 |
| Ororile tuturor războaielor s-au acoperit prin afişe de propagandă. La fel în timpul revoluţiilor şi după ele. Afiş din timpul războaielor balcanice. |
Editorialul revistei Sămănătorul, anul III, nr. 11 din noiembrie 2013, cu adăugire.
DISTRUGEREA ISTORIEI ŞI A VALORILOR DE PATRIMONIU
Am primit recent revista
“Historia” şi m-am convins că celebra cugetare “Dacă vrei să distrugi un
popor, distruge-i istoria” nu e niciunde mai reală decât în această
revistă. Nu-i vorbă, în Consiliul Editorial sunt nume grele, ca Adrian
Cioroianu, prietenul nostru, care a pus mâna la inimă când eu am vorbit într-un
discurs electoral, de acum câţiva ani, despre Mircea cel Bătrân şi Sfântul
Nicodim de la Tismana. Sau Zoe Petre care le-a scos din cap fanaticilor dacişti
ideea că noi suntem buricul pământului prin mitologia dacilor. Lumea capetelor
luminate era universală şi în preistorie sau în antichitate, în ciuda
mijloacelor de comunicaţie de atunci. De pildă Zalmoxe care se duse sclav la
Pitagora ca să-şi însuşească învăţătură.
.
Acum, în mileniul al III-lea,
din păcate e de-a-ndoaselea, “pitagoriştii” din lume vin în România ca să ne
bage în cap învăţătura măsluirii istoriei. Pentru că în Consiliul Editorial al
revistei îl găsim şi pe copilul lui Tismineţki cere vine din America în
România, pe bani grei de la peşedinţie, ca să-l înjure pe taică-su că a adus
comunismul în România. Noi tismănenii ar trebui să-l dăm în judecată pentru că
a început măsluirea cu numele său, Tismăneanu, ce-are aface individul cu
Tismana? De ce n-a schimbat prenumele său, Vladimir? Păi, e clar: decât să se
lepede de ideile Maicii Rusia, mai bine întinează memoria noastră, a Tismanei!
Un măsluitor al istoriei şi al realităţii, aidoma lui Cristoiu şi a prietenului
lui cuman, colonelul Turcescu.
Revista
“Historia” este ea însăşi o măsluire de-a lui Cristoiu, cel căruia găina
îi fătase pui vii în bulina sa posdecembristă. Dac-ar fi scris-o pe româneşte,
“Istoria”, mai pupa el subvenţii de la Patriciu şi s-ar mai fi adunat “acoperiţii”
capitalismului de import la el în redacţie? De fapt, nu-l duce mintea mai mult
ca “privaţii” cu firmă de prin cătunele patriei, care-i zic chioşcului de pal
din faţa casei “Hiper Market” în loc de “La Costică” cum era pe vremuri.
Aşadar, citind recentul număr
“Historia” constat că revista se împute lunar de articole diversioniste - unele
chiar hilare prin inepţiile debitate - ce vizează distrugerea adevărului
istoric. Din prostie sau din “misiune”, redactorul şef Ion M. Ioniţă lansează
ideea că acţiunile Armatei Române, (armată care prin luptele de la sud de
Dunăre avură ca rezultat aproape imediat după 1877, independenţa României) din
anul 1913, “Când România a cucerit Bulgaria”,(sic!) Armata Română se
dusese acolo pentru că “naţiunea îşi pierduse raţiunea”! Las la o parte acest generic al revistei, cu
nimic mai prejos decât hipermarketu’ lui Costică de la Delenii din Deal,
întrebându-l: acum, după 100 de ani, Armata Română îşi pierde soldaţii în
Afganistan tot pentru că naţiunea şi-a
pierdut raţiunea? Sau noi gândim istoria aidoma celui care priveşte o bătaie de
elevi, de la colţul străzii, numărând care a dat pumni mai mulţi,
neinteresându-l că stategia educativă din România e vraişte.
