (şi continuă) cele
referitoare la verificarea tuturor spectatorilor care au venit la Soci, tocmai
pentru a opri orice surpriză de exprimare a nemulţumirii populaţiei şi care ar
putea să fie prinse în imaginile transmise prin canalele televiziunilor internaţionale.
Efectul modului de manifestare a
politicii actuale ruseşti, prin neluarea în considerare sau chiar sancţionarea
aspră a oricăror manifestări în sprijinul respectării drepturilor omului, au
avut ca o primă reacţie refuzul unora dintre conducătorii ţărilor libere, de a
participa la ceremonia deschiderii Jocurilor Olimpice. Mă refer în mod special
la preşedintele Statelor Unite, Barak Obama, la premierul britanic David
Cameron, la preşedintele franţei Francois Holland, Cancelarul Germaniei Dna.
Angela Markel sau preşedintele Germaniei Joachim Gauck, la Stephen Harper,
Primul Ministru al Canadei şi alţii.
Desigur, din anumite interese mai
mult economice şi din raţiuni politice, mai mult decât din spiritul de
respectarea a drepturilor oamenilor, la ceremonia de deschidere a JO au fost
prezenţi printre alţii premierul Chinei - Xi Jinping, ca răspuns la faptul că
în 2008 Putin a participat la Olimpiada de la Beijing, şi Primul Ministru al
Japoniei Shinzo Abe.
În ce măsură l-a deranjat pe preşedintele
Putin acest fapt se va vedea poate mai târziu când va apare din nou la masa
tratativelor economice diversele aspecte ale exportului de petrol rusesc spre
Europa.
Este foarte adevărat ceea ce au
remarcat în mod deosebit diversele mijloace ale mass-mediei internaţionale după
care intervenţia perseverentă a preşedintelui Putin pentru alegerea oraşului
Soci drept gazdă a JO, nu a fost decât o formă de re-manifestare a politicii
ruseşti de prezentare a Rusiei ca o mare putere în lume (chiar dacă din punctul
de vedere al numărului populaţiei şi al suprafeţei ţării se remarcă o diminuare
masivă, prin independenţa pe care şi-au ales-o diversele ţări, vrând să iasă
din închisoarea naţiunilor în care au trăit zeci de ani) şi tot odată de
prestigiu personal al preşedintelui Putin, în momentul în care popularitatea sa
este în continuă scădere în ultimii ani.
De fapt acest aspect a fost
afirmat la un anumit moment dat, de către preşedintele Putin care a spus:
”...lichidarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare greşeală a
secolului XX”
şi ca atare el caută în prezent,
prin orice mijloace politico-economice să atragă sub umbrela Federaţiei
Ruse fostele ţări membre ale U.R.S.S.
În acelaşi cor continuă să cânte şi
Ministrul sporturilor din Rusia,Vitali Mutko, care la un interviu pe care la
dat presei spunea:
”... jocurile olimpice sunt despre sportivi; asupra lor trebuie să ne
concentrăm”.
şi a refuzat să dea explicaţii mai detaliate despre neparticiparea unora
dintre personalităţile lumii libere.
Cât de mult sau ceea ce a înţeles
Ministrul sporturilor despre ”concentrarea asupra sportivilor”, este sub un
mare semn de întrebare, atâta timp cât sportivii şi suporterii lor (presa şi
vizitatorii) se confruntă cu multiple dificultăţi de natură organizatorică, de
acomodare şi chiar de sănătate.
Dificultăţile
organizatorice, de acomodare şi de sănătate
Cu toate că trecuseră 7 ani de la
data când se decisese locul de desfăşurare a JO, multiplele lucrări de
amenajare şi enormele sume de bani cheltuite în acest scop, nu au reuşit să
contribuie la perfecta finalizare în timp, a acestor pregătiri.
Cei aproape 13000 de ziarişti din
întreaga lume acreditaţi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia JO
s-au confruntat încă din primele zile ale sosirii lor la Soci, cu tot felul de
probleme organizatorice, de acomodare şi de sănătate.
