(3) Lansare de carte la Tismana

Sala de şedinţe a Consiliului Local Tismana

Cuvântul prof. NICOLAE N. TOMONIU

Director al EDITURII SEMĂNĂTORUL TISMANA

Preşedinte al Asociaţiilor "SEMĂNĂTORUL" Tismana

Precizări.

Nu inserăm şi transcriptul prezentării făcute de dr. Doru V. Fometescu, pentru a nu lungi inutil articolul. Vă rugăm să-l urmăriţi pe videoclipul (3) Lansare de carte la Tismana

n.n. = s-au adăugat notele necesare pentru a apropia - cât mai mult posibil - un discurs liber cu un articol scris.

Anume am cerut acum cuvântul d-lui Fometescu pentru că aş vrea să continui ideea dlui Ion Popescu Brădiceni, cât şi a dlui Ion Mocioi, că la Tismana exista într-adevăr o fervoare literară mai ales la începutul secolului XX, când Vlahuţă şi Coşbuc au lansat "Semănătorul" la Vila Sfetea. (n.n. pe Valea Tismanei) 

Artur Silvestri a avut ideea să lansăm o editură, o literatură (n.n. ieşită din canon), şi aici vin la ceea ce a spus dl Ion Popescu Brădiceni: sunt nişte mişcări literare aici (n.n. în Gorj) pe care trebuie să le încadrăm exact şi precis, pentru la ce asistăm astăzi în literatură (n.n. mass-media în general) e un dezastru pe undeva. Mă refer la limbaj: nu mai avem sistem educativ, avem sistem "educaţional"! Am scris într-un articol acuma, (n.n. Nostraticu’ ROM-ART, http://samanatorul.blogspot.ro/2013/09/nicu-n-t-nostraticu-rom-art.html ) "...după stâpân Coane Fănică!", sistemul "educaţional" adică, e după stăpân (n.n. Noua Poartă a mileniului al III-lea, unde suntem consideraţi ţară de mâna a doua).

Am lăsat vechile cutume şi ne-am apucat de asta: nu mai avem lei, aseară dna Grecu (n.n. TV A3) zicea "roni", în mass-media !!!,  RON, deviză de bancă!,  deci noi nu mai avem, nu mai schimbăm lei, schimbăm devize de bancă! Plus de asta, nu se mai vorbeşte - am văzut azi dimineaţă la ştiri - de dascăli,  de medici (n.n. despre activitatea lor profesională), ci, că la şcoala respectivă nu e WC, de parcă de asta ar fi de vină dascălii respectivi, că undeva a murit unul într-un spital, se discreditează clase sociale, se discreditează pensionarii, sunt arătaţi, sunt scoşi (n.n. la televiziuni) pensionarii care au făcut prostii, (n.n. torţionarii comunişti) să fie!, trebuia demult! Dar sunt discreditaţi romii,  care le zicem acum romi, au schimbat denumirea de rom ca să poată să le dea bani (n.n. prin asociaţiile având în statut această sintagmă) deci asistăm pe undeva, la o ... (n.n. diversiune)

Noi suntem o literatură, cum am spus, a poporului, care, vine după ideea lui Artur Silvestri, "România tăcută şi tainică", care singură îşi spune "aceea literatură necazonă”, care nu face apologii, care nu este "subvenţionată". Sau subvenţionat (n.n. proiecte literare) am făcut cerere la AFCN, s-au subvenţionat cărţi (n.n. şi proiecte) prin care s-au făcut afişe cu "Ţinutul Secuiesc" pe vremea ministrului maghiar. Aceleaşi formulare, au pus ăştia alte figuri acolo, cu aceiaşi concepţie: noi, literatură de "nişă"! N-au în capul lor, că există literatură alternativă, că există literatură complementară, aşa cum e şi învăţământul, că există subsidiaritate în literatură aşa cum avem organizaţiile acestea şi asociaţiile de aici.