Dar ce-i şi mai rău, este că în “dosarul cestiunii”, din “Historia” lui
Cristoiu, se face o suspectă comparaţie între argumentele diplomaţiei româneşti
în vremea războaielor balcanice şi iredentismul maghiar care doreşte
Transilvania, amândouă ipotezele, “bazate doar pe considerente istorice”.
“Sublimă diversiune subliminală”,
ar zice conu Iancu, care eşti “mă musiu” prin redacţie de te tragi din “neamul”
lui Attila de spui asemenea prostii? Pentru că musiu Cristoiu nu-i hun de neam
deşi l-a găsit Djuvara cuman, e d’al nostru din popor, crescând la ţară găinile
minune care-şi nasc direct puii.
Dar să nu ne băgăm unde nu
trebuie, să lăsăm diversiunile istorice “celor de meserie”. Vorba celebră “Un
cuvânt de spirit se naşte în mintea unui nărod” se potriveşte perfect
cu alt generic cristoian: “Istoria ca
telenovelă”! Curat, coane Ioane! Felicitări pentru maneaua ta de istorie!
Şi ca să fie “Historia” o revistă de incultură
completă ce credeţi că făcu Cristoiu? Lansă pe internet varianta online cu mâzgălirea imaginilor care se întinse ca râia
prin toate ziarele de cancan din România. Suntem unicat in lume privind imagini
neserioase şi cu patalama peste ele ca să se ştie bine cine este tâmpitul care
a copiat poze dintr-o parte şi le-a pus pe Internet ca fiind ale lui.
 |
| Imaginea unui monument istoric din România mânjit de Cristoiu ca să pară că ai lui au făcut poza asta “originală” |
Priviţi opera
jurnalistului-manelist Cristoiu în dreapta, raportată la situl http://www.france-histoire.fr/ care oferă cititorilor săi imagini curate ca lacrima, ai
căror jurnalişti ştiu meserie, nu fură din albume vechi ca telenovelistul
nostru de istorie.
Pentru că asta a făcut Cristoiu
şi toţi care şi-au făcut un tiltlu de glorie scanând imagini din albume vechi,
din timpul regatului, şi să se împopoţoneze că sunt ale lor prin patalamaua
pusă peste imagine. Imaginea telenovelistică de sus reprodusă din “Historia”
aparţine albumului "România" de Kurt Hielscher (1938) iar deontologia
profesională, atât cât mai e la cei care pur şi simplu “latră politic” pe la
televiziuni, i-ar obliga nu să pună patalamele pe imaginile furate ci să
dezvăluie sursa imaginii aşa cum adevăraţii intelectuali ai ţării o fac.
 |
| Imaginea unui monument istoric de pe un site din Franţa, cu jurnalişti normali la cap care oferă cititorilor săi imagini nemâzgălite după reţeta hoţească a lui Cristoiu&Co |
Un exemplu de toată lauda şi o
bucurie a faptului că România încă mai are oameni competenţi, este profesorul
Adrian Săvoiu.
S-a
născut la 31 octombrie 1954 la Câmpulung-Muscel, într-o familie de profesori. A
făcut studii gimnaziale şi liceale în oraşul natal, apoi a urmat Facultatea de
Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti, specialitatea română-latină
(promoţia 1978). Este profesor titular gradul I de limba şi literatura română,
în prezent la Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” din Bucureşti. La un pas de
manelistul Cristoiu şi colonelul lui în dezinformare Turcescu! Profesorul
Adrian Săvoiu, ca un adevărat intelectual al ţării, nu numai că dezvăluie sursa
imaginilor de pe blogul dânsului http://adriansavoiu.wordpress.com/ dar spune şi câteva cuvinte despre Kurt Hielscher acest meseriaş adevărat care a
ajuns şi la Tismana. Germanul Kurt Hielscher (1881-1948) a
fost un nume de referinţă pentru fotografia documentară europeană din perioada
interbelică. A călătorit în toată Europa şi a realizat albume despre Spania,
Italia, Iugoslavia, Danemarca, Austria, Norvegia, Germania.
În anul 1933 a publicat la
Leipzig, în condiţii grafice excepţionale, albumul cu fotografii sepia
"RUMANIEN - Landschaft. Bauten. Volksleben" ("ROMÂNIA - Natură.