Asemenea aspecte pe de o parte
ridicole dar în acelaşi timp inadmisibile pentru un asemenea eveniment mondial şi
pentru secolul în care trăim, i-au determinat atât pe sportivi cât şi pe ceilalţi
vizitatori să comunice în întreaga lume prin diverse mijloace cum ar fi de
exemplu prin Twitter ceea ce au găsit şi cu ce au trebuit să se confrunte
într-o ţară pretinsă ca fiind una din marile puteri ale lumii.
Nu este nici locul şi nici scopul
acestui articol de a face o listă completă a diverselor probleme existente, şi
ca atare vom menţiona numai unele dintre ele:
-
cu toate că
ziariştii anunţaseră cu cel puţin 5 luni înainte numărul participanţilor şi îşi
făcuseră rezervările necesare la hoteluri, în momentul în care au sosit,
camerele nu erau pregătite. Cele mai multe dintre ele nu erau finisate, altele
nu aveau mobilierul corespunzător, altele nu aveau aşternuturile necesare şi
cele mai multe nu aveau perne de dormit.
Ziarişti
au fotografiat un anunţ prin care Comitetul de organizare, făcea apel la populaţia
locală, de a dona fiecare câteva perne de care aveau nevoie pentru oaspeţii
hotelurilor;
-
lipsa apei
curgătoare la lavoare şi la băi, lipsa apei potabile şi a apei calde pentru duşuri;
-
din cauza
apei de spălat infestate de la lavoare, reporterul Bob Costas de la NBC News a suferit o gravă infecţie la
ochi şi după un tratament nereuşit şi indicaţia de a purta ochelari, infecţia
s-a extins şi la celălalt ochi punându-l în imposibilitate de a mai transmite
la televiziune ştirile despre rezultatele zilei. El a trebuit să fie înlocuit
de un al reporter Matt Lauer care va trebuii să lucreze în două schimburi,
transmiţând dimineaţa şi seara înlocuindu-l pe Costas, care era recunoscut ca
un maestru al ştirilor de primă clasă de la olimpiade.
-
Unora dintre
sportivi li s-a atras atenţia încă de la început să nu folosească duşurile
deoarece apa conţinea o substanţă care le putea arde pielea.
-
lipsa unor
spaţii sanitare fără nici un element de asigurare a unor condiţii de
individualitate (private); instalarea câte a 2 sau 3 closete în aceeaşi cameră,
iar în alte săli, au fost instalate câte 2 closete turceşti, care pentru mulţi
dintre sportivii tineri din ţările dezvoltate care nu mai văzuseră înainte asemenea
instalaţii, a fost un prilej de amuzament.
”Nici nu
este de mirare, spunea unul
dintre reporteri care vizitând Universitatea din Kazan spunea: am văzut toalete cu câte 5 WC-uri instalate
în aceeaşi cameră şi fără pereţii despărţitori între ele”.
-
chiar dacă
unele camere nu aveau mobilierul necesar, în schimb se găseau birouri pe care
era pusă fotografia preşedintelui Putin.
-
în multe
dintre camerele de hoteluri ca şi pe pârtiile de schi umblau sau se aciuiseră
căini vagabonzi;
-
holul
principal al unuia dintre hoteluri (pe strada Gornaya) din apropierea
centrului, în loc să fie un loc cu o atmosferă plăcută de bun venit pentru viitori ocupanţi, era plin cu tot felul de
ambalaje mari în care era mobilierul de abia sosit.
-
Oare nu s-ar
fi putut livra acest mobilier cu cel puţin 7-10 zile înainte şi totul să fie
gata amenajat la venirea ocupanţilor acestui hotel?
-
pe unul din
trotuarele din apropiere erau depozitate grămezi de peste 1 metru înălţime de
pereţi de ipsos, necesari terminării lucrărilor de construcţie.
-
pe drumuri,
lipseau capacele pentru gurile de canalizare;
-
W.C.-urile nu
aveau hârtie igienică şi chiar se găseau mici plachete care indicau ca hârtia
igienică să nu fie aruncată în WC-uri pentru ca acestea să nu se înfunde;
-
uşile de la
camerele de dormit şi de la băi nu se închideau, iar dacă unele se închideau nu
se mai puteau deschide. Acest lucru l-a făcut pe unul dintre sportivii
americani care se închisese într-o baie şi neputând să mai iasă, s-a decis -
după un timp în care striga pentru ajutor şi nimeni nu răspundea, să spargă uşa
pentru a ieşi prin gaura pe care o făcuse.