În  acest context, editura "Semănătorul". Eu m-am bazat pe şapte ani de zile, să pun în valoare această literatură necazonă. E o moştenire de la Artur Silvestri şi merg mai departe şi aici la "Semănătorul",  pentru că nici Vlahuţă nu scria, nici Coşbuc nu scria politiceşte. Deşi se zice că cel ce spune că nu face politică, face politică!

Deci editura noastră a început cu un volum de poezii al d-lui Fometescu, care, aşa cum s-a spus la lansarea de la Tîrgu-Jiu,  este de o altă factură.

S-a urmat o literatură, (n.n. de prozelitism religios) prin care, e plină ţara de afişe şi de cărţi ale Martorilor lui Iehova, care nu există ca cult oficial, e o organizaţie, un ONG (n.n. admis prin trucuri la cultele oficiale). Şi am aici (n.n. se arată cartea) o femeie din Italia care plimbă copii italienilor, pentru că în ţară n-are loc. A scris o carte. Cine credeţi că a subvenţionat-o, n-avea femeia decât 50 de €. Mulţumesc dlui Florin Văideianu, dlui Fometescu, care au spus punem noi bani ca să scoată mai multe cărţi. Un alt tânăr - a treia carte - e un tânăr care a fost la revoluţie. Neşansa lui a fost că atunci când a fost aşa zisa "loviluţie", era terminată şcoala profesională şi nu s-a putut angaja la Apaca, au venit boierii ai noi şi nu s-au mai făcut angajări, fabrica a dispărut şi el a rămas şomer. Şi ce să facă? A scris o carte. Care iar a fost subvenţionată de către Bebe Ungureanu, fiu al satului. O parte. Iată deci nu numai că mergem cu literatura, mergem cu lansările de carte şi cu această mişcare literară subsidiară, mişcare nu de "nişă", mişcare complementară pentru că poate o carte din asta este mult mai bună decât anumite anomalii. (n.n. vezi cărţile cu limbaj indecent editate de ICR, 2010)

Şi le lansăm, ieri (n.n. aprilie 2013, sens figurativ) am lansat la Târgu Jiu, la Clubul Calderon din Bucureşti, prin George Anca, indianist, a stat 40 de ani în India, un om extraordinar, lansează cărţile "Fraţii diavolului" şi "Cartea fiinţei iertate". Acum lansăm la Tismana, literatura acesta alternativă ieşită din popor, fără partizanat politic, care vine din străfund. Aceea Românie tainică, care are ceva de spus! Vorba lui Silvestri. Luna viitoare va fi lansată "Cartea Danei" la Galaţi. Şi literatura noastră, şi editura noastră, va merge mai departe!

Mulţumim dlui primar că a venit ca să vadă. Şi dnii consilieri care răspund de cultură, ca să vadă ce înseamnă acest lucru. Pentru că, a trebuit să duc clar legea "foncţionarilor" care ne ţin nouă ţara asta. Anume că, autorităţile locale sunt datoare să sprijine cultura scrisă. Deci noi trebuie să avem în vedere că la Tismana dacă există îniţiativă, trebuie să o încurajăm. Nu s-o lungim un an de zile, pe baza unor funcţionari, că nu sunt fonduri. La 1 ianuarie: "- Păi bagă-le în buget!"..."- Nu sunt fonduri..." (sic!). Şi aşa, nici monografia n-am putut ca s-o scoatem în 500 de exemplare. O dată, din cauza Fondului Cultural Român, şi al doilea pentru că ăia ne-au găsit chichiţă ca să ne dea înapoi, pentru că primăria nu ne sprijină!

Să sperăm că vede în sfârşit şi dl primar - deşi a văzut demult -  şi ceilalţi consileri. Vor vedea ce facem noi - de aia am făcut şi film - că există nevoie în Tismana de acest lucru. Şi această iniţiativă trebuie sprijinită. Iar noi vom merge mai departe indiferent dacă va fi sprijinită sau nu! Pentru că avem această misiune, care misiune a înţeles-o foarte bine dl Gociu, un om de reportaj extraordinar, un om de romane extraordinar, a înţeles-o bine Florin, care a spus: fac la Editura "Semănătorul"! Şi facem o lansare mare la Editura "Semănătorul"!