Clădiri. Viaţă populară"), prefaţat de un vibrant cuvânt înainte al lui
Octavian Goga. Albumul a apărut şi în versiune română şi franceză, iar în anul
1938 a cunoscut o a doua ediţie spune distinsul profesor Săvoiu.
Adăugăm că germanul Kurt
Hielscher a fost la Tismana în anul 1937 şi a realizat câteva fotografii
excepţionale a unor echipe de cusături, (v. în nr. viitor al revistei despre Constanţa
Neferescu) ale unor ţărănci, ale unor ciobani şi ale mânăstirii.
Spre bucuria unor colecţionari
ca redactorii lui Cristoiu de la Historia, ale unor jurnalişti din Gorj sau de
aiurea, ale unor amatori de pe molima internaţională numită Facebook, care-şi
etalează incultura dându-se proprietari pe lucrul altora!
Despre practica aceasta
neserioasă revista “Sămănătorul” a mai scris. Vă invit aşadar, să citiţi sau să
recitiţi editorialul “Povestea tristă a unei piraterii” apărut în
“Sămănătorul”, nr. 2 din februarie 2012. Credeţi că s-au îndreptat lucrurile?
S-a lipit semnalul nostru ca apa de gâscă!
Tocmai vorbeam la telefon zilele
acestea cu distinsul prof. Zenovie Cârlugea, spunându-i că, din păcate, doar
revista noastră şi a dânsului, “Portal Măiastra”, mai oferă online imagini
neştampilate cum a ajuns azi moda datorită unor tupeişti! Şi l-am sunat pentru
ca să-i cer acceptul să preiau un articol din revista dânsului. Acelaşi lucru
l-am făcut cu autorul. Iată nişte gesturi normale între oameni care-şi respectă
revista, respectând în acelaşi timp revista altuia!
 |
| Schitul Cioclovina de Jos |
Piratul din Târgu Jiu a
recidivat din nou fără să respecte normele Internet. A pus o imagine de la
Schitul Cioclovina de Jos fără să dezvăluie sursa. A trebuit să intervin acolo
direct:
Asociatia
Semanatorul Tismana: Aceste imagini de la schituri au fost eliberate sub
licenta Creative Commons Atribuire 2.0 Generică. Sunteţi liber: să partajaţi cu alţii – adică, aveţi
dreptul de a copia, distribui şi transmite imaginea, să adaptaţi – adică, aveţi dreptul de a adapta
imaginea. În următoarele condiţii: atribuind – Trebuie sa atribuiţi opera
specificând autorul (Nicu Tomoniu) sau licenţiatorul (dar sub nicio formă care ar sugera faptul că dvs. sunteţi autorul
imaginii, aşa cum faceţi punând peste imagine un însemn personal). Nu e nevoie să stâlcim imaginile cu patalamaua noastră ci trebuie să
dăm exemplu de corectitudine, să educam tinerii să spună autorul: Sabin
Cornoiu, Nicu Tomoniu, etc. Nu vă diminuează cu nimic munca prin a le spune
vizitatorilor cine este autorul. Dimpotrivă!
Ca să fie învăţătura completă,
dăm în caseta de mai jos - pentru toţi cei care vor să respecte legea - şi
procedura prin care se licenţiază simplu şi imediat o imagine pe care o ai pe
un site. Dacă doriţi să oferiţi public mai multe imagini şi să licenţiaţi mai
multe imagini, folosiţi site-ul:
Revista
“Sămănătorul” recomandă tuturor celor care “trag” de pe internet imagini, să
specifice autorul!
Iar dacă, dintr-un
motiv sau altul nu agrează autorul să
specifice licenţiatorul sau site-ul de unde a descărcat imaginea, pentru ca
cititorul să poată găsi acolo şi alte imagini asemănătoare! Mai grav, punând,
spre exemplu, o imagine licenţiată pe Facebook fără specificarea licenţei,
aceasta poate avea drept consecinţă cererea licenţiatorului de a vă închide
definitiv contul pierzându-vă tot ce aţi scris acolo, inclusiv imaginile
postate!