-
ne terminarea
completă a construcţiilor, menţine un miros de ciment ud, în special în serile
mai călduroase care au loc în ultimele zile şi când se simte şi o oarecare
briză.
-
temperaturile
ridicate (ce au ajuns la Soci de circa 10-20 grade Celsius) şi de asemeni
manifestarea unor temperaturi ridicate şi în ariile de competiţii sportive în
aer liber, au creat multe probleme sportivilor pe diverse piste ale competiţiilor
în aer liber, prin topirea zăpezii.
Nu ar
fi fost mai normal să se aleagă o altă gazdă unde temperaturile în timpul
iernii sunt mult mai apropiate pentru asemenea competiţii?.
Desigur,
ideea de dezvoltare a unei staţiuni de odihnă care a rămas în urmă din punct de
vedere economic şi care risca să piardă din ce în ce mai mulţi vizitatori, este
de apreciat, dar poate s-ar fi putut găsi alte soluţii care să permită
transformarea într-o staţiune atractivă, fără cheltuirea a miliarde de dolari.
Cu toate că asemenea informaţii
privind lipsa unor elemente esenţiale de acomodare, au fost aduse imediat la cunoştinţa
diferitelor persoane de la diverse niveluri cu responsabilităţi din conducerea
Comitetului Olimpic al Federaţiei Ruse şi a fost informat chiar preşedintele
Putin, majoritatea acestor probleme au rămas sub semnul unor semne de
întrebare.
Singurul dintre oficialii
Comitetului Internaţional Olimpic, preşedintele Thomas Bach, în cuvântarea la
deschiderea Olimpiadei adresându-se preşedintelui Putin şi i-a spus:
”...cred că fără implicarea dumneavoastră personală, toate acesteanu ar
fi fost posibile. Aţi făcut tot ce trebuia pentru sportivii care participă la
JO.
V-aţi îndeplinit toate
promisiunile făcute în faţa CIO în urmă cu 7 ani, atunci când Soci a fost
desemnat de CIO să organizeze acest
eveniment.”
Cât de onest a fost acest
discurs sau cât din el a fost politizat, făcându-i preşedintelui Putin o
plăcere deosebită în atingerea scopului de recunoaştere pe plan mondial a
calităţii lui de conducător, este o întrebare pe care numai cei direct interesaţi
în această problemă o vor putea afla în timp.
Fapt este că sportivii veniţi la
aceste JO sau străduit ca şi la celelalte
olimpiade să ajungă la recorduri deosebite sau chiar să le depăşească.
Referindu-ne la viitorul acestui oraş
şi beneficiile ce i se vor atribui, se referă la o nouă tentă, poate chiar de
lux, dată unui oraş cu o poziţie frumoasă dar cu un aspect obosit din cauza
timpului şi a lipsei de fonduri, şi de care vor beneficia locuitorii după terminarea Olimpiadei de iarnă.
Discutând cu diverşi reporteri
Thomas Bach, referindu-se la costul mare al JO spunea:
”... nu putem discuta despre
costurile pentru JO când vine vorba de transformarea completă a unei întregi regiuni
dintr-o veche şi demodată staţiune,
într-un loc modern destinat pentru practicarea de sporturi, turism şi destinaţii
convenabile.
Acestea nu sunt cheltuieli
pentru Olimpiadă, sunt cele destinate creării infrastructurii pentru viitorul
populaţiei din această regiune şi din toată Federaţia Rusă, de care vor
beneficia toate generaţiile viitoare”.
[1] Principala companie care
s-a preocupat de dezvoltarea structurilor de telecomandă în Soci şi
împrejurimi, a fost compania americană AVAYA care a investit în acest proiect
circa 580 milioane dolari. (ro.wikipedia.org)
[2] Gunter Grass (n:1927) –
nuvelist, poet, sculptor german. Premiul Nobel pentru literatură în 1999
[3] Salman Rushdie (n:1947) – novelist englez-indian.
[4] Margaret Eleanor Atwood (n:1939) – poetă,
nuvelistă, critică literară, activistă socială în domeniul mediului
înconjurător,canadiană
[5] Jonathan Earl Franzen (n:1959) – eseist american