Şi a făcut ceea ce n-au făcut alţi oameni pentru care literatura era un zero şi pentru care poporul era un  zero. Care au promis! Spuneam aşa (vorbeam cu Florin): "- Măi Florine, când a murit bietul, săracul domn, Traian Burtea, aci, pe scenă promiteau că-i fac statuie, că-i fac... Se va numi nu "Arta Casnică" ci "Arta Traian Burtea" sau "Complexul Traian Burtea"!  Au trecut vremurile. Nimeni n-a scris. Când am fost consilier am făcut site-ul "Arta Casnică", am scris în monografie (n.n. 2013) despre "Arta casnică". Şi în toată literatura, vine acest funcţionar, - care mânca slănină cu mine acasă, cu ceapă şi cu usturoi şi ne uitam la Stan şi Bran - şi scrie carte despre Traian Burtea. Şi mai scrie despre fenomene. Scrie despre ţiganii care au văzut că-i împrejmuieşte cu gard. Este aceiaşi treabă, aceiaşi treabă care o dezvăluie (n.n. arată cartea) şi  în "Fraţii diavolului" acest tânăr: că se perpetuă personajele, că ce se întâmpla în antichitate se reia! Aceleaşi greşeli, aceleaşi tare. Azi dimineaţă primii un mai de la Berca, Alex Berca, care-i din Târgu Jiu, este doctor la New York, în economie. Şi a murit acolo, la 102 de ani, cel mai mare economist al Americii. (n.n. pe blogul nostru articolul "Alex Berca - Am pierdut un mentor şi un prieten spiritual",

 http://samanatorul.blogspot.ro/2013/09/alex-berca-am-pierdut-un-mentor-si-un.html )

Nimic în presa românească! Căţelul muşcă, dincolo muri unu', ăla bătu pe ăla, ăla o violă pe aia. Asta face presa noastră! De aia e nevoie de literatură. Şi spunea acolo bătrânul, când l-a întrebat cineva: "- Cum de China ajunge să fie putere? "-Păi, în primul rând, spune el, pentru că societatea chineză a vrut asta şi a avut oameni vizionari care s-au bazat pe ceea ce vrea societatea.

Societatea noastră e împrăştiată. Societatea noastră trebuie să se închege şi ăsta (n.n. arată sala) cred că este un nucleu de închegare! Să ne scriem liber, să alocăm fonduri la aceea cultură care-i ne partizană şi pentru care nu vin fonduri dirijate. Asta este adevărata cultură.

În ce priveşte iniţiativa de a declara cetăţean de onoare dlui Traian Burtea, e foarte bună, iar eu spun că ea trebuie continuată. Pentru că după 1917, (n.n. Războiul de Reîntregire a Neamului) România Mare, tunurile de la podul de la Târgu-Jiu sunt aduse de ... (n.n. voce din sală: Ion Neferescu) căpitanul Ion Neferescu, care are "Legiunea de onoare a Franţei", care are ordinul "Mihai Viteazul", care are acasă medalii, un kg. Iar mai trebuie să ne ... (n.n. voce din sală: are cruce în cimitir?) Are. I-am făcut pe timpul comunismului, ştie dl Mocioi, probabil că a închis ochii, am făcut un memoriu la cultură să-i facem monument lui Neferescu. Trebuia să fiu dat afară din învăţământ, pentru că Neferescu a fost închis la Priprava! (n.n. aşa ziceau sătenii, unii  ziceau Jilava, rudele, la Văcăreşti. Real: 17 aug. 1952, Piteşti, bătut acolo, apoi bolnav la Văcăreşti)  Dar eu l-am omorât mai înainte: "A murit între cele două războaie". Şi aşa a fost memoriul aprobat şi este monumentul extraordinar de frumos, în vârful Nereaz, acolo inde este poiana Sântămîriei, în vârf. Un monument extraordinar şi un peisaj extraordinar, să-l vizitaţi! Dl Gociu deja s-a înscris la o vizită.