Imaginea de mai sus face parte din abumul
"Imaginile 151-200 (Cioclovina, Pocruia, Gornoviţa, Cetăţui)". Puteţi
să procedaţi hoţeşte, fireşte cu consecinţele de rigoare. Dar dacă vreţi să
fiţi apreciat ca un intelectual şi să vă admire lumea ca pe dl Săvoiu, fie daţi
sursa site-ului (vedeţi caseta de jos) fie licenţiatorul:
Astfel, cititorul paginii dvs.
online poate cere pe acest site o căutare “Cioclovina” şi va găsi TOATE
imaginile de acolo privind schitul Cioclovina, inclusiv cea de jos: File:Ansamblul_schitului_Cioclovina_de_Jos_img-0366.jpg
Mai mult, cititorul va avea parte de imaginea full, adică
completă, 1600/1200 pixeli, şi nu de o imagine incompletă şi mânjită cu
faimosul dvs. ID ca să vă arătaţi incultura. Pentru că dacă mai târziu acela
care s-a uitat la imaginea presupusă a dvs. o va găsi pe wikimedia, cu siguranţă
veţi primi o înjurătură şi nu o felicitare!
-------------------------------------------------------
Dacă doriţi să vedeţi
peste 250 de imagini ale monumentelor din Gorj şi Alba intraţi aici:
Dacă doriţi ca
fotografiile dvs. de pe un site să fie licenţiate, intraţi la adresa de mai
jos, vi se va da un cod care trebuie copiat şi pus in formatul sursă HTML al
paginii unde se află imaginea, lângă imagine.
--------------------------------------------------------
APROPO DE IMAGINI FALSIFICATE
Pe
coperta revistei Sămănătorul, anul III, nr. 11 din noiembrie 2013, a apărut o imagine color după o fotografie a lui Samuil Mârza, fotograful Unirii de la 1918. Era preluată de pe Facebook, cel care a
postat-o fiind „Istorie românească în fotografii”. In spatele acestui alias, se
ascunde un împătimit al fotografiilor vechi, care se bucură în mod real de o
largă popularitate Spre deosebire de alţii însă care nu respectă regulile de
copyright, mai toate imaginile pe care le-a postat au dezvăluită sursa, şi mai
mult, adaugă şi informaţii. Este ajutat cu comentarii de alţi împătimiţi ai
fotografiei vechi. Aşa am aflat, din aproape în aproape, că imaginea aceasta
atât de folosită de români, este un fals după fotografia lui Samuil Mârza.
Iată ce
ne spune dl. Stefan Both de la Adevărul, pagina Internet:
„În
perioada sărbătorilor legate de Ziua Marii Uniri, de la 1 decembrie 1918,
ziarele, agenţiile de presă şi blogurile din România au preluat o poză
falsificată grosolan pe vremea comunismului
Este
vorba de o fotografie realizată la Alba Iulia, de renumitul fotograf ardelean
Samoilă Mârza, care a trăit între anii 1886-1967. În poza originală surprinsă
de Samoilă Mârza, de la Adunarea Naţională, apar românii cu steagurile
Transilvaniei. Steagul Transilvaniei era albastru-roşu-galben, pe făşii
orizontale. După unirea din 1918 cu România, Ardealul rămâne timp de un an şi
jumătate, autonom în cadrul statului român, fiind condusă de un Consiliu
Dirigent, având acest drapel. În timpul comunismului, imaginile surprise de
Samoilă Mârza au fost falsificate grosolan. Astfel că în 1968, apare pe coperta
revistei Magazin Istoric, poza în care au fost schimbate ordinea culorilor în
albastru-galben-roşu.”
Bun,
zicem noi, dar cine este acel falsificator de la Magazin Istoric? Orice copertă
din această revistă, avea în interior detalii asupra autorului copertei. Atunci,
nu-l putem găsi? Poate ne ajutaţi dvs.!
Nu m-ar
mira să dăm de… Cristoiu!