Iată un om care trebuie pus în valoare. Deasemenea, eu am făcut aici tot aşa, o manifestare culturală care n-a prins. Iată, mă bucur că începe să prindă. Am făcut o manifestare culturală in cinstea împlinirii a nu ştiu câţi ani de la moartea lui Sefafim Duicu. Sefafim Duicu a fost unul din marii scriitori şi oameni de cultură ai Tismenii! În afară de mine, nimeni nu mai scrie. Nici Gojeanul dlui cutare, nici Columna lui nu ştiu care, nici cutare.  Serafim Duicu a murit. Iar Târgmureşenii i-au făcut statuie! Şi au dat numele celui mai mare liceu (n.n. azi gimnaziu) de acolo, de trei etaje,  liceul Serafim Duicu. Şi noi ne facem că plouă! De aia e nevoie de literatura aceasta. De aia e nevoie să împrospătăm memoria unora ca Traian Burtea, ca Serafim Duicu, Ion Neferescu şi alţii.

Nu vreau să mă mai lungesc că sunt mulţi care vor să mai vorbească. Vă mulţumesc!

NOTA REDACŢIEI.

(n.n. Dl Fometescu continuă ideea despre Serafim Duicu, dl. Tomoniu precizează "A scris despre Gheorghe Şincai, despre mari oameni ardeleni, Samuel Micu...! Este întrerupt de dl Fometescu: "- Domnule primar, dorim să ieşiţi şi la a doua legislatură şi să facţi pe Nicu N. Tomoniu cetăţean de onoare al oraşului fiindcă merită cu prisosinţă. Noi vom face "Laudatium". Dl Tomoniu: "- Dau înaintaţilor mei întâietatea!". Dl Fometescu: "-După!", referindu-se la cei  "-După postmortem". (n.n. ilaritate în sală...) Ceea ce a făcut ca Asociaţia "Semmănătorul" Tismana să lărgească propunerile şi să adauge la finalul videoclipului cu cuvântul dlui Tomoniu, imaginile celor propuşi pentru titlul de cetăţean de onoare: scriitorul Serafim Duicu, căpitanul Ion Neferescu, locotenentul Ghiţă Barbu Bărbulescu, Sfinţia Sa Maica Ierusalima Gligor care încă mai este în viaţă, slavă Domnului. Aviz Consiliului Local al Oraşului!  

Videoclip (3) la lansarea cărţii "Florian-Văideianu - Boier printre tovarăşi"

 Cuprins: Cuvântul prof. NICOLAE N. TOMONIU – Director al EDITURII SEMĂNĂTORUL TISMANA, preşedinte al Asociaţiilor "SEMĂNĂTORUL" Tismana şi Ligii Scriitorilor Români Cluj-Napoca, Filiala Gorj.
Propunerile Asociaţiei "SEMĂNĂTORUL" Tismana privind acordarea titlului "Cetăţean de onoare al oraşului Tismana" unor personalităţi ale Tismanei de-a lungul timpului.

Imaginile celor propuşi pentru titlul de cetăţean de onoare: scriitorul Serafim Duicu, căpitanul Ion Neferescu, locotenentul Ghiţă Barbu Bărbulescu, Sfinţia Sa Maica Ierusalima Gligor

Serafim Duicu şi gimnaziul care-i poartă numele

Căpitanul Ion Neferescu, locotenenţii săi şi medalia sa cea mai importantă

Locotenentul Ghiţă Barbu Bărbulescu, medialiat de MS Regina Elisabeta

Sfinţia Sa Maica Stareţă Ierusalima primeşte Crucea Patriarhală din mâna PF Teoctist, fost patriarh al României